2,157 matches
-
nevastă! Numai de-ar fi om de treabă hoțul acela de ficior. Ce zici tu să-i dăm la fată, bivolița cu lapte, din poiată, ori îi cumpărăm mobilă de bucătărie domnească?...”). Ăla cu „janta” este prins de grumaz și tras, justițiar, spre tăietorul de lemne, după ce tata Teofil i-a întâmpinat, pe el și pe cei din suita lui, ca pe niște călcători de avut, ce erau, cu geniala frază defensivă, tipică gândirii românești, frază putându-se întâlni în viața
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
despre locuitorii acelei case observând modul în care era aranjat interiorul. Tonurile de aramă și grena erau baza culorilor. Mobila de stejar masiv era de bună calitate. Nu văzuse nicăieri stilul acela, purtau amprenta personalizată a stăpânului acelui domeniu. Draperiile trase acopereau ferestrele mari, protejau casa de lumina puternică a soarelui arzător. Răcoare și plăcut. Era obosită de pe drum și căldura o moleșise. Deasupra șemineului, un tablou imens înfățișa un bărbat cu păr negru, des și ondulat. Ochii mari, căprui erau
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1468780107.html [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
izbutește să și-o facă amantă. Emma îl imploră s-o răpească, dar el refuză și femeia cade într-o nouă depresie, îmbolnăvindu-se grav. La un spectacol din Rouen se întâlnește cu vechiul student. Închiriază o trăsură cu perdelele trase și se iubesc adăpostiți de perdele. Se întâlnesc apoi luni în șir, fie în casa soțului, fie în camere închiriate. Doamna Bovary începe să ducă o viață costisitoare, fiind silită să amaneteze obiect după obiect și să semneze polițe fără
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1447488561.html [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
dorul ce-i tot nedor, Uitând sintamintele bune prin pridvor, Sau intre părțile minții necercetate, Ori in partea jurămintelor ușor ‘nedate'.. Uitarea căci cine nu comunica profund, Dinspre oceanul muțeniei se și scufund.. Va fi de singurătatea lui pe sfoară tras, Dacă solititudinii și-a luat ‘bun rămas’.. Căci, și de-ar fi trebuit mult și nu adânc, Cam la ce-a pierdut și Adam cel ‘profund’, Atunci Domnul sigur i-ar fi dat dobitoace Multe, in cuvinte dovedirea-i să
SINGURĂTĂŢI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1407019639.html [Corola-blog/BlogPost/367916_a_369245]
-
în ce parte să tragă vela. Executând corect comanda și cu cârma restabilită pentru parcurs, barca și-a revenit și a reînceput să plutească lin. Ionel a cuplat pilotul automat și s-a așezat lângă ea în cocpit. După sperietura trasă Anica parcă a devenit alta. A dat jos de pe ea costumul de baie rămânând goală goluță aproape lipită de Ionel. - Na! Asta vrei. Ia-mă pe tavă. Nu ne mai periclita viețile. Ionel a intrat în cabină, a cules bluza
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
pur și simplu, alegorii inspirate de studiul unui gen literar, după cum spuneam despre scriitorii filologi. Am remarcat o povestire deosebită cu titlul Dor și Dora, o povestire pe simeza literaturii fantastice, foarte bine scrisă, impecabil scrisă. O poveste de dragoste trasă din istoricul bucovinenilor, din miturile și superstițiile lor, o poveste Lostriță, magică, dar modernă prin temporalitate, personajul principal, Dor, fiind elev de liceu, emancipat, cu drag de cultură. Locul ales sau chiar întâmplat, un sat în care mai bântuie vrăjitoare
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
Tusquets Editores, Barcelona, 2010), volum bilingv, Editura Mirton, Timișoara, 2012 (traducere și prezentare: Eugen Dorcescu.” - “Directorul editurii bucureștene Palimpsest, poetul și criticul de teatruIon Cocora publică, în 2011, un nou și consistent volum de versuri, Într-o elegie cu obloanele trase, însoțit de un inventar cronologic cu opinii critice și de un altul, al lucrărilor publicate, iar, pe coperta a IV-a, de un amplu comentariu, semnat de Marin Mincu.” - “Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi o nouă carte
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
instanță, să își livreze mesajul mai eficace. Și aici apare a doua problemă. Deși aplombul mediatic al Bisericii este, în termeni comparativi, cel mai pregnant după anul 1990 încoace - televiziune, radio, presă scrisă -, aceasta evoluează, deocamdată, cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Mai schimba câte o vorbă cu Stelică, cum îi spuneau colegii profesorului de geografie, mai citea din romanul lui Ion Aramă, poate-poate, uită de monotonia mersului cu personalul care oprea și în cea mai neînsemnată haltă de pe traseu. Cu perdelele trase și ferestrele deschise să se facă curent în compartimentul încins de razele ce băteau direct în sticla geamului, sporovăiau despre școală sau despre locurile de naștere, destul de apropiate, la mai puțin de șapte zeci de kilometri unul de celălalt. Stelian
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
scoatem vela de sub vânt ca să putem face puțină mișcare ca peștii în apă. Soarele se apropia de zenit iar vântul slăbise în intensitate. Spre a face o baie în lac era necesară o manevră de scoatere de sub vânt. Alte sfori trase, alte fundulețe mutate de colo, colo. În sfârșit aparatul indica că stau pe loc. Ionel a cuplat pilotul automat ca prevedere dacă vântul schimbă direcția ducând barca în cine știe ce parte a lacului. Liberi acum amândoi își puteau permite să înoate
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
zarva orașelor; el nu aude strigătele niciunui stăpân. 8. El străbate munții, locul său de pășune, si umblă după orișice verdeața. Era vorba despre... măgar. Soarta omului e un itinerar printr-un labirint. Un itinerar pe care nu îl putem trasă decât după (și pe masura) ce l-am parcurs. Din când în când, primim indicii că ne aflăm pe drumul cel bun. Viața e o călătorie inițiatica. Ne putem bloca în calvarul inițierii, ne putem abandona, putem renunța. Sau putem
Povestea ca viață by https://republica.ro/povestea-ca-viata-soartea [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
afaceri certate cu legea (vezi gloata de penali din actualul parlament supraponderal, cu ramificații în cel mai cinstit guvern postdecembrist, firește, după predecesorul său); ceilalți ba varsă bani grei în campaniile electorale, după care trec la strângerea caimacului din sforile trase și din lucrările încredințate (ei spun câștigate), ba chiar intră cu totul în politică (Gigi Becali, de pildă), pentru că ei știu că nimeni nu te servește mai bine decât te servești tu însuți. Dar, mă rog, unul ca Becali pentru
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
urmele alor mei pe prundul fin al râului, când nu era nimeni în preajmă... De-atunci, eu, fire mai ticăită, am uimit prin inițiativele mele, amintind tuturor cât de temerară era ea! De-atunci, ori de câte ori întâlneam vreo opreliște, o surmontam, trasă, parcă, înainte de o mână pe care n-o vedeam, dar al cărui transfer de forțe îl simțeam... Mă îmbogățisem cu ce avea Țunia mai bun! Dacă cineva spusese odată că prietenia înseamnă un suflet în două trupuri, eu eram dovada
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
știri blestemate , Ne dau sfaturi ce și cum , când ei toți fură duium . Se privesc cu nostalgie , apă moartă , apă vie . Vă cheamă al lor blestem : mersul roților de tren . Suflete ce urli-n noapte : Pentru tine vrem dreptate ! Jugul tras e tot mai greu , pâinea nu mai e un leu , Șomajul este în floare , maneaua nu-i fată mare , Pensii mici , eliberare , tineri mulți spre altă zare , Președinți de județene , stau prin firme paralele . Bunul public e mânjit , zeul ban
PRINTRE ÎNGERI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1470160704.html [Corola-blog/BlogPost/350264_a_351593]
-
ambele sexe, când și-a oferit vederii lor partea din... pupa, cum zic marinarii. Am ajutat-o elegant să-și recapete echilibrul, apoi i-am sărutat mâna și obrazul, spunându-i ce fericit sunt că o revăd... La fiecare ramă trasă, distanța dintre noi și mal creștea văzând cu ochii. Pe mare eram doar noi doi și câteva bărci cu motor, la mare distanță în larg. Rareori, câte o barcă cu pânze se mai aventura prin zonă. Mi-am ales un
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Plimbarea_pe_mare.html [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
fac o saramură pe grătar, ca să nu miroasă în casă și apoi, așa cum este amenajat și cu o cameră deasupra lui, mai dorm câteodată în el - doar vara, că din păcate, n-are și încălzire centrală - însă are și apa trasă și wc, ce mai, este ca o mică garsonieră în toată regula. Bașca și un beci încăpător, unde mama își ține murăturile peste iarnă, ca să nu-i înghețe în balcon, iar eu, îți imaginezi, sticlele de bere, că de, mai
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
sunt în parc... XXXI. DE IARNĂ, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015. fulgi de nea n-am scris niciodată o poezie despre iarnă de când scoteam limba la fulgi din sania cu căluti sculptați trasă de maică-mea învățătoare uneori îmi e dor de iarna aceea a copilăriei cu troieni cât casa au mai venit ierni nu cu atâta zăpadă și nu așa importante până când alunecând pe gheață o fată m-a prins de mână
RADU LIVIU DAN by http://confluente.ro/articole/radu_liviu_dan/canal [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
o merimos astarla sosθar și apastan habarsïzi, śtar bi biśuekhenqo palal-i sinia, o zijs deśuefta, kekhderji andar i era palal-o kristos, na pacasa te-l kadïri, dikhesa ke si-no traśavdo pal-o śujimata tal-o jakha, pal-o naja ke jizdrana kidibor de javaśi, pala sar kerla andar p’e uśta kopijindos ekh ćumudimos kana ćekerzola k-o
I PORUNĆA ŚO’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1443646961.html [Corola-blog/BlogPost/372524_a_373853]
-
acea bucurie, emoție... - Părinții tăi așteaptă în hol. Ai vrea să-i vezi? Să vorbești cu ei? Sunt atât de nerăbdători... - Sigur! Să intre numaidecât! A intrat mai întâi mama, apoi tata, Nicoleta cu soțul ei, Emil. Aveau fețele livide, trase, ciarcăne în jurul ochilor și o anumită durere mută în priviri. Se vedea de la o leghe depărtare că nu dormiseră toată noaptea și păreau frământați de o problemă extrem de dureroasă... Am încercat un zâmbet stângaci. - Mă bucur așa de mult că
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_zi_fatidica_madrid_11_martie_20_valentina_becart_1331549152.html [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
DESCHISĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Stimată doamnă, pic de somn Și veștile mă întristează Că vine iar același domn Și-mi bate-n ușă la amiază; Lăsați-mi draperia trasă Și storurile fără fantă Că vin tristeți care m-apasă Cu energie radiantă Și nu înțeleg ce tot îmi spune, Adesea bate din picior Eu bănuiesc că nu sunt bune Aceste vorbe care dor; I-am arătat și buletinul Da-
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_untaru_1477989172.html [Corola-blog/BlogPost/376990_a_378319]
-
Avem cei mai buni matematicieni și filozofi, cei mai buni rapsozi , glorificând națiunea și acest pământ străbun, iar Gheorghe Zamfir este unul dintre ei în mijlocul multora, care face cinste acestui pământ magic; Istoria însăși se revoltă, iar cu fiecare brazdă trasă și întoarsă de plug, iese la iveală și le dă peste nas celor care ne vor pieirea. Tăblițele de la Sinaia, altădată de aur, acum doar plumbuite. Tăblițele de la Tărtăria jud.Sibiu; https://youtu.be/GLpvQ3UxsJk Civilizația (cultura) Cucuteni; https://youtu
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1466935769.html [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
o arate bătrânului și domnului Maiorescu să-l blagoslovească și pe el cu vreo catedră universitară și când colo apăruse această femeie și-l scosese din bârlogul lui să-i sucească mințile. Ușa de la pensiune era încuiată, ferestrele zăvorâte, perdelele trase, părea mai de grabă o casă părăsită în dogoarea agonicei primăveri decât o casă de oaspeți veselă și primitoare. Încercă să sune și nu i se răspunse, împinse ușa, o întredeschise ușor, văzu că nu e încuiată și păși ușor
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
ambele sexe, când și-a oferit vederii lor partea din... pupa, cum zic marinarii. Am ajutat-o elegant să-și recapete echilibrul, apoi i-am sărutat mâna și obrazul, spunându-i ce fericit sunt că o revăd... La fiecare ramă trasă, distanța dintre noi și mal creștea văzând cu ochii. Pe mare eram doar noi doi și câteva bărci cu motor, la mare distanță în larg. Rareori, câte o barcă cu pânze se mai aventura prin zonă. Mi-am ales un
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400596485.html [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
parcă-i intrase într-un vârtej tulburător de amețitor. A băut ceaiul fierbinte, a luat două aspirine și s-a întins cu grijă lângă Eugen, acoperindu-l atent și protejându-l apoi cu trupul ei ce tremura ușor de sperietura trasă și de emoțiile ce o cuprinseseră când l-a îmbrățișat cu grijă și l-a sărutat pe frunte ca o mamă grijulie. Niciodată nu dormise lângă un bărbat în același pat și gândul acesta și o anume curiozitate îi alungau
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_1_.html [Corola-blog/BlogPost/351448_a_352777]
-
Nimic nu e mai de preț pentru o vrăjitoare decât tinerețea ei. Să fiu blestemată și spurcată dacă îmi trece prin minte de ce tu ai renunțat la a ta pentru un sclifosit de prinț Cora nu spunea nimic. Se lăsa trasă, împinsă, frecată cu alifii urât mirositoare și în cele din urmă despletită și dezbrăcată, ca o biată păpușă din cârpe. Stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei o împinse în cele din urmă spre ceaun. - Înainte de a intra în apa clocotită
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1486117673.html [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]