29,093 matches
-
implică direct în structurile compoziției. Pînă și elementele naturilor statice, în special cele legate de vitalitatea pămîntului - cartoful sau sfecla - sînt surprinse într-un moment echivoc de care se leagă deopotrivă extincția și regenerarea. Prin izolare și prin supradimensionare, prin tratarea hiperrealistă a formei și prin așezarea lor pe fonduri neutre, obiectele lui Dumitriu sînt surprinse în acea deplinătate existențială după care nu mai poate urma decît starea de criză. Artistul părăsește apoi brusc, spre sfîrșitul vieții, registrul cromatic pe care
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
mii de miliarde de lei, în bancnote și în monedă, în câte dube ar trebui transportați și în câte încăperi ar încăpea bănișorii aceștia, ce s-ar fi putut face cu ei într-o societate în care salariul minim acoperă tratarea unei unice carii dentare este inutil să ne imaginăm. Din stiva de zeci de mii de miliarde de lei, instituția îndrituită să le recupereze va readuce la buget tot atâtea parfumate vânturi. în toiul celei mai febrile inflații din țara
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
Scopul era de a mări distanța dintre cele două, menținând totodată o anumită tensiune între ele. În același spirit, Zholdak mizează pe conflictul dintre "ancorarea" produsă de titlul unor piese - Hamlet, Pescărușul, Othello - și spectacolul eliberat de responsabilitățile implicate de tratarea acestora. Textele vechi sau autorii cunoscuți presupun întotdeauna un prealabil admis căruia Zholdak îi contestă orice autoritate. El îl agresează, îl deturnează, îl face țăndări, dar, în același timp, pentru a instaura un climat de fricțiune care irită sau seduce
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
Nu e neapărat nevoie să-i acordăm circumstanțe atenuante din pricina juventuții, căci teza e bine gândită ca structură, echilibrată ca interpretare și de o sobrietate universitară obișnuită în exprimare, dar trebuie să ținem cont că are o prioritate absolută în tratarea monografică a operei lui I. L. Caragiale, operă aproape încheiată în acel moment, dacă ne amintim că viața dramaturgului se va sfârși subit în 1912 la Berlin. E un fapt de notorietate că Gustav Weigand declanșase la Lipsca un interes major
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
de jumătatea secolului al XIX-lea. Relația dintre mitologia populară românească, pe de o parte, și mitologia pre- și protoromână, pe de altă parte pare a fi problema cea mai delicată cu care se confruntă cercetătorul care își propune o tratare diacronică a fenomenelor culturii și mentalității populare autohtone. Este vorba de o lucidă și corectă măsurare a aportului - cantitativ și calitativ - al structurilor și motivelor mitice arhaice în cadrul fenomenului cultural complex al mitologiei române". Metoda ca atare, de "a citi
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
Gheorghe Grigurcu O altă chestiune pusă pe tapet într-o originală manieră de către Ion Bogdan Lefter este cea a cronicii literare. Să precizăm că tratarea ei are loc într-un climat umoral, cel de atracție-repulsie, precum al unei mari iubiri ce se teme de consecințele sale, drept care se suspectează și chiar se reneagă nu fără un tîlc masochist: "De cînd am început să scriu critică
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
împlinire (declanșată de vreo traumă sau de vreun indiciu atotrevelator) reprezenta adeseori climaxul filmului. Dar amnezia a devenit desuetă destul de rapid, și a fost relegată sferei celei mai comerciale: filmul de consum și soap opera. Mai mult, la o dată recentă, tratarea amneziei de către filme a devenit incorectă politic, fiind privită ca exploatarea unei boli sau a unui handicap. Dar cum tradiția nu piere atât de ușor, se găsesc câteva filme contemporane care fac mai mult decât să recicleze rețeta; găsesc forme
Amnezii și anamneze by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12361_a_13686]
-
în expresii populare: ,doar dacă-ți pui IQ-ul la contribuție" (club.neogen.ro); în genere e căutată asocierea sa cu expresii pitorești și cît mai concrete: ,IQ-ul șluiț nu depășește genunchiul broaștei" (lug.ro). Inventivitatea constă tocmai în tratarea figurală - metonimică, metaforică, personificatoare - a entității abstracte: ,bagă niște flotări cu IQ-ul" (graurealex.ro); ,cred că scanneru de la IQ-ul tău este defect" (level.ro); ,vezi, uneori IQ-ul meu e obosit" (gallery.agonia.net); ,IQ-ul tău are
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
dar aflat în secolul al XVIII-lea în colecția de Crozat, la Paris, unde Fragonard l-a copiat, constituindu-și referința. Fragonard ne oferă aici o viziune profană a acestei teme, reținând înainte de toate din lecția lui Rembrandt modul de tratare a luminii și brio-ul penelului". Cercetat de aproape, tabloul își livrează excepționalele virtuți care - lăsând deoparte caracteristicile subiectului - sunt eminamente de ordin plastic și pictural. Izbesc îndeosebi extraordinara libertate a tușei, rotundă, largă și mobilă, cu un relief distinct
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
apărut - din grija de a nu încălca o normă care aduce stigmatul lipsei de cultură - destule construcții nefirești, hibride: , românești, vulnerabile în fața politicului" (EZ 3568, 2003, 15). O căutare pe Internet cu motorul Google demonstrează totuși că, în ciuda recomandărilor oficiale, tratarea ca feminin singular, identificabilă mai ales la genitiv, are mii de atestări în româna actuală, chiar în texte standard: ,Ghidul mass-mediei românești", ,Puterea mass-mediei ", ,Eseu asupra mass-mediei" etc. Problema nu este doar românească. Și în franceză, italiană, spaniolă etc. apar
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
Ciocov, Ov. S. Crohmălniceanu, Mihail Davidoglu, Dan Deșliu, Petru Dumitriu, Paul Georgescu, Eugen Jebeleanu, Kovacs Gyorgy, Aurel Mihale, Nagy Istvan, Ion Pas, Cezar Petrescu, Mihail Sorbul, Zaharia Stancu, Cicerone Theodorescu, dar nici unul nu respinge în mod explicit sacrilegiul săvârșit prin tratarea literaturii ca instrument de propagandă. Această lipsă de reacție este, desigur, condamnabilă, dar și mai condamnabilă este acțiunea de lungă durată care i-a făcut pe scriitori areactivi: este vorba de acțiunea de intimidare și, complementar, de cumpărare a lor
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
nu te înscrii cu domnul Solcanu în partidul făcut de Dumnezeu în locul pesedeului ? 1) C.P.Tăriceanu: Nemuritoarele mele expresii din Banat și Susul Moldovei, vol. selectiv din "Opere complete", în curs de apariție. 2) Corneliu Vadim Tudor: Expresii fundamentale și tratarea paraziților intestinali, ed.princeps (martie, 2005), revăzută și adăugită (iunie, 2005) etc.
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
de a aplana conflicte. Elda Weizman și Zohar Livnat (Bar Ilan) au organizat o secvență de expuneri despre roluri și identități, la care s-a vorbit despre impersonalitatea discursului științific, despre situația de popularizare (Daničle Torck, Amsterdam), despre diferențele de tratare a femeilor și a bărbaților în interviurile politice (Svetla Cmejrková. Praga), despre dezbaterile unor proiecte publice care lezează interese private (Marianne Doury, Paris) etc. Liliana Ionescu Ruxăndoiu (București) a prezentat rezultatele echipei de tineri cercetători care se ocupă de mai
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
pretenții, se mulțumește cu ce i se dă, iar dacă nu, își caută, la rându-i, în altă parte. Subiectul preferat al lui Dumitru Ungureanu acesta este, numai că problema nu o constituie tema adulterului, ci lipsa de imaginație în tratarea lui. Scenele sexuale sunt - Slavă Domnului! - lapidare, se consumă repede (poate tot din lipsa imaginației), deși o sforțare în a scrie senzual-erotic și de a crea o atmosferă poetică de alcov se ghicește deseori în respectivele pagini. Dat fiind predilecția
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
a băga de seamă (ceva), a băga în seamă (ceva sau pe cineva), a lua în seamă, a lua seama la...; o seamă de..., de seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de origine maghiară
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
în compania celorlalți, citind și recitând pasaje. Pare o reiterare a școlii peripatetice, neavând nimic în comun cu finalul lui Bradbury, care se încheie tăcut, cu protagonistul reamintindu-și Ecleziastul. Predominanța egalității, a vidării psihicului de emoții negative, rezultă în tratarea corpului ca pe un element străin. Protagonistul Montag (Werner) observă cum oamenii își ating trupul de parcă ar cerceta un corp străin. Truffaut redă acut senzația de sedare a intelectului pe care o privilegiază Bradbury. În pofida unor pasaje excluse, ca adaptare
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
pe care exprimarea lui o procură și nici forța de o posibilă indiferență amară". Sau genialoida distanțare a autorului Bietului Ioanide în raport cu "insectarul" personajelor sale nu doar fictive ci și luate din realitatea literară, sub pretextul libertății jocului, a unei tratări exclusiv sub specia artei: "Călinescu nu parafa nici o alianță cu sufletul ce respira dincolo de textul analizat. Scriitorul îi era numai partener de joc, pretextul detonator al focurilor sale de artificii, iar calitatea de partener i-o acorda numai în spațiul
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
o credință naturală și senină în Dumnezeu". Homo religiosus se arată dispus a pactiza cu epicureul, sub acolada voluptuoasă a "veacului luminilor", cănd noțiunea de filosof se întălnea cu cea de "libertin". Avem a face, așadar, cu un creștinism în tratare liberă, oarecum heterodox, însă atăt de pliat pe temperamentul autorului în discuție, atăt de natural încăt nu-l putem decăt omologa drept o "credință personală" (Șestov) la care d-sa are toată îndreptățirea. Dintr-o atare "liberalizare" a raportului cu
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale” și selecția operată în alegerea cultelor ce sunt tratate. Astfel, autorul se oprește la tratarea mitraismului, a cultelor egiptene, siriene, microasi atice, renunțând la introducerea printre cultele orientale a cultului lui Dionysos - Bacchus (ca F. Cumont și R. Turcan) sau a cultului „zeilor cavaleri” din Illyricum (ca R. Turcan). De asemenea sunt excluse din analiza
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
renăscut” la Arausio. La fel, P. Aelius Artemidorus este sacerdos creatus într-o localitate din Dacia sau de aiurea și nu de către niște ipotetici palmireni. Un alt punct în care nu suntem de acord cu Juan Ramón Carbó García este tratarea figurilor divine Theos Hypsistos și Deus Aeternus la capitolul Culte siriene și palmirene, conform ipotezei greu de susținut azi a lui S. Sanie (pe urmele lui F. Cumont). Marea masă a documentelor dedicate lui Theos Hypsistos provine din Asia Minor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ÎN APĂ SAU BULION 1. Tratamentul termic de termosterilizare (apertizare) reprezintă un procedeu de conservare abiotic de natură fizică. Prin tratamente termice se urmărește distrugerea nu numai a agenților biodegradabili, ci și formele sporulate ale acestora (până la un anumit punct). Tratarea termică se poate cuplă cu alte metode de conservare (lactofermentarea, acidifierea artificială). 2. Efectele tratamentului termic: inactivarea enzimelor termopenetrația, ce este influențată de următori factori: consistentă produsului ( căldură trece mai ușor în faza lichidă decât cea solidă). Termopenetrația este fenomenul
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
magazie Altele În consum Altele Tabelul 15.8. I. PRODUCȚIA REALIZATĂ Sortimentul și greutatea/buc Stoc inițial INTRĂRI IEȘIRI Stoc Din fabricație/schimb Altele Total I ÎI III Livrări Altele Total 100 GLOSAR DE TERMENI Pasteurizare metodă de conservare prin tratare termică a produselor alimentare la temperaturi mai mici de 100 0 C. Termometru sonda instrument pentru măsurarea temperaturii în profunzime. Sterilizare metodă de conservare prin tratare termică la temperaturi peste 1000C. Operație - fiecare treaptă de transformare, prin care materia primă
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
ÎI III Livrări Altele Total 100 GLOSAR DE TERMENI Pasteurizare metodă de conservare prin tratare termică a produselor alimentare la temperaturi mai mici de 100 0 C. Termometru sonda instrument pentru măsurarea temperaturii în profunzime. Sterilizare metodă de conservare prin tratare termică la temperaturi peste 1000C. Operație - fiecare treaptă de transformare, prin care materia primă se prelucrează în produs finit. Procesul tehnologic propriu-zis succesiunea operațiilor prin care materiile prime și secundare sunt prelucrate, rezultând produsul finit. Procesul tehnologic auxiliar succesiunea operațiilor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
pentru constituirea poemului ca obiect estetic, subiectului poetic îi revine misia esențială. El e activizatorul limbajului prin intermediul căruia supune standardul lumii unor tratamente necesare apariției realului poetic. Realul standard, tratat poetic, se convertește în realitate culturală. În operaționalizarea limbajului pentru tratarea realului, o funcție aparte revine inconștientului, chiar dacă procesul conștientizării nu e exclus. Procedeele au, totuși o valoare instrumentală. Ele pot avea funcționalitate estetică doar în prezența "personalității și a substanței lirice". Altminteri, comunică doar "un mimetism steril, o simplă gesticulație
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
opera unor pașoptiști), dar care a fost, la momentul afirmării lui Pușkin - sau Eminescu - depășit. Un termen mai propriu ar fi deci nu clasicism, ci realism. În istoriografia românească, teama față de acest termen, iscată de compromiterea lui, pe timpuri, de tratarea lui sociologizantă, nerevendicată în condiții noi, îngrădește, pînă astăzi, posibilitățile cercetătorilor, de unde tot felul de devieri în prezentarea nu doar a realismului (maniera artistică mult mai vastă și, în același timp, laxă, decît pare la primă vedere), ci chiar și
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]