193 matches
-
harcea-parcea toate eroinele și toți eroii lecturilor mele dragi! O, dar am și iubiri nesfîrșite. Numai că-mi vine greu să scriu despre ele! Totuși chestia cu „piciorul” nu-i o exagerare. După ce pleacă Rodea, Sonia se gîndește chiar la trebușoara asta: „Ce s-a întîmplat? Ce gînduri are? Ce i-a spus? I-a sărutat piciorul (s.n.) și a spus... a spus... (da, asta a spus-o limpede) că nu poate să trăiască fără dînsa... O, Doamne!” Ea „leagă” sărutatul
Săracul Mugur, cîte scandaluri nu i-am făcut... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13639_a_14964]
-
să zici la cățeaua lui tactu, ba! Nu mie! - s-a răstit Brichiseală. Au urmat, rând pe rând: Goage, Rita lui Făsui, Boșca, Lița al Liței... Trecuse mai bine de o lună de când Cercelaru și mai marii lui își începuseră trebușoara, dar de colectivizat nu colectivizaseră încă tot satul. Milițienii alergau zi și noapte. Casele erau însă că și puștii, nu le răspundea unul. Rar se mai întâmplă să mai fie prinsă câte o babă, să o ia pe sus și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
la negru. Tot cum se mai întâmplă și în lumea cuvântătoarelor. Nici stă pânii casei nu au fost cât de cât informați. în mod sigur, aceștia ar fi avut serioase amendamente de formulat, în sensul respectării cu rigurozitate a legilor. Trebușoară care iscă diverse discuții chiar și în cazul oamenilor. Cum era și firesc, inițiativa a căzut în sarcina pisicii. Faptul nici nu mai trebuie comentat, din motive bine cunoscute, care transpar și din cele scrise mai înainte. într-una din
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
în minte -, notițele acestea care să îmi însoțească peștii. II Trebuie însă s-o fac cu băgare de seamă, dată fiind încadrarea ca infracțiune deosebit de gravă a oricărei încercări de a relata în scris ceea ce se întâmplă pe insulă, o trebușoară pentru care pedepsele sunt mai grozave chiar decât pentru desenat. Așa că în fiecare zi, odată cu ridicarea proaspăt contrafăcutului său Constable, Pobjoy are grijă să îmi ia înapoi vopselele și hârtia, și să se asigure că ce-a mai rămas bate
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
două săptămâni, Dumitre. De aceea te-am ales noi atunci șef, că mai deștept nu ești... hă, hă, hă - a sfârșit vorba Pâcu, cu râsul lui răgușit. M-ați ales pentru că de pe atunci m-am dovedit gospodar și priceput la trebușoare de aiestea...Numai că trebuie să știi, Pâcule, că dacă nu te aveam pe tine alături, nu știu cum o scoteam la capăt. Cărăușia nu-i o joacă. Îi treabă cu dichis. Trebuie să ai grijă de oameni și de animale. Pe lângă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să fie vrednic și de nădejde. Ai să te miri, jupâne, dar noi ne-am hotărât să-l punem pe Mitruță Ogaș - a răspuns Pâcu, cu încuviințarea tăcută a lui moș Dumitru. Da’ nu-i prea tânăr pentru așa o trebușoară? Tânăr, tânăr, dar vrednic și săritor la nevoie - a răspuns moș Dumitru. Dacă dumneavoastră, care îi știți și i-ați prubuluit cum se cuvine atâta vreme, ați hotărât așa, atunci ce să mai spună păcătosul de mine? Nu cred că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pe la casele noastre, încolo nu-i nici o schimbare. Noutatea va veni doar când veți primi lângă voi alți doi cărăuși, care să fie în locul nostru. Și bine ar fi să vă gândiți la doi oameni cărora să le placă o trebușoară ca asta. Să fie gospodari și buni de treabă. Știți bine că a fi cărăuș nu-i oarece acolo... Aici, mort-copt, trebuie să pornești la drum. Altfel, în loc să iei parale, le scoți din buzunar... Eu aș mai zice că cei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
caiet în care bunicul tău, moș Pris...Prispă, sau cum îl chema pe el de drept, i-o scris pe cei care beau la el pe datorie”. „Aaa! Avea și mușterii care plăteau mai rar, da’ bine!” „Întâi și întâi trebușoara asta n-o făcea cu oricine, că s-ar fi putut alege cu praful de pe darabană... O făcea cu oameni de cuvânt, care îi plăteau până la ultimul șfanț... Costică Prispă o luat terfeloaga și o învârtit-o pe toate fețele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
inima? Nici nu trebuia să mă întrebi, Pâcule. Tocmai la asta mă gândeam și eu. Mai am. Și bine ai face dacă ai dejuga boii și le ai da niște otavă de colea, să nu șadă flămânzi. Când îi termina trebușoara, fă pași încoace, că până atunci eu...eu dau drumul... câinelui... ha, ha, ha! Ia uite ce primire face el prietenului său de-o viață! Doar nu vrei să aduc fanfara reghimentului. Nici cu fanfara reghimentului, dar nici cu câinele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nevasta lui și, ridicând-o pe a lui, a grăit: De azi înainte, mă ai musafir în șir Catincă. Așa că bucură-te ca de-o casă aprinsă. Iar tu, Pâcule, nu uita să dai comandă de șarabană la Costică covaliul, trebușoară pe care eu am s-o fac îndată ce tu ai să ieși pe poartă. Măi, da’ aprig mai ești! Aprig, neaprig, da’ știu una și bună: de azi înainte, nu mai sunt cărăuș și gata! Iar marți poate te pune
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
doar cu apă, paie și bătaie, i-o murit pocitania... Au râs, dar fără nici o poftă. Până una alta, nu uita, Pâcule: marți plecăm la târg, să mărităm boii și să ne încuscrim cu caii. Nu uită Pâcu așa o trebușoară. Chiar dacă o să-mi pară rău de bouleni, n-am să renunț la dorința mea... Spre seară, Pâcu s-a ridicat să plece: Am ajuns și la ziua de care mă temeam, Dumitre. Dar cum vremurile trecute nu se mai întorc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Costache. Numai să umble el cu fofârlica, că eu i-s nașul! - s-a îmbățoșat Hliboceanu. Nu te teme de asta. Îi prubuluiește el Pâcu bine înainte de a-i trimite la cărăușie. Mai mare meșter ca el la așa o trebușoară nu găsești. Așa că pentru luni tebuie să-i băgăm în porție și pe ei - ca la armată - a răspuns Costache vorbelor lui Hliboceanu... În loc de altă vorbă, Hliboceanu a strigat către cărăuși: Gata de drum, flăcăi? Gata, gata! - a venit răspunsul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
întins la drum, Mitruță a alergat să-l ajungă pe Hliboceanu: Astăzi vorbești cu Aizic ca să ne plătească odată pe săptămână? Mai încape vorbă, Mitruță? Acum să vedem ce zice și jupânul... Am stat eu și m-am gândit la trebușoara asta și mi s-o părut că îi tare bună. Uite că mai aud și un cuvânt ca lumea. De ce? Ei. Am zis și eu o vorbă acolo - a răspuns Hliboceanu, privind înapoi... Eu zic că îi bine să primești
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
îmi ceri mai multe parale, îți răcești gura degeaba - i-a tăiat-o scurt Aizic. Nu! Nu-i asta. Ce vreți, atunci? Dacă nu-i cu supărare, am vrea să ne plătești doar o dată pe săptămână. Adică când să fie trebușoara asta? Vinerea! În fiecare vineri seara, ne dai paralele și gata. Asta n-ar fi greu... Întrebarea-i dacă și ceilalți cărăuși sunt de aceeași părere. Apoi nu deschideam noi vorba dacă oamenii nu erau de acord, jupâne - a intervenit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ceasuri - o scoborât milităria din pod. Și nu de alta, dar nu-i de nasul lui așa ceva. El ar fi în stare să mă puie și pe mine la șmotru, dar numai că nu am eu față pentru așa o trebușoară - a răspuns Pâcu. Moș Dumitru n-a mai ocolit adevărul: Apoi băieții pot fără noi, dar noi nu prea putem fără ei! Acum priceput-ai, Costache? Am priceput eu de când v-am văzut, dar căutam și eu sămânță de vorbă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vin rece, că astăzi o fost cam zăpușeală afară - a completat Pâcu - în felul lui - rugămintea lui moș Dumitru. Se vede cine îi băutor de soi. Pentru noi era bun și un vin mai cald... Nu luam noi în seamă trebușoara asta - a apreciat Hliboceanu pretenția lui Pâcu. Apoi, măi fraților, omul cât trăiește tot învață. Voi o să învățați de la mine, iar eu am învățat de la alții și tot așa. Numai că treaba cu vinul rece nu merge chiar otova. Una
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ce fel de vin ne dai și cât de rece trebuie să fie, pentru că altfel dai de-a bâca ca ursu-n huci - l-a amenințat Pâcu pe crâșmar. Eu aș vrea să știu de ce nu ne-ai spus până acum trebușoara asta, moș Pâcule? - s-a arătat Mitruță curios. Ar cam fi două pricini. Întâi, n-o fost nevoie, pentru că de fiecare dată Costache ne-o dat băutura după cum se cerea... Aduceți-vă aminte doar de viscolul și gerul din iarna
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să se încredințeze că nu sunt pe aproape și alte urechi, nechemate... și pe neașteptate a întrebat: Nu ai cumva tiutiun de-o țigară? Nu am. Da’ de când fumezi tu, Ioane? Ei...O fost o vreme când am fumat... Și trebușoara asta are legătură cu taina mea și a lui Hliboceanu. Acum parcă mi-o venit așa gust de fumat, dar dacă nu-i tiutiun, mai bine să nu fie și gata. Odată cu ultimul cuvânt, Cotman și-a pus capul în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și mie prin minte gândul că ar cam fi cei doi pe care iam întâlnit noi numai la vreme de seară... Mai ales de când Hliboceanu a început să ia banii de la Aizic doar vinerea. Da’ cum de-o oblicit ei trebușoara asta? Numai că cineva din oamenii lui Aizic era în legătură cu ei. Și pe urmă au băgat de seamă că împărțeala banilor se făcea la Crâșma din drum” - gândea Cotman... Când a ajuns acasă, vântul nu mai sufla deloc, iar de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lucru... Acum degeaba ne zgâim ca țiganu-n fundul trăistii, fiindcă cei care l-au lovit pe Hliboceanu știu sigur că doar vinerea au pentru ce își pune pielea la bătaie. Puicuță, tu ai dreptate, dar trebuie să ne obișnuim cu trebușoara asta - i-a răspuns Mitruță. Mergeau de o buctă de vreme. Toți simțeau vlăguiala zilei și abia așteptau să ajungă la liman. La un timp s-a auzit glasul lui Puicuță: Se zărește felinarul din poarta crâșmei! Ca mâine ajungem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai aștepte și altădată, tot pe așa o vreme... Și tocmai aseară i-o împins necuratul să ne ațină calea din nou. Au tras în felinarele noastre cu un pistol. Poftim de-l vedeți. Cum noi ne așteptam la o trebușoară ca asta, ne-am pregătit cum trebuie... Ce v-au luat atunci când te-o lovit cu baltagul, cum spui? Toți gologanii primiți pentru o săptămână de cărăușie. Erau la mine și urma să-i împărțim la Crâșma din drum, unde
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Mă tem că ne-am grăbit fără folos, Vasile - s-a bătut cu palma peste frunte Cotman. Adică cum? Nu am împărțit banii oamenilor. Aseară și astăzi am avut treabă cu hoții și de bani am uitat. Am uitat de trebușoara asta uita-m-ar relele! Atunci haideți înapoi, să-i împărțim! Între timp și-a făcut apariția și Costache. Cu caii ce faceți? Până s-or limpezi lucrurile cu hoții, îi lăsăm la tine. Nu avea grijă că te-om
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să iei unul din caii lotrilor, care îs puși la mezat. Și ce cai! Da’ cu Pâcu cum rămâne? Păi sunt doi cai de vânzare. Unu’ și unu’! Ei! Asta-i altă poveste. Numai să-mi spui cum se face trebușoara asta. Când se dă hotărârea, să fiți amândoi la tribunal și atunci aflați totul... * Pâcule! Bem aldămașul în seara asta? Să-i așteptăm întâi pe flăcăi și pe urmă... Tu ți-ai însemnat calul, Pâcule? Să nu mă trezesc că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o făcut o școală primară în limba românească, pentru copiii oamenilor săraci de pe moșia lui. Să vezi tu cum acolo mâncau copilașii, acolo dormeau, iar pe deasupra îi și îmbrăca cu hăinuțe noi și frumoase. Și unde o făcut el o trebușoară ca asta? - a vrut să știe Puicuță. Într-o chilie a bisericii zidită de taică-său. Acum să nu credeți voi că lucrurile se sfârșesc aici. Când boierul Anastasie Bașotă o ajuns la bătrânețe, cam prin 1879, o înființat o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
celălalt mascat, care Încuviință. Pungile le puteți păstra domniile voastre. Ca primă. Italianul fluieră Încet printre dinți o melodie asemănătoare ciaconei, ceva gen tirurí-ta-ta repetat de două ori, În timp ce Îl privea cu coada ochiului pe căpitan: — Cred că o să-mi placă trebușoara asta. Zâmbetul Îi dispăruse de pe buze ca să se refugieze În ochii-i negri, care scăpărară primejdios. Aceea a fost prima oară când Alatriste l-a văzut zâmbind pe Gualterio Malatesta. Și, În legătură cu Întâlnirea aceea, preludiul unei lungi și accidentate serii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]