452 matches
-
Dacă tu crezi că îi vom mai întâlni pe flăcăi, atunci am răbdare până când s-a întâmpla asta, că n-ai să-mi spui doar numai mie povestea lui Sloi... Vasile Hliboceanu s-a furișat spre gârliciul beciului, unde Costache trebăluia ceva. În treacăt, a aruncat o privire aprinsă către Măriuța, care se învârtea prin bucătărie... Costache s-a ridicat, privindu-l întrebător... Hliboceanu s-a aplecat și i-a șoptit ceva, după care s-a întors aproape în vârful picioarelor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
boulenii de lanț. Așa să faci, Pâcule! Până atunci, însă, să trăiești! Să trăiți și voi - a răspuns, ridicând ulcica cu vin. Au băut cu năduf până la fundul ulcelelor. Apoi au rămas fără vorbe. Fiecare cu gândurile lui. Mătușa Catinca trebăluia de zor, pregătind turtele. Din când în când, trăgea cu coada ochiului la bărbați... Mai umple, Dumitre, ulcelele celea și nu mai stați ca la priveghi - a poruncit în felul ei mătușa Catinca. Moș Dumitru a mai turnat vin în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
par - a răspuns, serios ca-n glumă, Hliboceanu. Asta o înțelegeau și ei, dar strigătul lui Hliboceanu a picat ca un strop de apă vie turnat în mădulare... Au tras la umbra copacilor de dincolo de poarta crâșmei. Costache crâșmarul, care trebăluia prin curte, i-a întâmpinat ca întotdeauna cu un „Bun venit, gospodarilor” rostit cu voioșie. Bine te-am găsit, stăpâne! - a răspuns Hliboceanu. Cu ce vă stăm în față? a întrebat, profesionist crâșmarul. De data asta, doar cu câte o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
oglindea părerea de rău pentru faptul că rămânea atâta vreme fără tovărășia cărăușilor. În cele din urmă, a închis ochii, semn că nu are încotro și va suporta și acest supliciu. Cotman a ieșit grăbit din cămăruță. Costache și Măriuța trebăluiau prin crâșmă. Oameni buni, cred că cel mai bine ar fi să-l lăsăm pe Hliboceanu la voi până își va veni în fire... Noi ne-om duce pe la casele noastre. N-o să vă fie ușor, dar gândiți vă la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și am venit să aflu cum te mai simți. După cum văd, cred că ți-i mai bine... Acușica sosesc și ceilalți în drum spre târg... Asta-i bine. De când îi aștept? Acum rămâi în pace, că eu merg să mai trebăluiesc prin curte și să pregătesc culcușul unde să se hodinească dobitoacele la noapte. Ieșind în curte, și-a aruncat privirea în lungul șleaului... Șirul de sănii abia se zărea înaintând pe valea Coșcovei... Nu mai era cale lungă până să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pus pe el să ia banii de la angrosist. Drum bun și diseară vă aștept, să-mi spuneți cum a fost drumul și ce a zis ovreiul pentru faptul că ați rămas singuri. Cotman și Mitruță au ieșit cu grabă. Costache trebăluia prin crâșmă. Costache! Roag-o pe Măriuța să vină încoace, că am să-i spun o vorbă - l-a rugat Cotman. Dacă asta ți-i vrerea, nu am încotro și am s-o chem. Măriuța s-a arătat, cu zâmbetul pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Îi răspundea: degeaba mă crezi nebună, știi prea bine că am dreptate. Fotografie de familie. În timp ce Vic lucrează ceva la calculator, iar În cealaltă cameră Kiki Încearcă să monteze un joc cu pompieri, sau poate că deja a adormit, Christina trebăluiește prin bucătărie. Ea trebuie să aibă grijă ca, În nici un caz, să nu producă vreun zgomot care să-i deranjeze. De aceea, dacă spală vasele, sau Încearcă să gătească ceva, se mișcă cu maximă precauție, ceea ce o obligă să-și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fier forjat și se pierde în lapoviță, ca o umbră. A închis și ea ușa, apoi, cu greu, pe rînd, a dus traistele în bucătărie. Doamne, copilul ăsta-i nebun! a exclamat, desfăcînd baierele traistelor. Maria a găsit-o fericită, trebăluind în jurul mesei pline. O singură dată fata a întrebat de unde atîtea bunătăți, apoi, după ce a mîncat, zărind între timp traistele, s-a retras să învețe, schimbată dintr-o dată, cu ochi răi, de dușmancă. Ea, în aceeași stare de fericire nelămurită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
obicei, dar nu s-a mai îndreptat spre câmp, ci s-a ascuns în apropiere așteptând să vadă ce se va întâmpla. La un moment dat, a văzut o fată frumoasă care a intrat în casă și a început să trebăluiască. Băiatul n-a mai stat pe gânduri, a intrat grăbit după ea și a luat-o prin surprindere: "De ce faci asta la mine în casă?" a întrebat-o el. Puțin jenată, fata îi răspunse: "Mă numesc Zhinü. Văd că trăiești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
strecurat În această aripă a clădirii, pînă În odaia lui Poole... — Și?... N-aveam de gînd să-i sperii, voiam doar să le explic despre ce este vorba. — Să-i sperii? Pe cine anume? — Doctorul era acolo, cu Poole, nu știu ce trebăluiau pe Întuneric... Vocea lui Stone se frînse - era Îngrozitor să auzi un om În toată firea suspinînd Înapoia unei uși Încuiate! — Dar ce săpau oamenii ăia? Îl iscodi Digby. Poate c-ai visat numai... — O subterană... a fost groaznic, băiete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să nu bea nimic, dar după ora șase seara își îngăduia. În salon nu fusese niciodată. De cîte ori îl invitase Șerban Pangratty nu trecuse dincolo de sala de jos ori de mica încăpere care dădea către bucătărie. Bucătăria în care trebăluia fără zgomot chiar K.F. Știa că este acolo, o simțea destul de bine, așa cum un bărbat simte în preajmă prezența unei femei care-i place. Dar, ciudat, aflat acum sus, în apropierea ei, dacă ar fi vrut să o atingă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu opt, la clasa de electrotehnică. Bucuria reușitei întrecuse orice închipuire. Nu se așteptase la o astfel de notă. Acum putea visa la vacanța de vară cu sufletul împăcat. Era o dimineață însorită, se anunța o zi foarte caldă. Bica trebăluia prin casă îndesând într-o sacoșă pachețele și borcane. Dan și Luana o priveau cu mirare. Iar duci mâncare la azilul de bătrâni? Săptămâna trecută ai fost acolo, încărcată precum Scufița Roșie. Bica pregătea, de data aceasta, pachete pentru câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
sub grija medicilor. Viitoarea mamă avea oroare de spitale. Nici prin cap nu-i trecea să plece din casa ei. Apelară la ajutorul Sandei. Femeia își luă concediu și veni să-și îngrijească fata. Luana încerca să fie de folos trebăluind prin casă. Scăpa farfuriile, se rezema de pereți, se clătina la fiecare pas. Radu o certa și-o trimitea în pat, chinuit de gândul că i s-ar putea întâmpla ceva rău. Din pricina felului smuncit de-a fi, el intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-i spui noapte bună. O revedea pe sora ei, Elena, micuță, roșiatică, plină de pistrui. Să dormi cu noi, mămică, implora la culcare, mie mi-e frică de mort. Ce mort visezi? Nu ești cu soră-ta? Îi răspundea femeia trebăluind. Ea e mică e copil ca și mine, să vii să dormi cu noi că mi-e frică de mort. Ce-ai fată, cine ți-a mai băgat prostiile astea în cap? Am auzit un banc, la Bică, și de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
durere sau frecându-și laba de stinghia mesei, până ce senzația de mâncărime dispărea înlocuită de cea dureroasă, în timp ce pe față împietrea o grimasă chinuită. În seara respectivă n-a mai scos nimeni o vorbă, ședeau toți trei în bucătărie, mama trebăluia pe lângă sobă, tatăl în pat își tăia unghiile. Carmina pe un scaun, lângă masă se prefăcea că citește într-o carte. De afară se năpustea din când în când spre ei clinchet de clopoței, voci de copii, pocnet de bici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe ascuns orice obiect care, gândea ea că-i de trebuință Elenei. Lucră pe olandină până noaptea târziu, croșetă milieuri, brodă, tricotă câteva pulovere din lână bună fetei, cumpără din banii economisiți mici obiecte casnice. Parcă era cuprinsă de febră, trebăluia prin casă cu gândurile aiurea, uneori putea fi surprinsă fredonând, își înfrâna repede elanul când observa că este supravegheată, mereu aveai impresia că pune la cale cine știe ce surpriză, se metamorfozase cu totul, nici nu mai era ea. Se gândea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fermă după Dimitrie, îmi intrase mie în cap că Dimitrie, în fine, o oroare, ar trebui să-mi fie jenă s-o spun...el îmi trimisese într-o zi o femeie să mă ajute la curățenie, o mulgătoare de la fermă, trebăluisem cu ea toată ziua, vorbisem vrute și nevrute dar îmi fusese imposibil să nu observ că era o femeie foarte atrăgătoare în felul ei, cu fața albă ca laptele, cu ochii lați, codați, cu lobi frontali accentuați, nas cârn, buze groase, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
carte, n-are parte! este etern valabilă. Roxana Tofan, clasa a V-a A 7. COMPOZIȚII DESPRE MAMĂ Chipul mamei Cine nu-și amintește cu drag de ființa care ne-a crescut, mama ... Și acum o văd în curtea casei, trebăluind. Înaltă, mă privea cu niște ochi căprui, cu duioșie. Un zâmbet îi apărea în colțul gurii când privea animalele din curte. Părul castaniu era scurt, pentru a nu jena în mișcări. Era dârză, iar când își punea ceva în gând
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de lună, și de stele, și de dor de rândunele!”... Apoi s-a stins. Fusese vânt în ziua aceea. L-am îngropat cum a vrut el, lângă mare, cu trecerea aproape și nu i-am dat flori, doar lopata să trebăluiască și să dezghețe urme. Adio! Ne mai vedem noi în iunie! Și-ți mulțumesc că am plâns împreună, craiule! Magda Geană, clasa a VIIa B Eminesciana Flori de tei deasupra noastră... Zbucium de valuri uitate în secol de marea adâncă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Dădu aprobator din cap. Da, le trebuia și așa ceva. Căscă. Se Întinse. Puțină mișcare nu strică. Afară ningea cu fulgi mari. Înăuntru, cald, plăcut. Era cum nu se poate mai mulțumit de mansarda sa. Datora acest confort și femeii care trebăluia În bucătărie printre cratițe, În bikini și fără sutien, vitrinieră la Art-Design, treizeci și doi de ani Împliniți. Mană cerească pentru un ins comod ca el, asistent universitar pe viață, la mica universitate Petru Maior din oraș. Un oraș suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ne jamais me réveiller, ce sont des mots, il n'y a que ça, il faut continuer...” Nu lipsea nici un cuvânt. Atâta doar că miroseau puțin a fum și pierduseră ceva din relief. Cât să devină de neșters. Ai săi trebăluiau În bucătărie. Mai avea de făcut un singur pas. 16. Ar fi putut rezolva problema la doi pași de casă. Pentru că În tot orașul se vinde aceeași șampanie. La „Monetărie” Însă sticla i se ambala Întotdeauna cu gust, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
indiană VI, Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu“, Academia Internațională Mihai Eminescu, București, 2002), prezentată drept roman, poate fi considerată mai curând un galimatias. Deși scrisă în limba română, ea se dovedește la fel de greu de descifrat ca un papirus egiptean: „Să trebăluim ultim, n’oscuro, șleampăt-euforic, a râde-hârc, mă, ce nud, satanic, intersex pe loc, nature, numai patologie religiozitate, pe sucombă, ne-om da inteligenței clonzheimer la cap-capitol. Și încercarea lui dumnezeu alegător spre pleazna alesului, cu încărcarea culesului, obezi gârbace-pleure, geno
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și o imploră să-l ierte. Ca în filmele americane axate pe probleme de familie, femeia îi oferă bărbatului o a doua șansă. Familia se întregește și „fericirea“ se restaurează. Ion Tronaru continuă să câștige noi gradații la salariu, Maricica trebăluiește prin casă zglobie ca o vrăbiuță, copiii îi ajută pe oamenii în vârstă să treacă strada, iar acasă, dacă sparg vreun pahar, scot bani din pușculiță și cumpără unul nou, fără să-și mai anunțe părinții, ca să nu-i amărască
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de azi se trece, iată, în cealaltă extremă, a unei retorici pompoase, la fel de vulgare în eleganța lor căutată ca vulgaritatea propriu-zisă. Personajele lui Marius Olaru nu ies pe stradă îmbrăcate în pijama, ca personajele unor autori din noul val, ci trebăluiesc la bucătărie îmbrăcate în frac, ceea ce este cam același lucru. Umor fort ´ at Laurențiu Orășan este un om cultivat și un profesionist al scrisului, în sensul că folosește limba română cu precizie, în cunoștință de cauză. Greșeala sa constă în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să cadă în balta cu noroi de lîngă fîntînă. A făcut un pas în spate și unul lateral și abia apoi s-a întins pe iarba curată. A stat lat cît a stat și a rămas surprins că Anica, deși trebăluia la nici zece metri, habar n-avea de leșinul bărbatului ei. În consecință, a început să geamă din ce în ce mai cu forță, pînă cînd femeia l-a remarcat. Ce te-ai lungit acolo, măi, animalule? Ah, ah, suspină Vasile. Ce-ai zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]