3,642 matches
-
poate cunoaște și forme mai ușoare decât cea radicală, a autosuprimării. Iuda modern e constrâns și el, poate, dar nu întotdeauna, să comită răul. Nu întotdeauna, pentru că există ființe structural înclinate spre rău, unele din cauză că au suferit în copilărie o traumă (atac la pudoare, o boală etc.), care, din punctul lor de vedere are dreptul să fie acoperită (rău cu rău), ca reflex de apărare târzie. Viața psihică a unui astfel de om este dezorganizată, intră într-un fel de derivă
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
de circumstanțe credibile. Fascinant e felul în care jocul acestor actori se completează reciproc: Sean Penn e clar emotivul grupului, livrând un rol expresionist, în timp ce Robbins și Bacon sunt laconici și interiorizați, fiecare hăituit de propriii demoni (primul de o traumă din copilărie, al doilea de o căsnicie eșuată). Dar modul în care se povestește e liantul care garantează succesul filmului. Narațiunea e lentă, în ton cu ritmul rezolvării crimei. Pe acest fond, relațiile dintre personaje au timp să se dezvolte
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
articularea unei impecabile logici a absurdului de tip ionescian și suprarealist, sau în logica fantasticului, specifică lui Daniil Harms, atît de îndrăgit de autoare, - obiectele și simbolurile unei lumi inconfundabile, în care ființele se dezmembrează, se dezarticulează sub tăișul unor traume nemărturisite, sub presiunea unei violențe invizibile, pentru a se recompune aleatoriu și totuși semnificativ în spațiul imponderabil dintre poezie și vis, sub impulsul unor "întîmplări" care se lasă "povestite". În Camera cu oglinzi, primul dintre cele aproape 90 de texte
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
cei doi părinți așezați pe o sfoară veghează un leagăn în care copilul este acoperit "cu pămînt". Păpușile Aglajei (știute și din romanele anterioare și din filmul documentar realizat de Ludwig Metzger) devin suprafețele de proiecție ale unor visuri, nostalgii, traume, sunt victime ale sadismelor sau gingășiilor, investite fiind cu atributele unor ființe vii... în galeria de portrete de familie apar mătușile, unchii dar și bunica, cea care îi gătește Celui de Sus orez cu lapte, migdale și frișcă, din care
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
și spunându-mi să-l pun pe raftul al doilea al bibliotecii. M.I.: Să nu se vadă. B.E.: Să nu se vadă. Asta a fost o primă ciocnire cu regimul. M.I.: Regimul cel nou. B.E. : Cu regimul cel nou. Alte traume țin de Ťaerul timpuluiť. De exemplu, la data aceea locuiam pe strada Belgrad colț cu strada Londra, și nu departe de mine - asta știa tot cartierul, era un cvartal întreg, fostele locuințe Astra, unde fuseseră încartiruite trupele sovietice. Dar nu
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
rețineau deocamdată cele două fete născute de Ekaterina. De aceste lucruri se temea, conform mărturiilor contemporanilor, țarina însăși" (p. 38). Uneltirile țarinei înlătură însă pericolul: Maria este constrânsă în secret să avorteze, sub supravegherea medicului Curții (p. 40). Aceasta este trauma care o va determina să nu se căsătorească niciodată, deși avusese pretendenți. Pasiunea țarului Petru I pentru prințesa Maria s-a redeșteptat în 1724, ca replică la afacerile dubioase ale țarinei, care îl avea ca favorit pe șambelanul Curții. Însă
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
abundenței pe care să o întâmpine cu chiote. Cei mai mulți dintre noi am prins exact perioada cea mai neagră, mai infectă a comunismului național, varianta lui mizerabil-crepusculară din deceniul nouă. Aceasta s-a suprapus cu anii formației noastre, punându-ne sigiliul traumei și lăsându-ne, vorba ceea, amintiri de neșters. E suficient să-l citești pe Paul Cernat, unul dintre cei patru autori ai volumului memorialistic O lume dispărută, pentru a măsura unghiul deformării mentale și sufletești operate de regimul trecut. Directiva
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
putea exista fără o literatură basarabeană (fie ea și un simulacru), o literatură nouă, născută din constrângerile bolșevismului: va fi literatura sovietică moldovenească. Situația era mai ingrată decât ne putem închipui, pentru că întemeierea acestui monstru ideologic-cultural se realiza prin două traume: ruptura de identitatea românească și ruptura de propriul trecut. Mutilarea a fost mai gravă decât în cazul literaturii române proletcultiste. Critica basarabeană nu putea apela la o tradiție de la care să se revendice, fiindu-i interzisă racordarea atât la literatura
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
dar poate va beneficia de mai multă înțelegere din partea spectatorului român obișnuit să citească printre rânduri și printre puncte de suspensie, care abundă în această peliculă. Miza ei va interesa cu siguranță un psiholog: se știe că, în cazul unei traume, memoria e automat amputată. Dar dacă adaugi la asta o lipsă de somn - cam de un an - care e reacția scontată? Protagonistul e bombardat cu bucăți de amintiri și singura lui șansă pentru a relua contactul cu realitatea e să
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
fără odihnă, alinătoare și năprasnică, zămislitoare de viață și fatală, proteiformă și încremenită în moartea aparentă a gheții. în actele lui temerare, nu puteam separa perfect eroismul de aventură, suavitatea de o anume cruzime, vocația adevărului de plăcerea secretă a traumei pe care exprimarea lui o procură și nici forța de o posibilă indiferență amară". Sau genialoida distanțare a autorului Bietului Ioanide în raport cu "insectarul" personajelor sale nu doar fictive ci și luate din realitatea literară, sub pretextul libertății jocului, a unei
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
ț sunt o bătrână incertă. sunt un bătrân ce am devenit nerăbdător. / secretul meu este scrisul. nu sexul." (|l iau de mână pe Sergiu) Dacă până acum sexualul, cu întregul arsenal simbolic himenal, falic, masturbator etc., ținea de însăși esența traumei și, implicit, de impulsul scriptural, în aceste poezii carnalul și sexualul nu mai sunt afirmate cu aceeași violență repulsivă ca în Cocoșul s-a ascuns în tăietură (Cartea Românească, 1996), ci au fost acceptate firesc și definitiv într-un corpus
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
esențializată până și în invidia televiziunii bulgare ș.a.m.d. Recurența temelor conferă autenticitate (dacă mai era nevoie) mărturiilor celor patru voluntari pentru acest supliciu al memoriei, dar, mai ales, un dramatism conturat in crescendo pe măsură ce fiecare își deconspiră micile traume. Cu toții sunt niște supraviețuitori marcați pe viață, psihic și sufletește, în urma acestei diabolice experiențe care le-a refuzat nu doar fundamentalul drept la diferență - sistemul comunist folosea oamenii în scop energetic, precum generatorul din Matrix -, dar la o viață situată
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
mică Românie", alcătuită din oameni care încearcă să reproducă, într-un fel sau altul, elemente ale vieții lor de acasă. Romanul lui Mirel Brateș este unul foarte dur pe alocuri. Scriitorul nu idealizează comunitatea românească din Israel, prezintă fără menajamente traumele psihice pe care le suportă noii veniți în încercarea lor de a se adpata la un nou mod de viață. Firește, soarta unui evreu din România emigrat în Israel nu se compară cu aceea a unui român emigrat în Franța
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
unor receptori, e alta. Mai mult, într-o societate supramediatizată cum este societatea noastră, atari confecționări pot fi preluate și transmise către milioane de oameni. Indirect, se induce maselor percepția falsă, că au de-a face cu reușite. De aici trauma recunoscută a prostului gust planetar. Ceea ce definește acest tronson de preocupare este exact căderea pe panta lucrului neprofesional, adesea jenant și neplăcut sub aspectul fizionomiei. Prin reproducere, prin multiplicare, consumatorii ajung să creadă că de fapt, în acest malaxor se
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
expulzat odată cu moartea bunicii și exilarea bunicului Într-un sanatoriu pentru bătrâni, e așadar, singura ființa care Îl leagă de trecut, singurul pe care Îl poate controla și de care se atașează aproape inconștient. Porcul e un roman ce devoalează traumele, dar și momentele minunate ale adolescenței privite din perspectiva unui băiat aflat În pragul maturizării, care se confruntă cu indiferența și egoismul celorlalți, care Încearcă să se descopere și refuză să se integreze Într-o lume ale cărei reguli i
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
Mărturisesc că În timpul unui scurt moment de tăcere m-am Întrebat și eu cum poți iniția oare oamenii de aici Într-o manea cântată jazz cu niște versuri ale căror referințe emoționale sunt total intraductibile? Mi-am dat seama că trauma lăsată În noi de trecut, de felul de a gândi al părinților noștri, de comunism, de limbajul neputincios pus să Înlemnească oamenii, dar și de ce se Întâmplă acum, În aceste vremuri, la noi În țară, acasă, toate acestea nu pot
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
În definirea diasporei William Safran în Tipologia sa din 1991 face referire la exil, traumă, nostalgie și, desigur, ne mai putem referi la Ovidiu pentru a evidenția diferențele dintre exilul clasic și exilul modern. Exemplul clasic, însuși arhetipul poetului exilat și nefericit, este Ovidiu la țărmul Mării Negre. Poetul a fost expulzat de cezarul Augustus din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
septembrie, "prima carte poștală de la tata; e la București"; la 24 septembrie: "S-a întors tata!"; la 10 noiembrie: "Am mers la școală. în clasă sînt 83 de elevi. Evrei - 7". Sfîrșitul segregării etnice în școli s-a produs fără traume. Intrarea în teritoriul cîțiva ani interzis a fost înlesnită de circumstanțele momentului: toamna anului 1944, cînd în oraș nu se deschiseseră decît două școli secundare, liceul "Petru Rreș" și liceul de fete. Celelalte unități de învățămînt mediu (școlile normale, liceul
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Piticul din poezie acționează aidoma: "S-a strecurat/ Și din cușc-a evadat", reîntorcîndu-se înțelept la cărarea lui din codru. Nimeni nu ne împiedică să vedem aici o profesiune de credință a poetului, iar în pitic un alter ego al său; trauma mersului silit la școală produsese, după doi ani, efecte literare, sublimîndu-se într-o ficțiune cu tîlc. în fine, denumirea circului: "Pompadur" - de unde și pînă unde?! Pasionat ca toți copiii de asemenea spectacole, autorul nu ratase nici unul din acelea care trecuseră
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
e normal ca în orice creație literară să se strecoare și �un colț de autobiografie". Revenit la București spre sfîrșitul lui 1919, Gib Mihăescu devine și mai �abulic". Firea lui contemplativă și lipsa de voință par încă mai accentuate de traumele copleșitoarei experiențe a războiului. Începe o prietenie durabilă cu Cezar Petrescu, iar în 1920 pornesc împreună spre Cluj, unde vor ucenici prin diferite redacții, miezul de noapte prinzîndu-i �în scîrțîitul mărunt al peniței". Aici apare în 1921 primul număr al
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
civilizații, trebuie să te îmbibi de atmosfera lor, să înmagazinezi în privire și în minte cît mai multe informații și imagini, despre ea. A fost ca o călătorie în timp și răul de mare, cumplit, la întoarcere, ar putea însemna trauma întoarcerii noastre în lumea modernă, pentru că, în ciuda avioanelor și automobilelor, sejurul nostru în țara faraonilor, mi s-a părut o călătorie în altă lume. 14 iulie, căderea Bastiliei, Revoluția franceză, drepturile omului bla-bla-bla Știu acum cum îmbătrînesc revoluțiile și ce
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
de notat că povestitorul, nenumit, își duce autobiografia ficțională (în care manipulează atîtea umbre și creează altele), pîna la vîrsta reală a autorului în perioada scrierii romanului. Timpul reînviat e marcat de ecoul mai îndepărtat sau mai apropiat al unor traume istorice în sufletul și memoria naratorului, răscoala țărănească de la 1907, războiul româno-bulgar din 1913, izbucnirea Primului Razboi Mondial și tensiunile din perioada neutralității românești, intrarea în război, în 1916, ocupația germană a unei mari părți a țării, inclusiv Bucureștiul, cu guvernul mutat
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
Simona Tache În timp ce PSD-ul și PD-L-ul își împart găină fripta a viitoarei guvernări (“Io vreau pulpa, nu-mi place piept, că e atzos și am și traume din copilărie, când mă obligă maica-mea să mănânc”, “Dă-mi mie pieptul, daca nu mai sunt copane”, “Cine vrea tacâmurile?”, “Aloo, daca mi-ai dat ghearele și aripile, dă-mi și gâtul, nu fi bulangiu”, “Târtița dorește cineva? Târtița
Tariceanu la ora de dirigentie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21169_a_22494]
-
mă gîndesc pe care fereastră ar fi mai bine să i-o arunc. N-am mai văzut-o de-atunci, da’ am auzit că e bine, sănătoasă și că i s-a cumpărat o cușcă mare, cam cît Casa Poporului. Trauma cu cîinele cred că s-a rezolvat cu niște ședințe de psihoterapie. Păi, ce, nu există psihoterapeuți pentru șinșile? Sigur există. În loc de încheiere, aș vrea să rezolv o chestiune cît se poate de practică. De cînd are asistentă, Bucurenci a
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
sunt fericitele pe care ne dorim să le iubim non-stop și pe care nu reușim să le mulțumim decât cu intermitențe. Ele ne răscolesc nopțile, trecutul și corespondență. Femeile țesute în atelierele ascunse ale minților noastre, proiecțiile fantasmatice ale mamelor, traumelor și ale copilăriilor noastre. N-avem nici o îndoială că se vor aduna din bucăți și se vor face la loc, pentru că sunt făcute din carne, nu din lumina. Ele sunt cele care ne fac să ne simțim bărbați, iar pentru
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82354_a_83679]