417 matches
-
din cărămizi și pietre legate cu mortar alb-roz, prezenta, in interior, o structură etajată, la partea superioară, pe o pardoseală alcătuită din trei lespezi mari de calcar și mai înaltă cu câteva zeci de centimetri față de prag, un mare sicriu trapezoidal, din scânduri subțiri de brad, putrezite în mare parte. Dimensiunile sicriului: 1,98 m x 1,40 m; lățimea scândurilor laterale era de 24-25 cm. Scândurile erau încheiate la capete în coadă de rândunică și întărite cu colțari de tablă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din cărămizi legate cu mortar, a fost prevăzută cu o scară din cărămidă construită în partea de sud și în navata centrală a bazilicii (secolul VI); 5) cripta-martyrium (3,50 m) de la Niculițel (jud. Tulcea), de formă cubică și plan trapezoidal, acoperită de o cupolă emisferică, realizată din cărămizi și pietre prinse cu mortar alb-roz, prezenta în interior o structură etajată. La partea superioară, a monumentului amintit, a fost identificat un sicriu mare, trapezoidal (1,98 m x 1,40 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
jud. Tulcea), de formă cubică și plan trapezoidal, acoperită de o cupolă emisferică, realizată din cărămizi și pietre prinse cu mortar alb-roz, prezenta în interior o structură etajată. La partea superioară, a monumentului amintit, a fost identificat un sicriu mare, trapezoidal (1,98 m x 1,40 m). Elementele prezenței martirice paleocreștine ale acestui monument sunt date de prezența a două inscripții grecești referitoare la identificarea celor 4 schelete descoperite in interiorul monumentului, orientarea rituală a acestora și absența obiectelor de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
locuințe, parțial adâncite și adâncite (adâncimea fiind cuprinsă între 0,40/0,45m - 1,30/1,95m), de forme diferite (pl. I-II): patrulateră (L7-Negrești; B2-Gura Idrici; L2, L4, L6-Dodești), dreptunghiulară (L3, L5-Dodești), cu colțurile rotunjite și laturile drepte sau trapezoidale (L1-Dodești, B12-Drăgești) ori cu colțurile rotunjite iar laturile neregulate. În interior, adăposturile aveau podeaua amenajată prin bătătorire și erau dotate cu vetre, de la cuptoare din piatră sau lespezi de gresie, de formă ovală, circulară sau dreptunghiulară (L1-L6, Dodești), puternic arse
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
romboidală ornamentate cu spirale în forma literei S (pe baza aceleiași cronologii, acest exemplar este inclus tipului II-A); Bălteni, Vinderei, Vutcani - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa piciorului romboidală sau trapezoidală ornamentată cu cercuri concentrice sau cu puncte (cronologia lui J. Werner atribuie aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și difuzării acestor accesorii vestimentare în spațiul bazinului bârlădean, nu există dubii că ele au fost produse în lumea bizantină. Inițial
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime, au o singură cameră și forme diferite, cum ar fi pătrată (L1, L2, L4, L11-Dodești), dreptunghiulară (L3, L7, L17, L18-Dodești), patrulateră (B4, B5-Gura Idrici; L10, L12, L19-Dodești), trapezoidală (L5-Dodești), rectangulară (L6, L8, L15-Dodești; B1-B4 de la Tanacu; B1-Oncești; L1-Negrești), cu colțurile ușor rotunjite, iar laturile drepte ori neregulate (pl. XX-XXII). Podeaua era simplă, de regulă bătătorită, nefiind lutuită sau cu alte urme de amenajări speciale. Pereții și acoperișul erau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al cărei punct se află la trei sferturi spre înainte a liniei care merge de la punctul piciorului la cel al ciocului; de la acest punct pleacă o linie spre jumătatea cefei, în timp ce, la femela perfectă, figura 3, se formează o umflătură trapezoidală al cărei unghi liber, la fel, se află la trei sferturi de înălțime de mai sus-zisa linie, lansând o linie spre vârful capului. La mascul ceafa este cea care controlează mărul lui Adam și la femelă coronița este cea care
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
călătorii. „Așadar, experimentul era concludent. Controlul automat ducea la dispariția oricărei manifestări «mediumnice»”. Cu toate acestea, uneori, mecanismele sunt psihologice, dar țin de normalitate: anumite farse magice fac apel la iluzii perceptive (o ladă pare rectangulară, când de fapt este trapezoidală și are fund dublu). Fizicianul Henri Broch de la Universitatea din Nisa, care s-a specializat în demistificarea fenomenelor paranormale, este de părere că doi frați așa-ziși telepați comunicau prin sunete foarte ascuțite, pe care cei mai mulți oameni nu le percepeau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
joasă tensiune la care se poate mecaniza procesul tehnologic de introducere a bobinelor în crestături. Pentru crestăturile rotorice se adoptă variantele prezentate în fig.5.5. Primele trei variante se utilizează la rotoarele bobinate, cu pereții crestăturilor paraleli (deci dinți trapezoidali), iar celelalte variante se folosesc la colivii turnate, în general din aluminiu sau aliaje. Forma cea mai frecventă este amfora din fig.5.5e) pentru rotoare bobinate, d), e), f) pentru rotoare în colivie normală 5.1.3 Simbolizarea mașinii
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
puțin mai mare, ușor aplatizată, care face parte din aceeași categorie de piese (Pl. 122/7). Mormântul nr. 44 a avut ca inventar și două catarame, una din bronz și una din argint, ambele cu placă de prindere, de formă trapezoidală, corpul oval rotund în secțiune, spinul ușor oval în secțiune, cu vârful puțin subțiat și adus peste corpul cataramei, depășindu-l. Placa formată din foiță de tablă, îndoită și decupată în zona spinului, prinsă cu un nit la cea din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de bronz, îndoită, decupată în zona de prindere și prinsă cu câte un nit de bronz, care nu se mai observă în plan, ci în profilul pieselor. Spinul, îndoit puțin peste corpul cataramei. La catarama mai mare, placa este ușor trapezoidală. O altă cataramă, destul de mică, de formă ovală, fără placă, a fost descoperită în mormântul nr. 70 (Pl. 143/3). Corpul cataramei, mai subțire în zona în care se prinde spinul, este rotund în secțiune. Spinul este puternic îndoit la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
căror rezultate au fost publicate în două mari monografii, destul de recent - Necropola de la Bârlad-Valea Seacă și cea de la Mihălășeni. Majoritatea cataramelor de la Săbăoani se încadrează în tipurile de Bârlad-Valea Seacă, ovale, simple sau cu garnitură, respectiv cu placă dreptunghiulară sau trapezoidală: 1a (Pl. 144/5; 143/3); 2c (Pl. 111/4; 129/3,4; 136/7,8) și 5 din necropola de la Mihălășeni. Niciuna din cataramele descoperite la Săbăoani nu a fost decorată. Majoritatea sunt de mici dimensiuni și constituia doar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în tipul 3c1, iar la Bârlad-Valea Seacă în tipul b3, cu umerii scobiți. În mormântul nr. 43 s-a descoperit un pieptene din os cu mâner semicircular, umerii drepți, cu alveolare, plăcile prinse cu nituri de bronz. Corpul pieptenului ușor trapezoidal (Pl. 128/4). Acest tip de pieptene a fost inclus în categoria pieselor notate cu b3 la Bârlad-Valea Seacă și cu tipul 3d în necropola de la Mihălășeni. Singurul mormânt de incinerație care a avut în inventarul său un pieptene din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un puț vertical cu acces la suprafață. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea s-a trecut la exploatarea din galerii. Metoda a fost introdusă la salinele din Târgu Ocna în anul 1870. Noile camere aveau formă trapezoidală, cu pilier de susținere. Exploatarea se făcea manual, transportul prin galeriile secundare realizându-se cu vagoneți împinși tot de lucrători. După introducerea curentului electric în salina „Carol I” (1891), vagoneții erau urcați cu ascensorul la galeria principală, de unde erau remorcați
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
gândind la rostul și conexiunea lor secretă. Când nu tresărea, tulburată de vibrația schimbată, în apropiere, a unei unde străine. Percepea prompt, cu extremă acuitate, tăișul, în spate, al privirii ce o țintise... Holul se alcătuia dintr-o prismă albă, trapezoidală, cu laturi mari. Subliniind, parcă, panta scării interioare. Din tavanul înalt cobora, cu patru lanțuri grele și lungi, un candelabru de argint înnegrit, în care creșteau, din zece cupe rotunde, lumânări cenușii, terminate în becuri subțiri, ascuțite. Pe peretele oblic
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fiind distinse trei grupe tipologice. Materia primă folosită pentru realizarea uneltelor de piatră șlefuită din așezarea de la Hoisești o constituie, cu precădere, marnele. Grupul topoare În acest grup am încadrat acele piese din piatră cioplită și șlefuită, de formă dreptunghiulară, trapezoidală, triunghiulară sau neregulată, care se caracterizează prin simetria sau cvasi-simetria secțiunii longitudinale, cu o zonă activă liniară, constituită dintr-un unghi diedru simplu, linia de convergență a suprafețelor late ale uneltei fiind situată pe axul median al secțiunii longitudinale (COTOI
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
considerat un obiect de prestigiu (BURTON 1989, 268). Nici o piesă de acest tip nu a fost identificată în cadrul ansamblului utilajului litic de la Hoisești. Grupul tesle În acest grup am încadrat acele piese din piatră cioplită și șlefuită, de formă dreptunghiulară, trapezoidală sau triunghiulară, care se caracterizează prin asimetria secțiunii longitudinale, cu o zonă activă liniară constituită dintr-un unghi diedru simplu, astfel încât linia de convergență a suprafețelor late ale uneltei este situată în planul suprafeței ventrale a piesei sau în proximitatea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
așezarea de la Hoisești, în acest grup se încadrează un număr de opt piese, dintre care șapte întregi și una în stare fragmentară. Grupul dălți În acest grup am încadrat acele piese din piatră cioplită și șlefuită, de formă dreptunghiulară sau trapezoidală, cu o zonă activă liniară constituită dintr-un unghi diedru simplu. Linia de convergență a suprafețelor late ale uneltei variază, aceasta putând fi atât situată atât în planul sau în proximitatea planului suprafeței ventrale a piesei, cât și în planul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
microlitelor, lungimea acestora variind de la 2,7 la 4,1 cm. Materia primă utilizată o constituie, în exclusivitate, silexul de Prut, de diferite culori. Din punct de vedere al formei așchiei suport, se constată preferința pentru așchii de formă aproximativ trapezoidală (4 piese), urmând cele de formă aproximativ triunghiulară (3 piese). Un gratoar este realizat pe o așchie de formă neregulată, în timp ce gratoarul unguiform este realizat pe o așchie de formă semicirculară. Grupa: Gratoare pe capăt de lamă Acest grup reprezintă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pe lamă, pe nucleu. Grupa: Racloare pe așchie Racloarele pe așchie (Pl. 25/2-4) reprezintă 81,81% (9 piese) din totalul uneltelor încadrate în această categorie. În funcție de forma piesei suport acestea se clasifică în racloare pe așchii de formă aproximativ trapezoidală (4 piese), pe așchii de formă aproximativ triunghiulară (3 piese) și pe așchii de formă neregulată (2 piese). Din punct de vedere al dimensiunilor majoritatea pieselor păstrează tradiția microlitică specifică paleoliticului, șapte piese înregistrând lungimi sub 4 cm. Materia primă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
această grupă a fost încadrat un singur exemplar, de tipul burin diedru drept (Pl. 26/6), cu planul stâng amenajat prin retușe directe. Din punct de vedere al dimensiunilor, unealta se încadrează în categoria microlitelor, iar așchia suport are formă trapezoidală. Materia primă utilizată o constituie silexul de Prut. Categoria: Vârfuri de săgeată În această categorie am încadrat acele piese care au fost confecționate pe lame și așchii scurte, de formă triunghiulară, cu marginile subțiate cu ajutorul retușelor bifaciale. În funcție de gradul de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
se întărea cu rășină sau bitum (PĂUNESCU 1970, 100). Grupa: Vârfuri de săgeată numai cu laturile retușate În această grupă (Pl. 27/1-3) am încadrat un număr de 4 piese dintre care două prezintă secțiuni lenticulare, o piesă cu secțiune trapezoidală și o piesă cu secțiune triunghiulară. Baza acestor piese este dreaptă, într-un singur caz ușor convexă. Retușele aplicate de-a lungul laturilor sunt abrupte și bifaciale. Din punct de vedere al dimensiunilor, toate piesele încadrate în această grupă sunt
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
suprafață, în funcție de tipul de acțiune în care sunt implicate, cu o morfologie variabilă, în funcție de materia primă utilizată. A patra grupă este constituită de linguri spatule, cu partea activă liniară sau în suprafață, caracterizate în special prin forma de căuș sau trapezoidală plată a extremității distale. A cincea grupă este constituită de vârfurile oblice, cu partea activă liniară sau în suprafață oblică, prezentând unul sau mai multe planuri de amenajare prin cioplire. Cea de a șasea grupă este dată de obiectele receptoare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
utilitate probabilă acțiuni asemănătoare dăltițelor din utilajul litic șlefuit, fiind utilizate prin percuție, directă sau indirectă, pe un material cu duritate mare (BELDIMAN 2007, 98-99). Spatule Această grupă este reprezentată printr-un singur exemplar caracterizat prin latura utilă de formă trapezoidală, plată și partea mediană plană. Datorită conformației anatomice naturale o osului din care acest artefact a fost manufacturat - peroneu provenit de la Sus domest., care prezintă în mod natural o secțiune concavă la extremități - considerăm că utilitatea inițială a fost cea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
un număr de opt piese. Acestea se caracterizează prin detașarea clară a întregului craniu de peretele vasului. Totuși, și în acest caz, reprezentarea plastică este schematică, capul fiind redat sub forma unei mase de lut triunghiulare, în secțiune longitudinală și trapezoidale, în secțiune latitudinală. Coarnele se detașează de o parte și de alta a capului, fiind curbate în unele cazuri în sus, în altele urmând o direcție oarecum paralelă cu botul animalului. Una dintre aceste piese are ochii redați prin două
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]