552 matches
-
castel ruinat Scholomance, unde se zămislesc monștri chiar pe o insulă din mijlocul unui lac. Istorie și mitologie în proporții variabile intră în povestea adevărată a primului umanist român, Olahus, prieten cu Erasm, în legenda alchimistului Melchior Cibinensis, în misterul transilvăneanului Rosenkreutz, presupusul întemeietor al Ordinului ocult al Roszcruciaților, în aventura lui Kelpius din Sighișoara, primul mare maestru rozicrucian care a ajuns în America, în identificarea Flautului fermecat al lui Mozart cu „aurul nemțesc” găsit în secolul al XVIII-lea de
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
păsul, modul lor propriu de a fi și dorințele lor de viitor. Autorul în cauză era pur și simplu revoltat, deoarece, cu câțiva ani în urmă ministrul Brătianu ar fi lansat în public celebra sentință: „Ni trebuie Transilvania, dar fără transilvăneni!” („La vatră”, în „Foaie literară”, I, 1897, nr. 18 (3/15 august), p. 141). La o asemnea reflexie, spune corespondentul din Sibiu, nu s-ar fi așteptat din partea unui prim-ministru și important bărbat de stat, care ar fi trebuit
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
semnează Mitică atacă aceeași problemă a diferențelor și barierelor create artificial de „boieri” și „clasa superpusă”, cum ar fi spus Eminescu, în calea unei mai bune conlucrări între românii din cele două provincii românești, cei de dincolo punând în fața românilor transilvăneni prea multe bariere administrative și legislative, inclusiv un termen prea lung pentru primirea cetățeniei. Apoi autorul se arată nemulțumit că la bursele și facilitățile acordate de Institutul de Fete Oteteleșanu nu se primesc decât fetițe care au făcut școala primară
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
poate veni decât dinspre Austro-Ungaria și Germania. Logica politică, iar nu trădarea, este rațiunea pentru care militează în favoarea înțelegerii româno-maghiare, fără de care alianța nu era posibilă. Termenii înțelegerii ar fi trebuit să fie, însă, după Slavici, 1) respectarea drepturilor românilor transilvăneni, și 2) renunțarea la ideea statului național maghiar, în favoarea unei Ungarii multinaționale. Militantismul său în serviciul acestei idei va scădea progresiv, pe măsură ce se apropie Primul Război Mondial și devine evident că Austro-Ungaria a intrat în colaps. Publicistica lui Slavici din
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
Nu mai este nevoie să remarc complicatele misiuni îndeplinite în Turcia de atașatul comercial Titus Cristureanu.] În toamna lui 1942 încep să colaboreze la „Vremea” și alți bucovineni din tabăra liberal democrată, precum Iulian Vesper și Leon Țopa, dar și transilvăneni - Victor Iancu, cu Semnificația lui Lucian Blaga în cultura română din Ardeal („Vremea”, nr. 677, 6. dec.1942, p. 9). Referinduse la experiența de ziarist-responsabil de redacție la „Vremea”, Ivașcu va sublinia posibilitățile sporite „...de a înrâuri asupra componenței, ținutei
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Mouresinos/ Spune tuturor că, pentru Athenaïs, va prinde/ O lebădă tânără, îi va mânca inima și,/ Cu cele două aripi prinse la umeri,/ Cu-adevărat se va-nălța la cer, s-aducă iubitei/ Nectar și ambrozie de acolo”. Altui orfic transilvănean, Aurel Pantea, i se trece în cont tocmai momentul de apoteoză: „Măruntul scrib Pantones, după ce/ A fost îndepărtat de la înregistrarea/ Hotărârilor Adunării, că prea tare-i tremura mâna/ Și strica ceara, ba chiar înțelegerea între cetățeni,/ S-a apucat să
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
oropsitului neam românesc din această provincie aflată sub o crâncenă stăpânire străină. într-un amplu și bine documentat studiu, Mircea Popa proiectează reflexe noi asupra personalității episcopului cărturar Inochentie Micu-Klein, definindu-l drept "strategul programului național". Renașterea spirituală a românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, relevă Mircea Popa, își are izvorul în activitatea culturală și politică a lui Inochentie Micu-Klein, "care a trasat pentru întâia dată jaloanele revendicărilor românești în raport cu Curtea vieneză, dieta Transilvaniei
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
al textului. De la beatitudinea citită pe fețele unora, la gesticulația adolescentului cu figură hotărâtă, purtător de cușmă neagră, ce-și făcea demonstrativ cruci, e clar că ne aflam în fața unei operații rutiniere: nu părea să fie pentru prima oară când transilvănenii copleșiți de „dor” scoteau pe gură astfel de calamități. Nu trebuie trecut cu vederea nici extazul prezentatoarei de la televiziune, care a rotunjit odioasa prestație cu un dublu și efuziv „mulțumim de colindă!”, rostit de altfel într-o românească ea însăși
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
ori de câte ori era nevoie de o nouă argumentare sau de o clarificare definitivă. Remarcabile, sub unele aspecte, sunt și cele patru epistole trimise istoricului și criticului literar Dumitru Micu (1928), unul dintre cei mai pasionați exegeți ai fenomenului literar și cultural transilvănean. Însemnările și destăinuirile lui Liviu Rusu se constituie, de fapt, în evocarea unor vremuri, greu de imaginat azi, pe care cărturarul le-a traversat cu răbdare și cu o exasperantă durere provocată de nedreptățile și abuzurile la care au fost
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
în străinătate, în răstimp de cinci decenii și jumătate. Istoricul literar Săluc Horvat este, în același timp, și autorul unei biobibliografii 2 a cărturarului Gheorghe Bulgăr, indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește orientarea în opera și biografia eruditului învățat și umanist transilvănean. * [București], 20 mai 1982 Stimate coleg, Vă mulțumesc foarte mult pentru cele trimise. Am citit atent și cu creionul în mână materialul. Ar fi foarte util tuturor, dar revizuit și eliminând repetiții și cercetând scăpările. Faceți retușul și-i facem
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
Ori pe frații luptători să împace? Și lung stete cu mintea îndoită Ș-ochii înfipți la beleaua golită. ,Beleaua golită"! Hm!...Și era abia pe la una mie și opt sute... Literatura română primea acest dar viguros. Verva, invenția, rafinamentul lexical al transilvăneanului umanist, numai Arghezi avea să le egaleze, neuitându-l pe celălalt diacon, pe Anton Pann. Noroc că tocmai atunci trecea pe-acolo, pe măgăreața sa înaripată, sfântul Spiridon; unul, intratabil, chestiunea sexuală fiind pentru dânsul de mult rezolvată. Cu degetele
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
turist de vocație e nestatornic). E un individ apatrid sau în curs de a deveni. Ar vrea ca Europa să fie patria lui. Toți cei trei Ioni sunt tineri, primii doi sunt țărani, al treilea e student, toți trei sunt transilvăneni (familia lui Ion Valea se mutase din Ardeal prin anii '60 la București) și toți trei sfârșesc dramatic, sumbru. Ion Valea pare o excepție, dar numai în sensul că e românul tipic altfel decât primii doi, pentru că aparține altui timp
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
Ligă a lor, dar impresia mea este că fiecare Asociație continuă să acționeze separat, poate și din cauza unor rivalități existente. Poate că Biserica rămâne singurul centru real de agregare. Românii provin din medii și orașe diferite. Chiar și în țară transilvăneanul îl numește peiorativ ,regățean" pe cel din Muntenia. Într-un fel e de înțeles că nu sunt uniți aici. Am fost invitat la o întrunire a lor. Marea mea surpriză a fost aceea că, după un timp, unii ajung să
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
succes, și în naționala maghiară Pe timpul în care „Nu ne vindem țara” era un slogan necunoscut, în vremea când în România fotbalul abia „făcuse ochi”, iar meciurile internaționale se disputau cam unul pe semestru, pentru bănățeni - și în general pentru transilvăneni - granița româno-maghiară nu reprezenta o piedică pentru a evolua, în decursul a doar câțiva ani, în ambele reprezentative. Alta trebuia să fie tema paginii de față, chiar dacă subiectul este întrucâtva înrudit; partida de sâmbătă, de pe „Dan Păltinișanu”, rămâne centrul de
Agenda2005-29-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283962_a_285291]
-
numai un har ceresc cerut in mod insistent de credincioși aducând foloase Bisericii care nu mai necesita aportul la culturalizarea maselor. Tipic pentru un „credincios militant” era și mai este și azi comentariul „ce frumos a cântat popa” spre deosebire de credinciosul transilvănean care la ieșirea din biserică comentează ce a spus nu ce a cântat popa ducând acasă un nou bagaj de cunoștințe pe care le aplică în viața de toate zilele. Unde este oare cultura sau culturalizarea? Din păcate Dumnezeu nu
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
de la București, numele său fiind legat de o reformă de răsunet pentru acele vremuri și anume „Secularizarea averilor mănăstirești”. Conducerea societății „Transilvania”, al cărei președinte a fost în perioada 1867 - 1874, a reprezentat o gură de aer pentru tineretul român transilvănean al cărui acces la învățământ era limitat prin prisma politicii Imperiului Austriac. Pe lângă activitățile de natură juridică și politică, Alexandru Papiu Ilarian a contribuit cu o serie de publicații însemnate la cultura românească, dintre care, una dintre cele mai importante
OMAGIU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384135_a_385464]
-
Doina va lucra ca profesor de matematică în cadrul Liceului Radu Negru. Acest liceu, astăzi cunoscut sub numele de Colegiul Național “Radu Negru”, este cea mai veche instituție de învățământ secundar din Țara Făgărașului, fondată la 13 septembrie 1869, de către cărturarul transilvănean Ion Codru Drăgușanu, care îi dă și numele “Radu Negru”. Demni de numele și prestigiul colegiului sunt și cei care au deslușit tainele cunoașterii pe băncile sale. Este suficient să-i amintim aici pe ilustrul scriitor, poet și eseist Octavian
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora...». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
la Paris în 1855 într-un volum de cinci sute de pagini, pe care Marx l-a conspectat în manuscrisele sale. Tot în scrierile sale despre români Marx nu trece cu vederea nici agresiunea de dominare a ungurilor asupra românilor transilvăneni. “După legea ungară - până la 1848 - românii din Transilvania, asimilați cu grecii, evreii, slavii, armenii, țiganii erau considerați, pe propriul lor pământ „națiune tolerată”. Românii sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora ... ». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
și Chestiunea Orientală în www.viorel-roman.ro) Moldovalahii sunt parte a Chestiunii Orientale. Așa că atunci când occidentalii sunt puternici ei se occidentalizează. Când periodic însă revin rușii toată bruma lor de civilizație este trecută prin foc și sabie, că 1944. Cum transilvănenii sunt uniți cu Roma din 1700 și moldo-valahii se închină spre Constantinopol și Moscova de la Marea Schisma din 1054, este ușor de prevăzut cine câștigă sau pierde la schimbarea orientării. Asta în afară de faptul că latinii, occidentalii îi simpatizează pe toți
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
celor care scriu, Prinși de efuziunea culturală Și prin Cenaclu și Revistă spun, Credința lor etern-spirituală! Suntem munteni la limita de sud, Chiar dacă avem blazonul de olteni, Dar scrisul nostru e ca și-n „Moldove” Sau ca-n Banat și transilvăneni. V-am admirat pe fiecare-n parte, De lângă Cozia, de la distanță Dar, astăzi, iată că am șansa Să vă admir pe viu! (ce circumstanță!) Mă onorați din plin! (peste măsură) Cu „adopția” în Liga Voastră, Și o să vă am modele
URARE SCRIITORILOR SLĂTINENI, POEZIE DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360953_a_362282]
-
vor uni cu Biserica Romei și vor accepta primatul papal. Este prezentat actul de unire și falsurile care-l însoțesc. De asemenea este prezentată atitudinea echivocă a lui Atanasie Anghel, precum și sfârșitul lui în chinuri și remușcări sufletești. Drama românilor transilvăneni începută prin uniatism la 1700 va continua în 1714 prin dărâmarea din temelii a catedralei și a reședinței mitropolitane ortodoxe din din Alba Iulia (Bălgrad) care a fost ctitorită de către Domnitorul Mihai Viteazul. Curtea imperială din Viena a continuat lupta
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
a treia a lucrării Părintele Păcurariu se oprește asupra unor probleme controversate cum ar fi problema limbii române în cult, aportul celor două biserici la promovarea culturii naționale, la formarea conștiinței naționale românești și la realizarea marilor aspirații ale românilor transilvăneni. Abordarea acestei prolematici este foarte binevenită întrucât biserica greco-catolică își arogă toate meritele naționale și culturale doar pentru sine. Într-un alt capitol sunt prezentate suferințele comune ale celor două biserici în perioada regimului comunist, deoarece și la acest capitol
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
de față se încheie (și) cu o selecție de texte din operele și lucrările unor intelectuali greco-catolici din sec. al XVIII - XIX - lea, prin care sunt încă odată evidențiate, la modul foarte soncer, rolul nefast al uniatismului în rândul românilor transilvăneni, care au fost dezbinați și învrășbiți. Episcopul unit Inochentie Micu mărturisea cu privire la situația românilor după 1700 că „uniții văd că le-a mers mai bine până au fost cu schismaticii decât le merge acum” iar Gheoarghe Șincai recunoștea cu privire la uniație
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]