441 matches
-
țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind...
CAMELIA STOIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_stoian/canal [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
și adepții lui încearcă lumea s-aburească cu Transilvania golită de vița daco-românească. E drept că-n noile condiții, ei ca străbunii nu durau biserici și cetăți de piatră, ci oile și le creșteau, creând cu ele o cultură a transhumanței colosale, pe suprafețe foarte-ntinse și-având ca ghid hărțile-astrale: Vara departe în Balcani și-n inima stepei rusești, iar la iernat, din nou acasă cu dor de obștile sătești. Din transhumață-au rezultat sălașe-ale păstorilor români, oriunde soarta i-a
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1491897301.html [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
puternic. In stânga brațului Sulina a apărut întinderea cenușie a lacului Obretinul Mare, ale cărui ape îmbrățișau cu dragoste și dărnicie miraculoasa conviețuire a zecilor de specii de păsări, ce staționau aici, din primăvară până toamna târziu, rod al milenarelor transhumanțe dintre Orient și Occident. Aici își desfășurau legăturile de tandrețe și procreere, își creșteau puii, îi învățau să zboare și să se hrănească singuri, pregătindu-i pentru lunga și periculoasa călătorie intercontinentală. Nagâți, cormorani, berze, stârci și alte păsări ale
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TRANSHUMANȚĂ TRANSCENDENTALĂ Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului (Țăranului român) Privesc pământul în tăcere ca oricare contemplație desprinsă în urma unui fulger. De dragul ce i-l port nu-i pot înțelege asprimea ce
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Transhumanta_transcendentala.html [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]
-
albumul unui delir, și eu ca oricare altul credeam că genealogia este doar pentru rădăcini ... iar eu doar roua-i plângătoare în osânda așteptării unui fir. (Paris, 16 iunie 2007) Din volumul, "Luminile transfigurării",Junimea 2007, p.286 Referință Bibliografică: Transhumanță transcendentală / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Cozma : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Transhumanta_transcendentala.html [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]
-
unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Într-o vreme de bulibășeală politică, de dispute pe teme de buget etc., să vă povestesc cum am trecut printr-o întâmplare în care am fost nevoit să port negocieri dure pentru a păstra neatins bugetul de transhumanță al cioporului de oi. În toamna anului 2002, porniserăm cu turma 3 ciobani, de la Petrila, peste Șureanu, pentru a coborî în Țara Hațegului. Era Unchiu Culiță, era Doru Matei și eram eu, în a doua mea transhumanță de toamnă. După
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” by https://republica.ro/da-a-fost-cat-pe-ce-sa-ajung-ginere-la-bulibasa-z-adu-fata-aici-s-o-vad-sa-vorbesc-cu-ea-ca-nu-ma-nsor [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
neatins bugetul de transhumanță al cioporului de oi. În toamna anului 2002, porniserăm cu turma 3 ciobani, de la Petrila, peste Șureanu, pentru a coborî în Țara Hațegului. Era Unchiu Culiță, era Doru Matei și eram eu, în a doua mea transhumanță de toamnă. După 13 zile pe munți, am coborât, prin Luncani, Costești și Grid, la Călan, în Orașul Nou. Era spre 10 dimineața când am băgat cele 378 de oi pe stadionul de fotbal, le-am dat sare și am
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” by https://republica.ro/da-a-fost-cat-pe-ce-sa-ajung-ginere-la-bulibasa-z-adu-fata-aici-s-o-vad-sa-vorbesc-cu-ea-ca-nu-ma-nsor [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
râs iar nea Doru. Văzându-l pe gabor că dispare între blocuri, Unchiu ne-a strigat: - Haidaț, băă, puneț pe magari să plecăm, că dăm, dracu, de nacaz! În primăvara acelui an, lângă Tg. Jiu, pe un consătean aflat în transhumanță de primăvară l-au băgat țiganii în spital și i-au furat 13 oi. Cum Unchiu era șeful, am prins măgarii și ne-am apucat de înșeuat. N-am terminat de pus samarele pe toți patru, că gaborul a apărut
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” by https://republica.ro/da-a-fost-cat-pe-ce-sa-ajung-ginere-la-bulibasa-z-adu-fata-aici-s-o-vad-sa-vorbesc-cu-ea-ca-nu-ma-nsor [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
mișcări. 2. Totuși conform cu procedura stipulată de Articolul 18 al Directivei 90/425/CEE o procedură de simplificare a înregistrării trebuie să fie stabilită înainte de 1 ianuarie 1993 pentru bivoli și înainte de 1 octombrie 1994 pentru oi și capre în transhumanță și pentru toate animalele menționate mai sus ținute la păscut în comun sau crescute în regiuni care sunt izolate geografic. 3. Statele Membre de asemenea trebuie să asigure că : a) orice deținător de animale furnizează autorității competente, la cerere, toate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
albicios la foc // Se coc în sâmburi de odihnă, macii // Te-ndemn să pleci, te-ndemn să vii curată // Să spargem taina unui cuib de cuci” Ne cheamă vara) În poema Noiembrie,descoperim un pastel autumnal cu elemente specifice locului: transhumanța, culorile ruginii, aracii viilor care bolesc, ogoarele desfundate, vântul care anunță venirea iernii. Darurile toamnei se regăsesc transpuse în pinacotecă. Natura poeziei lui Teodor Barbu nu este doar cadru, ca la romantici. Ea este pretext pentru etalarea sentimentelor, a intimităților
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
ani a fost construită în anul 1893. În ea am învățat și eu ultimii ani ai școlii elementare cum se numea pe atunci. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si al Râmnicului Sărat care au venit
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_stan_un_scriitor_al_t_stan_virgil_1360693204.html [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
angrosiști/către centrele de condiționare/către industrie Exporturi: 3. Prețuri 4. Costuri de producție și de condiționare Costuri fixe: Costuri variabile: - o situație detaliată, dacă există, a următoarelor: - costurile de combatere a varoozei - alimentația pe timp de iarnă - ambalaj (containere) - transhumanță 5. Calitatea mierii Specificitate: Regulamentul (CEE) nr. 2082/92 al Consiliului6 Denumirea de origine protejată (DOP): Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului7 Indicație geografică protejată (IGP): Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 Note: (a) Apicultor profesionist = cel care administrează peste
32004R0917-ro () [Corola-website/Law/293035_a_294364]
-
pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a zonei Dobrogei. Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat această zonă scăldată atât de apele Dunării, cât și ale Mării Negre. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
pământul primit în posesie. Interesul administrației locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun, pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și ultimul val de migrație, noii veniți vor fi catalogați drept coloniști și așa se va numi și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
va face o programare de fimări și o rezervă de scenarii în așa fel încât, într-o perioadă de 3-4 ani să se realizeze un amplu serial documetar „ROMÂNII - ISTORICUL LIMBII, AL CULTURII LOR , AL DEZVOLTĂRII LOR SEDENTARE ȘI AL TRANSHUMANȚELOR CIRCUMSCRIIND ACELAȘI SPAȚIU” Corneliu Leu
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 by http://uzp.org.ro/proiecte-pregatirea-si-cadrul-sarbatoririi-zilei-limbii-romane-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
din memoria neamului bălcăneștilor, preluând influențe din folclor, precum și motive din mitologia creștină și păgână. Romanul evocă traseul celor din neamul bălcăneștilor, ai căror pași au pornit din „mohorâtul ținut al Histriei, și de acolo până la Întorsura, refăcând astfel drumul transhumanței străbătut... din Terra Blachorum. Așa se face că neamul bălcăneștilor trăiește de la descălecarea lui pe aceste locuri în strânsă legătură cu cerul și pământul, cu lucrurile înconjurătoare, vădind tenacitatea unei buruieni locale, nepieritoare, care în ciuda vitregiilor îndreptate împotriva ei se
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/_baia_balkan_o_cronica_sociala_semnata_ileana_andrei_cudalb_canberra_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
stră-stră-străbunica mea, a fost prima fecioară jurată din neamul nostru, al bălcăneștilor. Zeii au ales-o după legile lor nescrise, au ocrotit-o, i-au îndreptat pașii spre mohorâtul ținut al Histriei, și de acolo până la Întorsura, refăcând astfel drumul transhumanței străbătut de înaintașii noștri din Terra Blachorum.” În roman, pe lângă personajul principal, care este si narator, se detașează figura lui Muzulie, în jurul căruia se învărtește intriga, și de al cărui nume se leagă episoadele eroice ale narațiunii. El are rolul
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/_baia_balkan_o_cronica_sociala_semnata_ileana_andrei_cudalb_canberra_australia_.html [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
râs sardonic, sau a plâns resemnat, a suferit de temeri, îndoieli, a revenit optimist sau a extras radical ideatic din experiența sa- toate acestea s-au întâmplat din harul său aparte, cel de a sublima trăirea și realitatea prin scris-. Transhumanța scriitoricească de la critica literară la versuri, de la dramaturgie la proză, de la un gen liric la unul umoristic, are un vector comun, necesar sau stimulent scrisului, un “change of writing style” și nu are legătură directă cu vârsta, nefiind o atitudine
EXILAT ÎN STRIGĂT, VIOREL SAVIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1460353291.html [Corola-blog/BlogPost/370943_a_372272]
-
piatră uriașe, și pe acestea sunt așezați peștii să se răscoacă, apoi sunt numai buni de stins cu un vinișor din podgoria lui Șerban sau a lui Ică din dealul Domneștiului. În jur, oile își văd de drumul lor, al transhumanței, păstrând la fel, în fiecare an, data, traseul și toate obiceiurile legate de urcatul „oilor la munte”, obiceiuri moștenite din moși - strămoși. E duminică. Toaca de la biserica „Buna Vestire” și cea de la Biserica de Sus, cu hramul „Intrarea în Biserică
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
a pastramei căci, vorba aceea: „Măgărușul duce, nu știe ce duce!” Noatenii grași, oile, berbecii uriași, căluții de munte, câinii „bărbați”, ca cei în „Miorița”, toți se întorc acasă, dar pentru puțin timp, căci vor pleca apoi la vale, în transhumanță, în Bărăgan sau în Bălți, unde vor ierna: „Ziua moare după culmi; De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale. Obosit și blând popor! Și cântând, pășește-agale O copilă-n urma lor. Noapte bună, soare sfânt, Până mâine! Noapte
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
lup și dă roată ursului. Apar frecvent cazuri în care câinii ciobănești sunt specializați: buni doar de urs sau buni doar de lup. Ciobănescul adevărat e fratele ciobanului. Cu el, ciobanul împarte totul: hrana, necazurile, bucuriile. De multe ori, în transhumanță ori pe munte, Tușa Anuța păstra mâncarea și o drămuia la câini. A stat o dată nemâncată 5 zile, numai cu apă îndulcită, și mâncarea i-a dat-o lui Ciontu. „Io-s om și pricep, da el cum amaru lui
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]