180 matches
-
plecare al transportului până la locul de destinație; sau (îi) pentru efectivele de animale din ferme de creștere sau de îngrășare, pentru care se folosesc vehicule agricole sau mijloace de transport care aparțin fermelor, în cazul în care circumstanțele geografice necesită transhumanta sezoniera a anumitor specii de animale. Articolul 2 (1) În scopul prezenței norme sanitare veterinare, definițiile art. 2 al Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare pentru comerțul dintre România și statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172046_a_173375]
-
care vor fi prevăzute în normele metodologice. ... (2) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin organele de specialitate, împreună cu consiliile județene și cu consiliile locale, elaborează strategia de organizare și exploatare a pajiștilor și prezintă, în mod distinct, reglementări stricte privind transhumanta ovinelor, ca formă de punere în valoare a resurselor furajere montane și alpine. Articolul 20 (1) Pășunile împădurite pot fi readuse în circuitul pastoral, cu aprobarea direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene, pe baza unor studii de transformare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244925_a_246254]
-
ale călătorilor și materialul sportiv este prevăzută în anexa nr. 19. ... Articolul 267 Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă și pentru animalele vii de orice specie pentru transhumanta sau pășunat, dresaj, antrenament, reproducție sau pentru tratament veterinar ori care însoțesc o persoană. Articolul 268 (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă și pentru materialul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163446_a_164775]
-
b) stabilirea structurii și distribuției pe forme de relief; ... c) gruparea pajiștilor după factorii limitativi ai producției de masa verde; ... d) stabilirea acțiunilor tehnice necesare pentru ameliorarea pajiștilor; ... e) stabilirea măsurilor și acțiunilor privind exploatarea rațională a pajiștilor; ... f) organizarea transhumantei ovinelor. ... (3) Parametrii tehnici și metodologia recomandată deținătorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor. Articolul 10 (1) Pe baza strategiei de organizare și exploatare a pajiștilor specialiștii din cadrul direcțiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144255_a_145584]
-
României, Partea I, nr. 842 și 842 bis din 26 noiembrie 2003. ... Articolul 2 Măsurile ce pot fi incluse în programul pentru apicultură trebuie să fie următoarele: a) asistență tehnică apicultorilor sau grupurilor de apicultori; ... b) controlul varoozei; ... c) raționalizarea transhumantei; ... d) măsuri pentru a susține laboratoare ce efectuează analize ale proprietăților fizico-chimice ale mierii; ... e) măsuri pentru a susține repopularea în stupi pe teritoriul național; ... f) cooperare cu organisme specializate pentru implementarea de programe de cercetare aplicată în domeniul apiculturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165097_a_166426]
-
care vor fi prevăzute în normele metodologice. ... (2) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin organele de specialitate, împreună cu consiliile județene și cu consiliile locale, elaborează strategia de organizare și exploatare a pajiștilor și prezintă, în mod distinct, reglementări stricte privind transhumanta ovinelor, ca formă de punere în valoare a resurselor furajere montane și alpine. Articolul 20 (1) Pășunile împădurite pot fi readuse în circuitul pastoral, cu aprobarea direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene, pe baza unor studii de transformare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189026_a_190355]
-
României, Partea I, nr. 842 și 842 bis din 26 noiembrie 2003. ... Articolul 2 Măsurile ce pot fi incluse în programul pentru apicultură trebuie să fie următoarele: a) asistență tehnică apicultorilor sau grupurilor de apicultori; ... b) controlul varoozei; ... c) raționalizarea transhumantei; ... d) măsuri pentru a susține laboratoare ce efectuează analize ale proprietăților fizico-chimice ale mierii; ... e) măsuri pentru a susține repopularea în stupi pe teritoriul național; ... f) cooperare cu organisme specializate pentru implementarea de programe de cercetare aplicată în domeniul apiculturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165098_a_166427]
-
tăiere, marca de identificare și destinația; ... c) evidență animalelor pierdute și motivele pierderii acestora; ... d) evidență în ceea ce privește furajarea: tipul furajului, inclusiv suplimentele furajere, proporția diferitelor componente ale rației, perioadele de acces la suprafețele de exercițiu în aer liber, perioadele de transhumanta, dacă există restricții la acestea; ... e) evidență cu privire la prevenirea bolilor, tratamentul și la asistența veterinară: dată tratamentului, diagnosticul, tipul produsului administrat, modalitățile de tratament și rețetă eliberată de medicul responsabil cu asistența veterinară, o dată cu prezentarea motivelor și a termenului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142763_a_144092]
-
ale călătorilor și materialul sportiv este prevăzută în anexa nr. 19. ... Articolul 267 Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă și pentru animalele vii de orice specie pentru transhumanta sau pășunat, dresaj, antrenament, reproducție sau pentru tratament veterinar ori care însoțesc o persoană. Articolul 268 (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale și a altor drepturi de import se acordă și pentru materialul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163445_a_164774]
-
care vor fi prevăzute în normele metodologice. ... (2) Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin organele de specialitate, împreună cu consiliile județene și cu consiliile locale, elaborează strategia de organizare și exploatare a pajiștilor și prezintă, în mod distinct, reglementări stricte privind transhumanta ovinelor, ca formă de punere în valoare a resurselor furajere montane și alpine. Articolul 20 (1) Pășunile împădurite pot fi readuse în circuitul pastoral, cu aprobarea direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene, pe baza unor studii de transformare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189027_a_190356]
-
importate de locuitorii zonei de frontieră ai zonei de frontieră adiacente celei de admitere temporară. Articolul 4 1. Este permisă admiterea temporară a animalelor de tracțiune menționate în art. 3 lit. (b) din prezenta anexă și a animalelor importate pentru transhumanta sau pentru a paste pe pământul situat în zona de frontieră fără document vamal sau garanție. 2. Fiecare parte contractanta poate dispune că acordarea admiterii temporară a animalelor menționate la alin. (1) din prezentul articol să se facă sub rezerva
jrc2109as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87261_a_88048]
-
Participare la spectacole, expoziții, concursuri, competiții sau demonstrații. 8. Divertisment (animale de circ, etc.). 9. Turism (inclusiv animalele de companie ale călătorilor). 10. Exercițiul funcțiunii (câini polițiști sau căi, câini detectivi, câini pentru orbi, etc.). 11. Operațiuni de salvare. 12. Transhumanta sau păscut. 13. Muncă sau transport. 14. Scopuri medicale (furnizare de venin de șarpe, etc.). ANEXĂ F ANEXĂ PRIVIND MĂRFURILE IMPORTATE CU SCUTIRE PARȚIALĂ DE TAXE ȘI DREPTURI VAMALE CAPITOLUL I Definiții Articolul 1 În sensul prezenței anexe: (a) mărfuri
jrc2109as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87261_a_88048]
-
incizii geometrice, s-a produs o uniformitate culturală. Așezările din aria culturii apeninice erau de mici dimensiuni, aveau aspect sedentar, agrar-pastoral, fiind amplasate în zone montane, în sudul Etruriei, în Apulia și în Latium. Satele de mici dimensiuni practicau păstoritul transhumant. Conform descoperirilor de ceramică apeninică , regiunea colinară a Romei era slab locuită. Către sfârșitul epocii bronzului, ceramica se modifică și uneltele se dezvoltă în conformitate cu creșterea demografică și amplificării dimensiunilor așezărilor umane . Cremația înlocuiește sau dublează inhumația, fiind descoperite câmpuri de
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
provin aceste descrieri”. Nici Duiliu Zamfirescu și nici Nicolae Iorga nu au greșit pledând pentru o creație relativ modernă a versiunii supuse analizei - "balada" de sorginte vrânceană, în formula publicată de Vasile Alecsandri. În opinia lui Ovid Densușianu , aceleași mișcări transhumante ale turmelor de oi dinspre Moldova și Ardeal străbătând Vrancea, pentru a coborî apoi spre câmpiile sud-dunărene pentru iernat, ar fi avut o intensitate deosebită în urmă cu 300-400 de ani, deci în secolele XVI-XVII și ar fi constituit un
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
trage numele de la rolul jucat de acesta ca punte de legătură între Muntenia și Ardeal. Folosit de unii domni în pelerinajele lor, dar și pentru a se pune la adăpost de amenințări, atunci când vremurile le erau potrivnice, de păstorii transhumanți sau de comercianții preponderent pastorali, acest itinerar de creastă a fost întotdeauna umblat, ca o dovadă certă a unității vetrei etnice de dincoace și de dincolo de Carpați. Fiind aproape și chiar conducând către granițe cu Austro-Ungaria, nu se exclude ca
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
regiuni ale sud-estului european învecinate cu Turcia cum ar fi Tracia, Macedonia, Bulgaria sau Bosnia-Herțegovina. Unii antropologi i-au semnalat și în Dobrogea secolului al XIX-lea. i sunt crescători de oi, a căror turme le păstoresc în cicluri de transhumanta succesive din zonele de câmpie litorale înspre platourile montane de mare altitudine care dealtfel constituie baza lor permanentă. Numele de iuruc vine de la turcescul "yürümek" care înseamnă "a peregrina", a "hoinari", desi aceștia nu vagabondează propriu-zis ci doar își conduc
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
se denumesc pe limba lor "Yörük Türkmen". Deși de origine turcica, ei se diferențiază de turcii selgiuci propriu ziși aparținând mai degrabă ramurii oguze. Unii istorici îi asociază uzilor, cumanilor sau pecenegilor din Evul Mediu. În Iranul de azi, triburi transhumante cum ar fi Afshari sau Qashgai sunt tot de origine turcomană, si se înrudesc îndeaproape cu iurucii din Turcia. Iurucii fac parte dintr-un mozaic complex de etnii azi sedentarizate sau semi-migratoare, uneori greu de deosebit una de alta și
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
de relief, ce urmeaza luncii Oltului. Din punct de vedere istoric, zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri în special datorită amplasării sale, care favoriza agricultură, dar se află și în calea turmelor de oi ce migrau sezonier(transhumanta). Inițial satul a fost așezat către răsărit într-o zonă împădurita (și în prezent), ceea ce avea avantajul evitării jafurilor periodice ale turcilor. Odată cu crearea unui climat politic și social mai stabil (sec. al VIII-lea), localnicii au coborât încet cu
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
cetățile campaniene. Romă a reluat și accelerat expansiunea în toate direcțiile. Armata română concentra 10 legiuni. A intervenit în conflictele dintre muntenii samniți și agricultorii campanieni. Inevitabilă ciocnire cu federația samniților a avut loc și a fost cumplită. Românii stânjeneau transhumanta samniților spre pășunile de pe litoral, samniții fiind săraci, dar numeroși și buni războinici. Au atras de partea lor populații italice, iar în anii 348-338 î.Hr., a fost momentul crucial în expansiunea maritimă română, Romă, fiind abia intrată într-o politică
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
din care s-au răspândit, în neoliticul îndepărtat, toate limbile indo-europene, dintre care foarte aproape de trunchi, mai aproape ca latina, se află limba dacilor". Mai prozaic dar mai realist, majoritatea filologilor universitari explică această unitate și armonie prin intensa circulație transhumantă a păstorilor români de la o țară românească la alta, precum și prin frecventele strămutări și dedublări de sate din motive climatice, hidrologice sau istorice (Brad-Brădet-Brădeni-Brădești...). Unitatea lingvistică românească este însă oprită în secolul XI odată cu scăderea influenței imperiale bizantine și cu
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
întreruptă prin invazia mongolo-tătarilor care a distrus toate marile orașe din țară, rezultând dinastia Elhanizilor cu fondatorul Hülaki (Hulaghu) han. Invazia sus-numită la fel ca și cea a lui Tamerlan (anii 80 sec. XIV) a intensificat migrația triburilor turcice seminomade (transhumante) din estul Caspicii în Azerbaidjan între care se aflau neamurile "Qaraqoyunlu" (Karakoyunlu) și "Ağqoyunlu" (Akkoyunlu). Denumirea lor vine de la totemul reflectat în însemnul confederației tribale - "„Oaia Neagră”" și cea "„Albă”". Triburile menționate vorbeau aceeași limbă cu localnicii și reprezentau aceeași
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
munții Vrancei. Țara Vrancei avea în evul mediu o identiate proprie, diferită de cea a Moldovei. Nu întâmplător, balada "Miorița" are ca personaje un baci vrâncean, distinct de cel moldovean și de cel ungurean. Cu toate că nu au fost ei înșiși transhumanți, mocanii de aici locuiau în acele sate montane vrâncene care au fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în munții Bacăului, există o altă zonă mocănească
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
de cult. "Activitatea agricolă", deosebit de intensă la marginea spațiului montan, a pătruns și în interiorul acestuia, până la înălțimi de 800-1000 m, cu plante adaptabile la temperaturi scăzute ( cartof, porumb ,varză, etc."Creșterea animalelor" are tradiții străvechi pe aceste meleaguri, iar deplasările transhumante se practicau în mod obișnuit. Pe lângă așezările permanente, în Munții Șureanu, sunt, de asemenea, o serie de "așezări temporare" ( stâne, cabane forestiere) majoritatea aflându-se pe culmile din partea centrală a muntelui (la peste 1500 de m.) "Activitatea industrială" s-a
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
epocii, pentru noile așezări întemeiate după câștigarea independenței, dar și favorizat de relieful vălurit, se pare, destul de asemănător cadrului geografic al localității omonimic-patronime din Bulgaria, loc de eroică și răsunătoare izbândă a armatei române. Se pierde astfel legătura cu mediul transhumant, localitatea începând să se individualizeze prin alte trăsături; 2- statutul satului se modifică, în localitate de prim rang, ca sediu de comună, în principal pe baza argumentului demografic. La anul 1906 situația se prezenta astfel: "„în întrega comună ( și parohie
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
rediu Cucului este trecută și pe hărțile militare folosite de armată română în 1938-1945. Versiunea cea mai sigură și acceptată de mai mulți cercetători și istorici, ne arată că aceasta denumire vine de la un anume Cucu, care a venit în transhumanta de dincolo de Carpați (zona Brețcu de azi, jud. Covasna) de la izvoarele Oltului și nu de la coloniștii din Valahia Mică (Oltenia de azi, așa cum se credea până acum și locul acesta nu a fost pustiu ci pustiit). Odată ajunși în această
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]