866 matches
-
Nitroglicerină pe injectomat! Cearșaful alb, ca hârtia se strânge spasmodic între degetele albe și îmbătrânite. Ecranul monitorului se desparte în cărări fosforescente. - Ați avut și durere în piept? Bătrânul dă din cap, afirmativ. Se luptă pentru fiecare respirație. Are picături translucide de transpirație pe creștet. Fața îi trădează un efort incredibil pentru fiecare gură de aer. Ochii îi sunt căprui și umezi, ușor oblici. - Încă două fiole de Furosemid! - Am fost astăzi la cumnat, la frate-su, a fost ziua lui
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
de durere și aștept. Îmi încordez voința și îmi ascut armele de luptă. Stau la pândă, ca un vânător de lei, atentă la fiecare respirație, la fiecare contracție cardiacă vizibilă pe ecranul monitorului, la fiecare picătură care curge din perfuziile translucide, atârnate ca niște baloane de săpun pe stative. - Încă două fiole... Trebuie, trebuie să iasă din edemul pulmonar. Evaluez alte opțiuni. Iau tensiunea. Măresc ritmul perfuziei de Nitroglicerină. Cavalerul fără umbră, cu sabia de ceață în spinare, își rotește privirea
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
fâlfâit lung din aripi și a plecat. Mă întorc în camera de gardă. E 4:30, picioarele mă dor cumplit, toată oboseala unei zile și nopți de gardă mi se adună în plexul solar, apoi se înalță ca un abur translucid și se răspândește în șira spinării, întunecând-mi reacțiile. Mă privesc în oglindă. Am aceeași ochi căprui și cearcăne adânci, violete. Deschid robinetul. Las apa să curgă, șuvoi transparent în pătratul chiuvetei. Mă spăl îndelung pe față, pe mâini. - Cine
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
îngândurata masă goală, Mă tulbură că ești în neființă, Simt inima că suferă de-o boală De renunțare, fără de dorință. E neagră călimara, poate știi, De gândurile care ma ucid; Întoarce-te, te rog, printre cei vii, Revino-n peisajul translucid, Să faci lumină într-un întuneric, Ce pare că umbrește abitir, Revino, chiar și de ar fi himeric, Aici este realul cimitir... Ca-n fiecare zi, încet, măi moare, Câte o literă, câte-un cuvânt Și-n fiecare zi parcă
LUI ADRIAN PĂUNESCU – IN MEMORIAM de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1469036022.html [Corola-blog/BlogPost/382556_a_383885]
-
presărată de considerații cvasifilosofice (la prima vedere) căutătoare de lumini solare, vitaliste, de esență withmaniană, psalmodiind serafic, în mistere creatoare de trubadur post-modern, vorbind disimulat mulțimilor (de cititori), fără a cultiva lozinci vide, ci ca un efeb într-o serenadă translucidă și, totuși, ermetică. Nu, nu e un versificator imperceptibil sau corect și personal, căci respirația sa lirică este bogată și fără prețiozități, de adversar vehement al gravității filistine. Și asta, din cauză că s-a luat întotdeauna în serios, datorită inteligenței autoironiei
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil by http://uzp.org.ro/miron-manega-poeta-faber-inepuizabil/ [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
ele. Încerc să deprind muzica lor și taina croșetării dantelei ce îmbracă piciorul stâncii, să le descifrez dansul tainic când se contopesc cu țărmul și, să învăț topirea în Infinit precum cristalul de sare în apa mării... Sunt atât de translucidă... încât mă contopesc cu respirația întinderii albastre și devin vuiet de valuri, dans tainic și hieroglifa mării, indescifrabilă oamenilor ... pierzându-mă printre miile de vietăți ce trăiesc în ocean ... Referință Bibliografică: Meditație la malul mării / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Meditatie_la_malul_marii.html [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]
-
Blaga are intuiția arderilor. Gestul poetului este larg, îmbrățișând cerul și pământul, frenezie dinoisiacă și zarathustriană:"în zori de zi aș vrea/ să fim și noi/ cenușa,/ noi și - pământul". Poetul atribuie femeii taina elementelor originare. Blaga îi incizează realitățile translucide. Prin iubire și dragoste, omul participă nemijlocit - ca de altfel și după moarte/ prin compenetrarea cu alte regnuri, omul își întemeiază dimensiunea existenței sale, în deplină armonie cu pulsul cosmic. Ea izbucnește ca o aură peste lutul supus pieirii, îndreptat
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezia_lui_lucian_blaga_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
tău, pasiunea tragediei mele, simulând iubirea, ce n-o mai simt, ce nu mai e, o notă lipsa, de pe portativul vieții căutând-o apoi, în zadar, neștiind dacă, e doar iluzie, alungita la infinit, sau este darul, către un nebun translucid conturând viața, în străveziu, crezând, c-o să primesc, cât mai putina nefericire, iubirea mea... tristețe-amară. 10 octombrie 2016 Undeva, aproape-departe Sursă foto: Pinterest Referință Bibliografica: Iubirea mea, tristețe-amară / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2110, Anul VI, 10
IUBIREA MEA, TRISTEȚE-AMARĂ de COSTI POP în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1476083635.html [Corola-blog/BlogPost/381432_a_382761]
-
tot mereu. Îmi place să revin tot pe-nserat, Când pulbere de aur praful pare, Un Univers de vise legănat, Cătun pierdut în spațiu și uitare. La drumu-i veșnic Luna stacojie Privește curioasă și timidă Ciorchinii stalactitelor din vie, Podoabă siderală translucidă Doar ciutura pe ghizduri părăsită Visează însetată numai apă, Îngândurare cernere prin sită, Tăcerile în turme se adapă. În murmurul de calde violine Se leagănă în visele senine, Cu pași neauziți uitarea vine, Pasc herghelii pășuni diamantine. Nu veți găsi
SATUL MEU, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Satul_meu_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355550_a_356879]
-
neștiuți veșnicia,Arse de clipe câmpiilePe care alergau tinerețile și copilăria.... XXV. ATINGERE, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1915 din 29 martie 2016. Atingere Subțire..., mai subțire Decât fumul furișat Din tăciunele aprins Al conștiinței... . Delicată și suavă, Translucidă în zori, Dospind de amintiri În asfințit... Șovăitoare, mai zăbavnică Decât timpul curgând Printre pietrele Nesocotinței ... Indecent de tânără Și liberă ca speranța, Mereu în căutarea Celor uitate... , Pasărea gândului Ne îngăduie, neștiuți, Unul, celuilalt... Citește mai mult AtingereSubțire..., mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
zăbavnică Decât timpul curgând Printre pietrele Nesocotinței ... Indecent de tânără Și liberă ca speranța, Mereu în căutarea Celor uitate... , Pasărea gândului Ne îngăduie, neștiuți, Unul, celuilalt... Citește mai mult AtingereSubțire..., mai subțireDecât fumul furișatDin tăciunele aprinsAl conștiinței... .Delicată și suavă,Translucidă în zori,Dospind de amintiriîn asfințit...Șovăitoare, mai zăbavnicăDecât timpul curgândPrintre pietreleNesocotinței ...Indecent de tânărăși liberă ca speranța,Mereu în căutareaCelor uitate... ,Pasărea gânduluiNe îngăduie, neștiuți,Unul, celuilalt...... XXVI. DE CE AVEM NEVOIE DE FOTBAL?, de Camelia Petcu , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
este toamna, cu întregul ei cortegiu de tristeți peste care arunci năframa dorurilor, amintirilor zdrobite, a clipelor care „plâng neostenite”. Iar în cele din urmă, spune poeta „E-un farmec care tace și mă doare”, cu melancolii funciare și abisuri translucide. În viziunea autoarei, identitatea se poate regăsi prin iubire, care are puterea de a învia: „N-am cunoscut un alt fior mai mare/ Și nu cred că în lume-ar exista,/ Căci multe flori se leagănă sub soare// Dar numai
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Luminița Zaharia, un nume despre care deja auzisem, este prezentă cu nouă poezii scrise într-un registru semiprozaic, însă pline de substanță lirică: “În această casă/ordinea-i deplină./ Aer nu există,/respirăm lumină./ Ne privim cu urechi mari/pâlnii translucide/de prins muzici divine/și, la nevoie, țânțari./ Intrăm în antreu/printr-un tablou de Gaugain./ Râdem cu mâna stângă,/aruncă kareninele departe de tren/plângem lacrima cu nara împarfumată discret/ne strigăm unul pe altul cu-același nume tandru
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ii.html [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
odată cu încheierea Anului galactic, prin fenomenul cosmic de aliniere a planetelor, data de 21.12. 2012 să devină începutul unui nou Eon mesianic, social-planetar și galactic-universal. Iar planetă Terra să se transforme într-o Stea. O Stea luminoasă și perfect translucida, ca o biosferă de lumină verde-albastră, așa cum a fost concepută și proiectată de fapt în faza inițial de Dumnezeu, împreună cu genialii lui arhitecți și Cârmuitori Eonici, dintr-un Telostellerator “ terraformatat” dintr-o “Stea arzătoate cu opt raze”, care oscilează de
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355994799.html [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
larg de abur ce promoroacă-nșiră, Ce asemenea zării te desprinzi cu lumină Punând straturi pe pământul care se miră; Iarnă cladită din umbră, cu chipul livid, Maica-ta-nghețată îți pune cunună de stele, Etalându-ți candoarea-n aerul translucid Geru-și întinde sclipirea pe ele... Se rotesc clipele, tandru, pe nori amețiți Iar fulgii se-nvârtesc pufoși ca niște pui, În tabloul cu zăpadă-s doi îndrăgostiți, Se-aude printre gânduri -iubirea firii lui- ! Referință Bibliografică: IARNĂ / Lia Ruse : Confluențe
IARNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1417007603.html [Corola-blog/BlogPost/372748_a_374077]
-
zbuciumate de cruzimea ,,zgripțorului” luptând în zadar a i se-mpotrivi. El se distra făcându-le să sufere, văzând cum frumoasele lor mantii se așterneau pe jos troienind potecile și luminișurile pacului sau erau duse departe, plutind pe oglinzile verzi, translucide ale râului, ale cărui unde aleargă necontenit în pas cu mersul timpului și mereu în aceeași direcție precum clipele. Există pe râu în mijloc, un vad mai larg, moara de apă de care am pomenit și o mică insulă unde
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463339968.html [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
străjuiau foșnind arar din frunze, toată această forfotă. După un timp, zumzetului de albine, i se alătură ca într-o orchestră și în uruitul molcom al centrifugii, prin deschizătura ei îngustă, începea să curgă tot mai gros, șuvoiul de miere translucidă, auriu-roșcată, de parcă tot soarele se topise și acum curgea, umplând ghium după ghium. Se auzi strigată și întoarse capul. Tata, o privea zâmbind și îi întindea o bucată de fagure descăpăcit. Bucata aceea fragilă, în care degetele se imprimau atât
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_tania_nicolescu_1359278747.html [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
încercase să recupereze câte ceva și până la urmă, sfârșise înecată în acel - pentru ea - adevărat ocean de miere. Măcar avuseseră parte de o moarte...dulce - își spuse Zina dusă pe gânduri. Le privea cum zboară bâzâind prin preajmă, aurii, cu aripi translucide ca lumina. Ființe din lumină...Atât de mici, trăiesc atât de puțin și totuși privind rodul adunat de ele numai până la începutul verii, înțelegea de câtă muncă fără răgaz era nevoie. Iar rezultatul muncii lor, era atât de dulce... Munca
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_tania_nicolescu_1359278747.html [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
cele mai sofisticate, ochii ei nu văd clar exponatele . Le simte, le știe acolo, la locul lor, sute de armer letale, săbii, vîrfuri de lance... cuțite speciale, de sacrificiu, toate sunt catalogate, au număr de inventar scrie citeț pe cartonașele translucide. -Sunt liberă să mă sinucide! Zice și o lacrimă-i picura la colțul ochiului stâng. Nu poartă batistă în poșetă, și-o șetrege cu volanul de la bluză subțire și albă că spumă. Insistă, aproape că uită o clipă de sine
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
bunuri de-ale gurii necesare întoarcerii acasă la vetrele lor, nu înainte de a trăi pe viu vestea proaspătă a zămislirii Învățătorului nostru. De la acest moment încolo, în noaptea vrăjită de mișcarea tainică a stelelor, murmurul lor cosmic indescifrabil și scilpirea translucidă și clară de vedeai conturul umbrei pământului trecând de “stâlpii” cerului către zenit, “bâjbâiala” procesiunii gloatei capătă sensuri noi, acreala, sila și deznădejdea sunt înlocuite cu lumina chipului, seninătatea și bucuria privirii, speranțele renasc pentru că undeva aproape, la Bethleem s-
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
de undă, care urmau să se întâlnească în orașul... lor. Și-atât! Urmaseră un haos și-o deznădejde cumplită, mai ales pentru ea, mai slabă din fire. Într-adevăr, fiecare, din camera lui, privea pe geam și vedea un perete translucid ce tremura imperceptibil în preajma casei, iar dincolo de el - oroare! La început, foc, apoi resturi carbonizate - de oameni, clădiri, mașini, copaci... Prin ce minune a legilor fizicii scăpaseră ei de atingerea înfiorătoarei morți, nu aveau cum să-și imagineze! Totuși, nu
SFÂRŞIT?! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1406136638.html [Corola-blog/BlogPost/349125_a_350454]
-
Totuși, nu renunțară la convenția tăcerii nici măcar în aceste momente. Erau preocupați acum să-și modifice regulile de conviețuire, cât să se încadreze în limitele resurselor pe care le aveau în casă și grădină, căci nu puteau trece de peretele translucid decât cu prețul vieții. El, mai calculat, estimă că mai putea trăi cu proviziile de hrană și apă vreo 2-3 săptămâni. Trebuia să fie împărțite și asta presupunea un prim contact între cei doi. Cu durere în inimă, bătu la
SFÂRŞIT?! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1406136638.html [Corola-blog/BlogPost/349125_a_350454]
-
ochi făcură acordul comun impus de situația excepțională și coborâră în bucătărie pentru a-și împărți rezervele de supraviețuire. El își asumă rolul de observator. Făcu un grafic în care nota zilnic, cu aproximație, distanța de la ferestrele casei până la peretele translucid. După primele zile, observase că zona-tampon dintre casă și cenușa de dincolo se micșora încet, dar vizibil. Și ea sesiză din camera proprie cum, cu încetinitorul, grădina dispărea, lăsând în urmă cioturi de tufe de trandafiri sau trunchiul scorojit al
SFÂRŞIT?! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1406136638.html [Corola-blog/BlogPost/349125_a_350454]
-
cum, cu încetinitorul, grădina dispărea, lăsând în urmă cioturi de tufe de trandafiri sau trunchiul scorojit al teiului de care, cândva, era atât de mândră. Când fu martoră la scena în care, din neatenție, pisica ei iubită țâșnise prin peretele translucid și ajunsese dincolo o mână de cenușă, urlă neomenesc și fugi spre camera lui, aruncându-i-se în brațe, prima dată după atâția ani. El fu surprins de întâmplare, dar, pătruns de o căldură nefirească, renunță la gestul reflex de
SFÂRŞIT?! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1406136638.html [Corola-blog/BlogPost/349125_a_350454]
-
pentru a-i învăța tainele supraviețuirii. Râd și plâng acolo până când, în spatele spiralelor se aude trenul vieții, în clocotul roților pe șinele din metalul modelat de umbre. Mă ajunge roata gândului și cobor cochilia în care mă retrag. Strâng cornițele translucide, pentru a nu mai simți atingerea geometriei aerului plin de vicii, de patimi, de dorințe nicicând saturate de pământul pe care îmi continui mersul mai târziu, când printr-un pocnet de palmă divină devin câinele iernii lătrând la luna rotundă
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farame_de_pasi_fragment_anne_marie_bejliu_1391192991.html [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]