942 matches
-
formă: "marad" „a rămâne” → "maradandó" „durabil(ă)”, "romlik" „a se strica” → "romlandó" „perisabil(ă)”. Gerunziul se formează cu sufixul "-va/-ve": "mosolyogva „zâmbind”, "érezve „simțind”. În general, gerunziul verbelor intranzitive are sens activ: Ülve dolgozik" „Lucrează șezând”. Cel al verbelor tranzitive poate fi activ ("A hírt olvasva felkiáltott" „Citind știrea, a scos un strigăt”) sau pasiv: Megsózva kéred a sültkrumplit?" „Vrei cartofii prăjiți sărați?” Construcția gerunziului cu verbul "van" „a fi” corespunde construcției din română cu diateza pasivă fără complement de
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
precum că nu s-a făcut recolta, ba că a fost secetă, ba că a plouat prea mult. Aceste baba-uri nu au ținut de foame pentru familiile perdanților, care au fost înșelați cu zâmbetul pe buze de noua ciocoime tranzitivă. Bătuți de ploi și de nevoi, cu palmele bătătorite, cu pălăriile roase, arși de soare pe obrazul adânc brăzdat de foame, acești martiri ai ogoarelor se simt umiliți, din nou. Pe ulițele desfundate apar bătrâni costelivi, proptiți în două ciomege
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
auxiliare morfologice: "avoir" „a avea” și "être" „a fi”. Distribuția lor nu depinde de mod și timp, ci de diateza verbului. Cu avoir se formează toate formele compuse ale aproape tuturor verbelor la diateza activă. Este vorba de toate verbele tranzitive și de marea majoritate a celor intranzitive: "j’ai mangé une pomme" „am mâncat un măr”, "elle aurait volé en ballon" „ea ar fi zburat cu balonul”. Être se folosește pentru toate verbele reflexive ("nous nous sommes promenés" „ne-am
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
română în comuna Nereju (1973-1975), și apoi Tohan Blocuri (1974-1990). Din 1990 este profesor la nou înființata Facultate de Litere a Universității din Brașov. În anul 2002 devine doctor în litere la Universitatea din București, cu o teză despre " Dimensiunea tranzitivă a poeziei moderniste și postmoderne din România". Debutul său publicistic are loc în revista Luceafărul cu poezie. Debutează editorial în 1982 cu romanul "Acte originale/copii legalizate". Despre "Acte oficiale/copii legalizate", Radu G. Țeposu notează: "Nu mai avem aici
Gheorghe Crăciun (scriitor) () [Corola-website/Science/297755_a_299084]
-
Avanpremieră NELLO SGABUZZINO sau Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
a permis mai taziu să dezvolte noi stiluri că electro-rap ș.a.. Vârstă de aur a rap-ului a început odată cu lansarea albumului "Raising Hell" de Run DMC,în 1986 și a durat până la apariția curentului G-funk,în 1993.Această perioadă tranzitiva a rap-ului a avut ca domiciliu NY,iar ca motivare a fost îmbunătățirea tehnicii MC-ilor și mai ales a subiectelor abordate.In această perioadă Def Jam Recordings s-a evindentiat prin faptul că era unaca casă de discuri
Istoria muzicii hip hop () [Corola-website/Science/315898_a_317227]
-
activă și mediopasivă), două modurui( indicativ și pasiv) și două timpuri( prezent și preterit). Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca si participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv și activ cu sens pentru verbele intranzitive. Hitita este cunsocută ca având un sistem verbal mai simplu decât alte limbi indo-europene, precum sanscrita sau greacă antică. Verbul avea următoarele sufixe: -,-ahh-” care înseamnă ,ceea ce înseamnă cuvântul de bază” sau ,a
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
un autor neprecizat sau de un complement de agent, altul decât subiectul gramatical. Această diateză are ca morfem verbul auxiliar "a fi", verbul de conjugat fiind la participiu, acordat cu subiectul. Exemple: Pot fi puse la diateza pasivă verbele active tranzitive, complementul direct de la diateza activă devenind subiect, iar subiectul - complement de agent. De exemplu "Cartea a fost cumpărată de mine" rezultă din transformarea propoziției "Eu am cumpărat cartea". Excepții sunt unele verbe ca "a binevoi", "a comporta", "a durea" etc.
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
localitatea Comorâște, la sud cu localitatea Greoni, la est cu localitatea Ticvaniu Mare și la vest cu localitatea Vărădia. Clima locului se încadrează în caracteristica temperat-continentală, cu predominanta frecvenței anilor călduroși, peste 25% din ierni având un caracter blând; anotimpurile tranzitive lipsesc aproape complet, oscilațiile termice se realizează brusc, cu amplitudini mari; precipitațiile au variații importante, cu media lunara maxima la începutul verii; 80,9mm -109,2mm; debitele maxime provin 86% din ploi abundente, scurgerea medie de iarnă este mai ridicată
Comuna Grădinari, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301085_a_302414]
-
dezvoltă comuna cu același nume. Încadrarea în ansamblul climatic al teritoriului României definește zona ca făcând parte din arealul climatic continental moderat submediteranean, cu predominanța frecvenței anilor călduroși față de cei răcoroși. O caracteristică a zonei o reprezintă faptul că anotimpurile tranzitive lipsesc aproape complet, detențele termice manifestându-se brusc și cu amplitudini mari. În ceea ce privește regimul precipitațiilor, datele statistice indică valori medii multianuale de 873.5 mm. Valorile moderate ale parametrilor climatici sunt o consecință a extinderii efectelor Anticiclonului Azoric, situându-se
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
menținută, în matricea colonială, într-un stadiu în care mereu doar emerge, este pe cale de a deveni suficient de albă, capitalistă, avansată, militarizată, etc. Teza noastră - și n-o putem repeta destul - afirmă că starea de perpetuă emergență, caracterul etern tranzitiv al identității noastre colective, se ascunde deja în germenii modernității și vine la pachet cu formele de modernitate exportate prin colonialitate de la metropole către periferie. În sensul acesta, epoca de tranziție inaugurată de regimul Iliescu se înscrie fără ruptură în
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
al verbului "veari" și participiul. Este încă o coincidență cu limbi romanice occidentale ca franceza, dar tot o influență a macedonenei. Exemplu: Și mai mult ca perfectul se poate forma cu auxiliarul "iri" și cu participiul acordat, inclusiv la verbe tranzitive, tot sub influența macedonenei: Indicativul viitor O formă specifică de viitor există numai în graiul din Țărnareca, cu verbul cu sens deplin la forma de conjunctiv prezent (vezi mai jos), precedat de "ăs" sau "ă si / ă să" invariabile, analog
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
numerelor, geometria algebrică, teoria Galois, criptografie și teoria codurilor. Corpurile finite sunt complet cunoscute. Dat fiind un număr prim p și un număr pozitiv n, există un singur (până la izomorfism) corp finit de ordin p. Un grup G exact dublu tranzitiv de grad r (care permută cei r simboli ai unei mulțimi F) și ordin r.(r-1) există dacă și numai dacă r este o putere a unui număr prim p (n≥1). Un asemenea grup G conține un subgrup normal
Corp finit () [Corola-website/Science/310435_a_311764]
-
arbitrare din F . Fie M stabilizatorul lui 0. Pentru orice simbol a din F există exact Atunci adunarea și înmulțirea în F se definesc astfel : Invers, transformările afine x → ax+b (a ≠ 0) definesc un grup de permutări exact dublu tranzitiv. În concluzie, tehnic vorbind, un corp (F, +, .) este totuna cu un grup exact dublu tranzitiv, modulo alegerile lui 0 și a lui 1. Un corp combinatoric este o primitivă a unei specii de structură Cyc. Sunt 12 rotații care transportă
Corp finit () [Corola-website/Science/310435_a_311764]
-
exact Atunci adunarea și înmulțirea în F se definesc astfel : Invers, transformările afine x → ax+b (a ≠ 0) definesc un grup de permutări exact dublu tranzitiv. În concluzie, tehnic vorbind, un corp (F, +, .) este totuna cu un grup exact dublu tranzitiv, modulo alegerile lui 0 și a lui 1. Un corp combinatoric este o primitivă a unei specii de structură Cyc. Sunt 12 rotații care transportă cele 4 vârfuri ale unui poliedru regulat în vârfuri. Între acestea, indentitatea și cele trei
Corp finit () [Corola-website/Science/310435_a_311764]
-
puncte care determină o dreaptă și apoi, în mod unic, coordonatizarea ei (originea și vectorul unitate). Tipurile de linii din geometrie sunt unic determinate de corpurile de coordonate asociate. Linia geometrică proiectivă, supusă transformărilor Möbius, presupune existența unui grup triplu tranzitiv, adică a unui corp complet. Deoarece exponențierea discretă (calcularea lui "x") este rapidă (prin exponențiere binară, care are complexitatea formula 1), dar nu se cunoaște o metodă rapidă de calculare a logaritmului discret, astfel de corpuri sunt deseori folosite în criptografie
Corp finit () [Corola-website/Science/310435_a_311764]
-
un studiu a rezultat că faza hexagonală compactă cu două fețe poate fi produsă fără compresie, folosind un regim de coacere neechilibrată cu schimb de temperatură rapid între limita de 400 °C și 700 °C. Astfel se poate confirma caracterul tranzitiv acestei faze a samariului. De asemenea, pojghițele subțiri de samariu obținute prin depunerea de vapori ar putea conține fazele hexagonale compacte și hexagonale compacte cu două fețe în condiții ambiante. Samariul (și sescvioxidul său) sunt paramagnetici la temperatura camerei. Momentele
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
generale, am încercat să mă servesc de acest concept, în primul rând pentru a demantela o serie de opoziții, considerate multă vreme din categoria celor dure (mimesis/poesis, fictiv/real, natură/convenție, subiect/obiect, conotație/denotație, epic/liric, transparent/opac, tranzitiv/reflexiv etc.). Trebuie să specific de la bun început că am preferat conceptul de metatranzitivitate tocmai pentru că permite o mișcare dublu integratoare, atrăgând atenția asupra împrejurării că ne aflăm în prezența unui tip de literatură ce se deschide, simultan, spre sine
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în prezența unui tip de literatură ce se deschide, simultan, spre sine însăși și spre real. Așadar, deși nu exclude reacomodarea amicală între text și realitate, această poezie rămâne prin excelență ambiguă, deopotrivă mimetică și nemimetică, într-un fel fals tranzitivă, din moment ce se folosește de înșelătoarea trasparență exhibată la un nivel de suprafață, tocmai pentru a atrage atenția asupra multiplicității modurilor în care se poate înfățișa realul. Nu în ultimul rând, țin să precizez că un punct de plecare și, totodată
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
asupra multiplicității modurilor în care se poate înfățișa realul. Nu în ultimul rând, țin să precizez că un punct de plecare și, totodată, o provocare, în lipsa căreia poate nu aș fi ajuns să scriu această carte, a fost modelul poeziei tranzitive propus și analizat de Gheorghe Crăciun, în volumul său intitulat În căutarea referinței și dezvoltat în consistentul studiu din 2002, Aisbergul poeziei moderne. 1. Lumea și textul. Considerații preliminare pentru schițarea unei ficțiuni teoreticetc "1. Lumea [i textul. Considerații preliminare
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
examen mai atent nu poate trece neobservată împrejurarea că, de fapt, în decursul aceluiași secol, s-au manifestat, așa cum a demonstrat cu argumente convingătoare Gheorghe Crăciun 2, și alte direcții, precum cea experimentală, ludică și manieristă a avangardelor și cea „tranzitivă”, a concretului prozaic, imediat, lipsit de transcendență, a experienței individuale cotidiene, deschisă către comunicarea cu cititorul, lipsită de metafore sau de supradeterminări simbolice și, mai ales, înrudită, din punctul de vedere al procedeelor, cu proza ficțională. Vom reveni asupra acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
gândul recunoașterea heterogeneității principiale a lumilor - reale sau ficționale - care amalgamează neîncetat datele percepției și pe cele ale imaginarului, elemente posibile și imposibile, credibile și incredibile, ca într-un joc iluzionistic de oglinzi? Din această perspectivă, dimensiunea ludic-manieristă și cea tranzitivă nu ni se mai înfățișează ca termeni ai unei opoziții ireconciliabile, ci mai curând ca dimensiuni complementare, putând să coexiste chiar în interiorul aceluiași poem. De altfel, tentative de a evidenția neutralizarea acestei opoziții au mai existat, dar ele s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
spunem, este o distanță greu de ignorat, dar binomul denotație/conotație se dovedește, de departe, insuficient pentru a explica specificul celor două moduri poetice. Mai adecvat, în aparență, din punctul de vedere al terminologiei cel puțin, se dovedește cuplul cvasi-sinonim tranzitiv/reflexiv, împrumutat din binecunoscutul studiu al lui Tudor Vianu, Dubla intenție a limbajului și problema stilului. Vianu, cum știm, sesiza caracterul tranzitiv al limbajului uzual, dar excludea cu totul ideea de tranzitivitate din câmpul poeziei, acceptând-o doar ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
moduri poetice. Mai adecvat, în aparență, din punctul de vedere al terminologiei cel puțin, se dovedește cuplul cvasi-sinonim tranzitiv/reflexiv, împrumutat din binecunoscutul studiu al lui Tudor Vianu, Dubla intenție a limbajului și problema stilului. Vianu, cum știm, sesiza caracterul tranzitiv al limbajului uzual, dar excludea cu totul ideea de tranzitivitate din câmpul poeziei, acceptând-o doar ca pe o dimensiune a prozei. 2.2.2 Dubla intenție și „fantasma” referentuluitc "2.2.2 Dubla intenție și „fantasma” referentului" Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
O face pentru alții și o face pentru el. În limbaj se echilibrează o stare sufletească individuală și se organizează un raport social. Considerat în dubla sa intenție, se poate spune că faptul lingvistic este în aceeași vreme reflexiv și tranzitiv. Se reflectă în el omul care îl produce și sunt atinși, prin el, toți oamenii care îl cunosc. În manifestările limbii radiază un focar interior de viață și primește căldură și lumină o comunitate omenească oarecare”219. Cele două categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]