1,217 matches
-
gâdilă publicul, prin exploatarea tuturor clișeelor care ne fac plăcere (o plăcere ieftină, recunoscută și reciclată ca atare), acest scriitor pe cât de original, pe atât de dificil ne obligă să-l urmăm în diferite experimente ficționale, cu trepte alunecoase și trape textuale la tot pasul. Povestea Marelui Brigand, roman oricum masiv, de aproape cinci sute de pagini, se citește cu un efort dublu și într-o stare de concentrare maximă, fără nici un moment de respiro. Nu există vreo diferență între capitole
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
al unui întreg ciclu. Două versuri subliniate și atent inserate într-un poem ("un om înmărmurit luat în stop-cadru inert traversând/ încăperea lovindu-se de lucrurile din jur") sunt transformate într-un leitmotiv și, mai mult decât atât, într-o trapă textuală prin care cădem într-o altă dimensiune. Persoana a treia singular, a descripției relaxate, lasă loc persoanei întâi. Obiectul fotografiat devine subiect frisonant, poeziile care urmează (no data, altundeva, eco...) explorând tocmai mișcările haotice și agitația interioară a personajului
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
Piticul o întreabă: — De ce porți perucă neagră când ai un păr așa de frumos? — Cine s-ar încrede într-o țigancă blondă? Du te și te culcă, e târziu. Îi dă o hârtie de zece euro. Edy iese printr-o trapă din acoperiș. Esmé stinge lumina care face globul de cristal să strălucească. Se așază în fața oglinzii. Cu precauție, își scoate peruca blondă și, în întunericul din încăpere, strălucește doar capul ei, ras complet, ca un craniu de cristal. Despre Esmé
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
chircită a Verei se vedea În spatele unui aparat de pocher mecanic. Am extras-o de acolo urgent și ne-am aruncat spre pivniță, astfel Încât, când degetul Demiurgului a apăsat pe tasta DELETE, noi eram deja În nota de subsol, cu trapa Închisă deasupra. În beci era frig și mirosea a varză, grație respirației liniștite a butoaielor care constituiau mobilierul principal din Încăpere. Un bec chior lipea de peretele din fundul beciului o lumină tulbure și posacă. Vera inspecta curioasă Împrejurimile, plimbând
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
luat-o În brațe, Încercând s-o liniștesc. — Dar am și vești bune, scumpa mea. Putem ieși afară. — Și ce mai așteptăm? a spus ea, smulgându-se din brațele mele și luând-o Înapoi, spre scările deasupra cărora se afla trapa. „Câtă nerecunoștință!“ mi-am zis. Afară, cât vedeai cu ochii, de jur-Împrejur, totul era alb. Noi eram singurele semne de punctuație În acel deșert strălucitor. Tot orașul, cu clădirile sale Înalte, cu mașinile, străzile și intersecțiile gălăgioase, cu furnicarul de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
un sac și se fac nevăzuți în dugheană, încuind ușa după ei. Unde să-l întindem? întreabă Gulie, privindu l pe Dendé de parcă ar fi fost vorba de un cadavru, și pentru o fracțiune de secundă ochii îi fug spre trapa care acoperă intrarea culcușului lui Roja, acolo în nici un caz, zice Dendé, aprindeți lumina, trebuie să-i examinez tăietura de la ceafă, îl punem pe burtă. Nu cred că e bine să-l întoarcem pe toate părțile dacă se află în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pentru a-și menține echilibrul. Interesant. Nu se vedea nici o uretră... și... mă rog, probabil că exista un motiv logic. Margoulies se chinui să accepte logica faptelor; Bull era virgo intacta, un fapt surprinzător pentru un tip de vârsta lui. Trapa cărnoasă a himenului acoperea intrarea în vagin într-un mod cât se poate de confortabil și corect. Păi... cred că e expusă, acută și foarte sensibilă. — Cum? întrebase vinovat Margoulies. Atunci când se freacă de ea cracul de la pantaloni, doctore... Vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se întreacă pe sine, Vaughan gândise un almanah îngrozitor al dezastrelor automobilistice imaginare și al rănilor nebunești - plămânii oamenilor în vârstă înțepați de mânere, piepturile femeilor tinere străpunse de coloane de direcție, obrajii tinerilor chipeși găuriți de încuietoarele cromate ale trapelor. Pentru el, aceste răni erau cheia unei noi sexualități născute dintr-o tehnologie perversă. Imaginile acestor răni atârnau în galeria minții sale ca niște exponate în muzeul unei măcelării. Gândindu-mă acum la Vaughan, cum se îneca în propriu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
gol și steril, o expulzare de țesut inutil. Am vizualizat în gând habitaclul mașinii lui Helen, duritatea lui de crom și vinilin, adus la viață de sperma mea, transformat într-un alcov de flori exotice, cu plante târâtoare împletite prin trapa de aerisire, podeaua și scaunele pline de iarbă umedă, luxuriantă. Uitându-mă spre Helen, pe când ea accelera de-a lungul punții descoperite a autostrăzii, m-am întrebat brusc cum aș putea-o răni. M-am gândit s-o duc din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
spre aparatul miniatural și anunță pe un ton ironic-protocolar: — O Sauna cu Fum. Apoi continuă pe un ton normal: — Se încălzește cabană cu un foc de lemne și este lăsată să se umple cu fum. Pe urma se deschide o trapa în acoperiș, lungă cât să permită ieșirea fumului, dar fără să iasă și căldura. Când intri, simți mirosul plăcut de mangal. Pereții și băncile sunt acoperite de funingine și curând te trezesti și tu la fel. Dogoarea este formidabilă. Sudoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Nu știu ce m-aș face dacă l-aș pierde. Am fost întotdeauna împreună înțelegi? — Înțeleg. O să vină înapoi. Nu te îngrijora. Scout se ridică în picioare. — Hai să aprindem focul înainte să fie prea întuneric. Erau niște bucăți de lemn lângă trapa prin care am intrat; vrei să aduci câteva încoace? Eu o să caut niște hârtii. O parte din mine voia să spună: dar n-o să vină cineva dacă aprindem focul, n-o să cheme cineva poliția? Dar n-am făcut-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de ea. — O, fir-ar să fie, făcu ea, de unde dracu a apărut aia? Cam la douăzeci de kilometri de pupa era o insulă. Am coborât încordat cele trei trepte de pe punte în cabină. Când am intrat, Fidorous închidea o trapă de lemn din podea. — E o insulă la orizont, am spus. — Hmmm? — La orizont, e o insulă. Apoi, uitându-mă la trapă: — Ce faci? Întreținerea de rutină. E-un model vechi, știi, nu mai e ca atunci când era nou... Insulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o insulă. Am coborât încordat cele trei trepte de pe punte în cabină. Când am intrat, Fidorous închidea o trapă de lemn din podea. — E o insulă la orizont, am spus. — Hmmm? — La orizont, e o insulă. Apoi, uitându-mă la trapă: — Ce faci? Întreținerea de rutină. E-un model vechi, știi, nu mai e ca atunci când era nou... Insulă, da, am văzut-o. — Ai vreo idee cum a ajuns acolo? — Nici una. Ai coborât ancora așa cum trebuie? Da, am verificat-o amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am amintit. Mi-am amintit unde mai văzusem insula. În cabina lui Orpheus, Ian ne privea cu ochi mari, speriați, pe toți trei cum lucram. Scout și Fidorous strângeau lucrurile căzute și mobila de pe podeaua înclinată, pentru a ajunge la trapa de întreținere. Eu îmi răsturnasem rucsacul pe prici, scormonind printre haine și bocanci, și pachete de plastic cu cărți și dosare. Haide, haide. Unde ești? — Hei, ne-ar prinde bine cele ajutor, zise Scout. Ce faci? — Insula. Am mai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
camera Primului Eric Sanderson. — Mă tem că chiar nu știu. — Băieți, se auzi vocea lui Scout din cabină. Ar fi bine să veniți și să vedeți asta. Am îndesat vederea în buzunarul de la spate. În cabină, Scout reușise să deschidă trapa și ședea pe margine, cu picioarele atârnând în gaură. — Cum arată? am întrebat. Scout ridică privirea. — Nu prea bine. Nu prea bine, cum ar fi...? — Cum ar fi că e plin de apă. Fidorous îngenunche lângă ea, holbându-se în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o să ne dea ocazia, zise Scout. A făcut câteva găuri în barcă și acum s-a depărtat ca să aștepte să se scufunde. Pun pariu c-o să ne bălăcim în apă atunci când o să se întoarcă. Fidorous se uită țintă în deschizătura trapei. — Bine, am zis. Deci am eșuat. Ne dăm bătuți. Ne întoarcem. Fidorous scutură din cap. — Nu-i ușor să faci asta. Dimpotrivă, e un proces mai complicat decât acela prin care am ajuns aici. E nevoie de concentrare și, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
plasmă și azvârli cercuri fierbinți peste oraș. O zvâcnitură și imensa ladă agățată cu șufe încordate în cârligul macaralei se ridică și, după ce pluti pe deasupra batalioanelor de căști, la semnul capelmaistrului își îngheță balansul și doi soli traseră de manetele trapei deasupra cofrajului din care țâșneau mustățile armăturii de oțel a viitorului zid. Betonul se scurse într-o clipă, soarele-și trimise o rază într-un ciob de lentilă și, pe când brațul macaralei se rotea ușurat de sarcină, betoniștii și începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
toate echipamentele tehnologice sunt retrase în gabaritul CF și asigurate în această poziție, linia de contact fiind sub tensiune, dispozitivul de avertizare a prezenței umane pe platforma de legătură dintre cabine va fi poziționat în "stare de veghe" (întrerupător comandă trapă acționat). Viteza de deplasare a vehiculului va fi conformă cu indicative din ordinul de circulație, în limita vitezei maxim constructive, în funcție de profilul liniei (secției de circulație). 1.2.2. Regim verificare catenară, situație când se circula în aceleași condiții ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
situație când linia de contact este scoasă de sub tensiune, zona fiind asigurată prin montarea scurtcircuitoarelor de șină la ambele capete iar dispozitivul de semnalizare a prezenței umane pe platforma de legătură dintre cabine poziționat în "stare de repaus" (întrerupător comandă trapă neacționat). În acest caz, echipamentele tehnologice din dotare sunt scoase în afara gabaritului CF permițând accesul personalului la elementele liniei de contact. Deplasarea drezinei la un nou punct de lucru, din interiorul zonei asigurate, se va efectua cu platforma de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
roților atunci când uzura acestora este inegală. IMPORTANT: În cazul apariției unei defecțiuni ce impune demontarea unui arbore cardanic final, deplasarea drezinei nu se poate cu ajutorul mecanismului prevăzut în acest scop (lungirea tirantului stg.-dr.), accesibil de pe platforma șasiului după înlăturarea trapei de acces. Neefectuarea acestei operații conduce la funcționarea diferențialului interaxial, mișcarea netransmițându-se către arborele cardanic în funcțiune; se învârte numai axul de ieșire de la care s-a demontat arborele cardanic, iar drezina nu se deplasează. Situația este similară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dacă-l luăm pe Biscuit cu noi. -Nu, zise ea. El numai aici se simte fericit. Îi dădui dreptate. Biscuit era inseparabil de biotopul său. Ar fi fost ca și cum ai smulge o vestală din templu. În cramă, Sigrid deschise o trapă invizibilă pe care o închise la loc. O galerie pe care o lumina cu o lanternă ne înghiți de-a lungul ei. -Este ceva herculean. Cât timp i-a luat lui Olaf tunelul acesta? -Ani. -Olaf bănuia pesemne că viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
un sac și se fac nevăzuți în dugheană, încuind ușa după ei. Unde să-l întindem? întreabă Gulie, privindu l pe Dendé de parcă ar fi fost vorba de un cadavru, și pentru o fracțiune de secundă ochii îi fug spre trapa care acoperă intrarea culcușului lui Roja, acolo în nici un caz, zice Dendé, aprindeți lumina, trebuie să-i examinez tăietura de la ceafă, îl punem pe burtă. Nu cred că e bine să-l întoarcem pe toate părțile dacă se află în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
alta / Ne urla în ceafă: «cu fața la perete, ticălosule, / Cu fața la perete că te întind pe jos, te bag / În pământ». / Pereții erau albi și goi și plini cu orez / Și apă și mal și urme de tălpi. Stăteam cu tălpile / Pe trapa bine unsă iar deasupra funia / Mlădioasă.“ (Bucharest Mall ) Angela Marinescu, care nu evocă nici măcar fugitiv Bucureștiul, ne amenință: „aș putea să spun «urinez pe tine poezie»“, iar noi, care o citim de mulți ani, știm că într-adevăr ar putea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
au făcut ghem, „scoțîndu-și țepii ca un arici“, de „logoreicii“ provocatori de suspiciuni, cu o alură cu atît mai „impură“ cu cît mai părelnic „disponibili“. Deoarece Dora Pavel și-a însușit lecția vieții conform căreia maniera debordantă, „exaltarea“ pot fi trape ale simulacrului. Nu mai puțin circuitul simulare-sinceritate se închide uneori prin aprofundarea primei ipostaze ce poate sugera o a doua natură: „Nimic mai derutant decît ardoarea spunerii, decît suflul «indiscret», pe cît de strident, pe atît de ambiguu, al ascunzișurilor
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
sună așa: "De fapt, fiecare treaptă era pentru mine o tipsie a timpului. Întîrziam pe fiecare în parte, călcînd peste frumusețea ei neagră și demnă, pînă cînd una dintre ele ceda sub rugămintea pasului meu și se transforma într-o trapă misterioasă. Urcînd cuminte către ușa de la etajul I, treceam de fapt solemn pragul unei epoci la sfîrșitul căreia mă născusem: epoca normalității pierdute și a tinereții părinților mei". Mustește pe alocuri o mizantropie ca un reflex egotic, ca o demonie
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]