155 matches
-
inferior este format dintr‑un stilo‑ bat a cărui înălțime este determinat de diferența de nivel existentă între cele două spații; registrul median dominant ca înălțime cuprinde succesiunea unor coloane duble care fac să apară pe fiecare perete câte trei travee; în ultimul registru, delimitarea traveelor se face cu ajutorul pilaștrilor, astfel că rezultă o suprapunere de ordine arhitecturală, fapt care contribuie la accentuarea înălți‑ mii vestibulului. Panourile cuprinse între coloanele din registrul median sau între pilaștrii registrului superior sunt decorate cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
stilo‑ bat a cărui înălțime este determinat de diferența de nivel existentă între cele două spații; registrul median dominant ca înălțime cuprinde succesiunea unor coloane duble care fac să apară pe fiecare perete câte trei travee; în ultimul registru, delimitarea traveelor se face cu ajutorul pilaștrilor, astfel că rezultă o suprapunere de ordine arhitecturală, fapt care contribuie la accentuarea înălți‑ mii vestibulului. Panourile cuprinse între coloanele din registrul median sau între pilaștrii registrului superior sunt decorate cu nișe al căror ancadrament este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cea corespunzătoare navei centrale. Fațada inferioară, alcătuită din co‑ loane corintice primea un atic înalt ritmat prin pilaștri și decorat cu statui, pentru ca planul superior să susțină un front triunghiular. Desfășurarea gene‑ rală a fațadei cuprindea un număr de nouă travee. Axul principal al compozi‑ ției pus în valoare de frontul triunghiurilor, era accentuat și de ușa principală deasupra căreia se afla în registrul superior o fereastră circulară. Ușilor secundare care permiteau accesul în navele laterale, le corespun‑ deau panouri decorate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
așezate pe acestea - Aurora și Crepusculul pe sarcofagul lui Lorenzo, Ziua și Noaptea pe sarco‑ fagul lui Giuliano - s‑a impus realizarea unui stilobat 66 destul de înalt; dea‑ supra acestuia pe pereții laterali, panoul de zidărie este divizat în trei travee prin așezarea a patru pilaștri grupați doi câte doi și executați din marmură albă. Traveea centrală cuprinde niște nișe în care sunt așezate statuile; nișele din traveele laterale sunt mărginite de ancadramente frumos profilate și termi‑ nate cu frontoane în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fagul lui Giuliano - s‑a impus realizarea unui stilobat 66 destul de înalt; dea‑ supra acestuia pe pereții laterali, panoul de zidărie este divizat în trei travee prin așezarea a patru pilaștri grupați doi câte doi și executați din marmură albă. Traveea centrală cuprinde niște nișe în care sunt așezate statuile; nișele din traveele laterale sunt mărginite de ancadramente frumos profilate și termi‑ nate cu frontoane în arc de cerc67. În ansamblul său, această operă de arhitectură a lui Michelangelo se pre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dea‑ supra acestuia pe pereții laterali, panoul de zidărie este divizat în trei travee prin așezarea a patru pilaștri grupați doi câte doi și executați din marmură albă. Traveea centrală cuprinde niște nișe în care sunt așezate statuile; nișele din traveele laterale sunt mărginite de ancadramente frumos profilate și termi‑ nate cu frontoane în arc de cerc67. În ansamblul său, această operă de arhitectură a lui Michelangelo se pre‑ zintă ca unul din monumentele cele mai expresive ale Renașterii; mormintele se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
inferior este format dintr‑un stilo‑ bat a cărui înălțime este determinat de diferența de nivel existentă între cele două spații; registrul median dominant ca înălțime cuprinde succesiunea unor coloane duble care fac să apară pe fiecare perete câte trei travee; în ultimul registru, delimitarea traveelor se face cu ajutorul pilaștrilor, astfel că rezultă o suprapunere de ordine arhitecturală, fapt care contribuie la accentuarea înălți‑ mii vestibulului. Panourile cuprinse între coloanele din registrul median sau între pilaștrii registrului superior sunt decorate cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
stilo‑ bat a cărui înălțime este determinat de diferența de nivel existentă între cele două spații; registrul median dominant ca înălțime cuprinde succesiunea unor coloane duble care fac să apară pe fiecare perete câte trei travee; în ultimul registru, delimitarea traveelor se face cu ajutorul pilaștrilor, astfel că rezultă o suprapunere de ordine arhitecturală, fapt care contribuie la accentuarea înălți‑ mii vestibulului. Panourile cuprinse între coloanele din registrul median sau între pilaștrii registrului superior sunt decorate cu nișe al căror ancadrament este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
m?iestrie este cea care define?te, prin formele sale specifice fiec?rui spa?iu cultural, cea de-a doua arhitectur? romanic?, la �nceputul secolului al XII-lea. Acoperi?ul de piatr? al naosurilor, rar �nt�lnit ?i av�nd traveele reduse p�n? �n ultimul sfert al secolului al XI-lea, se generalizeaz? apoi �n Fran?a ?i �n ??rile vecine, datorit? rezolv?rîi unei probleme majore de construc?ie. �ntr-ade-v?r, o bolț? antreneaz? o for?? oblic?, ce tinde
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mae?trilor sau pe ?antiere, pot explica aceste practici polivalente. Amprenta lui Michelangelo pe bazilic? este cea mai pregnant?, �mpreun? cu cea a lui C. Maderno (1556-1629) care, devenit arhitect al ?antierului �n 1602, adaug?, la cererea papei Paul V, travee c?tre intrare pentru a facilita ceremonialul. �ntre 1606 ?i 1619, el �nchide ?antierul cu corpul de cl?dîre al fă?adei, c?tre pia?a Sf�ntul Petru. Lat? de aproximativ 115 m, fă?ada, animat? de un ordin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
trate, se �nvecineaz? cu o gr?din? �nchis? �n semicerc de arcade rustice. Ordinul doric domne?te pe toate fă?adele. La exterior, pila?trii subliniaz? un apareiaj cu bosaje rustice; spre curte, eleva?ia unui nivel se ordoneaz? �n travee ritmice cu coloane angajate, dar, ciudat, triglifele antablamentu-lui apar c?zute o dat? din trei. de ser-iene, �nspre gr?din?, s�nt foarte elegante, �n timp ce �n interior anumite fresce de Româno reiau tema c?derii, a pr?bu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n 1546, la castelul Ancy-le-Franc. Inspirat din vilele rustice vene?iene, acest edificiu pierde, �n timpul construc?iei, pitorescul bosajelor ?i transparen?a galeriei cu arcade d�nd spre curte, �n favoarea unor ordon?ri clasice, stricte ?i orizontale, cu travee ritmice c?tre curte. Tot �n 1546, se construie?te noul Luvru, desenat de P. Lescot (1500-1578) pentru Francisc I. ?i aici, orizontală subliniaz? cele trei niveluri, �n ciuda a trei profiluri de fă?ad? ?i a unei modenaturi care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tore?te �n Fran?a �n 1665), el trateaz? probleme stilistice cu tot at�ta rigoare �n folosirea vocabularului clasic pe c�ț? libertate �n jocul sintactic, a?a cum o arăt? biserică Saint-Stephen (Londra, 1672-1687), spa?iu rectangular cu travee neregulate ?i acoperit cu o cupol? u?oar? din lemn ?i stuc, acoperi? inedit �n Anglia. Dup? incendiul devastator din 1666, Wren propune reconstruirea Londrei dup? un plan regulat punctat de pie?e radiante, amintind de urbanismul monumental al Romei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fă?? de autoritatea temporal?, �n special �n alegerea unui arhitect. Aba?ia de la Obermarchtal (Schwaben, 1686-1692) este opera lui M. Thumb (1640-1692), un me?ter zidar care construie?te o biseric? pe plan rectangular, subliniat? de piloni puternici ?i de travee boltite �n form? de semicilindru. Ornamentele clasice din stucuri subliniaz? structura. Albul domne?te pe o nav? luminoas? ?i calm?. Hochbarock-ul cedeaz? progresiv locul, �n primul sfert al secolului al XVIII-lea, unor nave tot at�ț de luminoase, dar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rîi lor �ntr�un apareiaj. Timpan: Zid u?or, construit �ntre rampan?i ?i corni?a unui fronton sau �ntre buiandrugul ?i arcul unui gol cin-trat, �n special. Transept:��ntr�o biseric?, corp de cl?dîre transversal fă?? de naos. Travee: Por?iune a unei construc?îi cuprins? �ntre dou? puncte de sprijin (coloane, st�lpi etc.). Travee ritmic?: Ordonare de fă?ad? con?în�nd un gol principal, �ncadrat simetric de dou? goluri secundare suprapuse. Tribun?: nc?pere sau galerie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fronton sau �ntre buiandrugul ?i arcul unui gol cin-trat, �n special. Transept:��ntr�o biseric?, corp de cl?dîre transversal fă?? de naos. Travee: Por?iune a unei construc?îi cuprins? �ntre dou? puncte de sprijin (coloane, st�lpi etc.). Travee ritmic?: Ordonare de fă?ad? con?în�nd un gol principal, �ncadrat simetric de dou? goluri secundare suprapuse. Tribun?: nc?pere sau galerie, ocup�nd un etaj ?i d�nd spre interiorul unui naos, de exemplu. Trofeu: Motiv decorativ sculptat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
conjugare. Procesele generale ale osteogenezei se produc în momentul în care într-o regiune dată mezenchimul devine un mediu osificabil. Celulele mezenchimale, osteoblastele, cresc în volum și se aranjează în jurul fibrelor conjunctive tinere sau a lamelor cartilaginoase, denumite fibre sau travee directoare ale osificării. (Figura 7). între osteblaste și suprafața traveelor începe să apară o materie albuminoasă amorfă: substanța preosoasă sau oseina care va suporta ulterior o încărcare minerală din ce în ce mai importantă. Osteoblastele dispuse împrejurul fibrelor conjunctive sunt înglobate treptat și în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care într-o regiune dată mezenchimul devine un mediu osificabil. Celulele mezenchimale, osteoblastele, cresc în volum și se aranjează în jurul fibrelor conjunctive tinere sau a lamelor cartilaginoase, denumite fibre sau travee directoare ale osificării. (Figura 7). între osteblaste și suprafața traveelor începe să apară o materie albuminoasă amorfă: substanța preosoasă sau oseina care va suporta ulterior o încărcare minerală din ce în ce mai importantă. Osteoblastele dispuse împrejurul fibrelor conjunctive sunt înglobate treptat și în permanență de oseină până la sfârșitul osteogenezei. Datorită acestor procese se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai târziu față de cea diafizară. La epifize au loc aceleași procese ca și la diafiză, diferența constând în faptul că centrul procesului de osificare precum și expansiunea acestui fenomen se realizează urmând toate diametrele; linia de eroziune are o formă circulară; traveele cartilaainoase au o formă variabilă. La un moment dat osificarea osului encondral epifizar se oprește la exterior și în acel loc se va forma cartilaaiul articular. Osul encondral epifizar este separat de restul diafizei printr-un disc cartilaainos: cartilajul de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care sunt formate din țesut sponaios, care nu au cavitate medulară și care nu prezintă substanță oasoasă compactă. Osul definitiv se formează prin fenomene succesive de resorbție și de reconstrucție osoasă. Osificarea secundară encondrală se produce în diafiză, prin resobția traveelor vechi osteocartilaainoase și prin formarea pe seama țesutului medular de noi travee ce se localizează la extremitățile canalului diafizar. Osificarea secundară periostică (pericondrală) se caracterizează prin substituirea lamelor osoase primitive prin noi lacune osoase precum și prin formarea de sisteme haversiene. Osteoclastele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și care nu prezintă substanță oasoasă compactă. Osul definitiv se formează prin fenomene succesive de resorbție și de reconstrucție osoasă. Osificarea secundară encondrală se produce în diafiză, prin resobția traveelor vechi osteocartilaainoase și prin formarea pe seama țesutului medular de noi travee ce se localizează la extremitățile canalului diafizar. Osificarea secundară periostică (pericondrală) se caracterizează prin substituirea lamelor osoase primitive prin noi lacune osoase precum și prin formarea de sisteme haversiene. Osteoclastele, ce însoțesc expansiunile conjunctivo-vasculare, erodează osul periostic numai în zona lui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Periostul osului 6. Osul compact 7. Epifiza distală 4. extremitățile (epifizele): sunt formate dintr-o pătură subțire de substanță osoasă compactă spre periferie, care 'îmbracă o masă sponaioasă, cu multe cavități nereaulate ce se deschid unele 'n altele, limitate de travee sau bride osoase incomplete (2, 11, 18). Secțiunea transversală (Fiaura 11) prin diafiza unui os luna ne arată dispoziția și arhitectura lui (2, 11, 20): -la periferie: periostul osului; >'n interior, la limita dintre cavitatea medulară și pătura osoasă compactă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se găsesc lamele similare ca precedentele, numai că sunt denumite diferit - lamele fundamentale interne. între cele două grupuri de lamele sunt dispuse sistemele Havers și sistemele intermediare. în cazul oaselor spongioase cavitățile medulare sunt largi și neregulate fiind limitate de travee osoase subțiri formate din câteva lamele osoase fundamentale în care se găsesc osteocitele. COLOANA VERTEBRALĂ (COLUMNA VERTEBRALIS) Coloana vertebrală este o tijă osoasă situată în partea dorsală a trunchiului și median; este formată dintr-o serie de elemente discoidale suprapuse
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unei mari opere, construită ca o catedrală, cu navă, transepturi și contraforți. Abia atunci am putut înțelege rolul funcțional în ansamblu al unor versuri ce-mi păruseră sau mi-ar fi părut simple superfetațiuni și excrescențe. Așa cum contempli o catedrală, travee cu travee, amănunțindu-i cu uimire portalurile, ogivele, sculpturile și vitraliile, am contemplat marea construcție poetică a lui Nichita în detaliile ei, vers cu vers. Am înțeles că versurile care m-au izbit sau fermecat erau, cel puțin pentru mine
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
opere, construită ca o catedrală, cu navă, transepturi și contraforți. Abia atunci am putut înțelege rolul funcțional în ansamblu al unor versuri ce-mi păruseră sau mi-ar fi părut simple superfetațiuni și excrescențe. Așa cum contempli o catedrală, travee cu travee, amănunțindu-i cu uimire portalurile, ogivele, sculpturile și vitraliile, am contemplat marea construcție poetică a lui Nichita în detaliile ei, vers cu vers. Am înțeles că versurile care m-au izbit sau fermecat erau, cel puțin pentru mine, reperele principale
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]