4,948 matches
-
catedrala semeață ce se profilează în valea/ cotropită de o ceață de marmoră" (Caspar David Friedrich: "Biserică în peisaj de iarnă"). Aceleași ape duale joacă și-n alte poeme. Proprie nu doar credinței febrile ce tinde a se detașa de trebuințele carnalității, a se feri de ispitele simțurilor, asceza e, în diverse grade, și o disciplină necesară verbului poetic, răsfrîngere, fie și reflexă, a Logosului: "Ceea ce se face aici vizibil, oferindu-se contemplației,/ este războiul ce se dă pe un front
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
prima revistă, Rodica Palade comentează sobru și nepărtinitor episodul petrecut pe 4 mai la sediul GDS, dar o face în așa fel încît cititorul poate înțelege tema dezabterii, scopul participanților (organizarea Tîrgului de carte Bookfest) și miza întîlnirii (fondurile de trebuință pentru organizarea tîrgului). Să citim acum același episod descris de Ovidiu Șimonca în Observator cultural de săptămîna trecută. Pe Șimonca nu-l preocupă defel fondul chestiunii, ci faptul că un intelectual pe care nu-l suferă deloc - a se înțelege
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d’autrui, Éditions du CNRS, Paris, 1960; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). La rândul său, Kenneth B. Clark definește empatia că ,,o capacitate a unui individ de a simți trebuințele, aspirațiile, frustrările, bucuriile, supărările, anxietățile, durerile, foamea altora, ca și cum ar fi ale lui proprii” (K. B. Clark, ,,Empathy. A Neglected Topic în Psychological Research”, în American Psychologist, vol. 35, 1980; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 28). Toate definițiile anterior
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
footnote Avva Ammona, Cuvinte filocalice, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, în colecția Comorile Pustiei, vol. 3, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 120. footnote>. Când vorbește despre patimi, Sfântul Ioan Gură de Aur vorbește despre tirania obișnuinței ce devine ca o trebuință a naturii sau ca o a doua natură, sau, spunem noi, despre un automatism al patimii, iar când oferă remedii desfrânării, printre altele, Sfântul Ioan spune: și dacă obișnuința zămislește această patimă, înseamnă că tot ea o și poate stinge
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
al iubirii și al urii mele. Ce este taina aceasta din mine? Care este pricina acestui amestec din noi? Cum îmi sunt mie dușman și prieten? Spune-mi tu, spune-mi, o soțul meu, o firea mea, căci nu am trebuință a mai învăța de la altul cele despre tine: cum voi putea rămâne invulnerabil înaintea ta, cum voi putea scăpa de primejdia cea firească, deoarece am făgăduit deja lui Hristos să te urăsc? Cum te voi putea birui pe tine, tiranul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
existat căsătoria înainte de înșelăciunea omului? Pentru ce n-a trăit Adam cu Eva în rai? Pentru ce n-au existat durerile nașterii înainte de blestem? Pentru ce? Pentru că toate acestea erau pe atunci de prisos; au ajuns în urmă de neapărată trebuință din pricina slăbiciunii noastre. Și nu numai ele, ci și toate celelalte: orașele, artele, meseriile, hainele și tot roiul de nevoi. Pe toate acestea le-a târât moartea cu ea, când a intrat în lume<footnote Sf. Ioan Gură de Aur
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
înaintării spre ceea ce îi apare înainte, îi crește și dorința, și din pricina mărimii covârșitoare a bunătăților, ce se află totdeauna deasupra, pare să înceapă pentru prima oară urcușul. Căci nici cel ce s-a ridicat nu va fi scutit de trebuința de a se ridica mereu, nici celui ce aleargă spre Domnul nu i se va împuțina mărimea distanței de străbătut, spre Dumnezeu<footnote Făcând referire la acest text, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, amintind în acest sens și de teoria origenistă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ori din rostogolirea unui bolovan ce-i va fi rănit picioarele - a însemnat pentru strămoșul nostru întâiul adevărat pas spre progres. Un pas, un singur pas, dar uriaș cât o istorie. De atunci și până astăzi, roata și-a aflat trebuință în mai toate îndeletnicirile; de la mașina cu abur și cel dintâi vehicul de transport până la zborurile interplanetare. ...Meditam la toate acestea, rezemat cu fruntea de ușorul unei ferestre hurezene, ademenit de murmurul sacadat al roții de olărit, petrecut din milenii
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
de patru generații, în aceeași casă, în apropierea fostului Sanatoriu Bănățean” - crede Pia Brânzeu. Și pe bună dreptate: cultura locuirii s-a schimbat. Casa-casă are nu doar camere generos dimensionate, ci și pivniță și pod. Tot ce nu este de trebuință la un moment dat poate fi depozitat până i s-ar simți necesitatea. Măcar ca accesoriu de carnaval sau ca reper de aducere-aminte, dacă nu într-alt mod. Apartamentul de bloc restrânge mult și spațiul de locuit, dar și cel
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
de-a sa: „Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit cuvântul lui Dumnezeu. Priviți cu luare-aminte cum și-au încheiat viața și le urmați credința“ (Evrei 13, 7). Admirabilă poruncă pentru folosul nostru sufletesc, pentru mântuire! Avem trebuință de modele, de pildele slăviților „casnici“ ai Împărăției de Sus, ca să alergăm cu mult curaj la lupta duhovnicească ce ne stă înainte. Sfinții Trei Ierarhi vor fi vii în veacul veacului și pildele lor rămân cea mai admirabilă călăuză pentru
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
menirea să mențină trează în popor conștiința vinovăției față de Dumnezeu. Erau jertfe curate: primii născuți ai oamenilor, ai turmelor, floarea pâinii. Dar ele erau nedepline, jertfe incapabile să șteargă vina păcatului, să stabilească pacea între Creator și făptura Sa. Era trebuință de o victimă fără nici o pată, fără nici o vină, o jertfă așa de curată încât să fie vrednică de sfințenia lui Dumnezeu, așa de prețioasă încât să umple toată prăpastia dintre Cer și pământ. Acea jertfă s-a adus în
Agenda2004-5-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282021_a_283350]
-
echilibru de câte 500 mc fiecare. Prin lucrări de întreținere și refacere a forajelor active, de captare a unor noi surse subterane, capacitatea Uzinei nr. 1 s-a dezvoltat până la 18 000 mc/zi. În anii ’50 din secolul trecut, trebuințele orașului, care avea aproape 150 000 de locuitori, deveniseră, însă, mult mai mari. Pe făgașul tradiției Posibilitatea de a folosi rezervele „practic nelimitate“ din Bega, demonstrată de ing. Ignátz Orban în 1897, a revenit în actualitate în... 1955, când „organele
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
apropiatelor alegeri, care vor avea loc la 20 decembrie a.c., Sfatul popular al orașului Timișoara a luat măsuri pentru amenajarea secțiilor de votare. Cele 64 de secții de votare, necesare desfășurării alegerilor, au fost amenajate și înzestrate cu cele de trebuință“. (Drapelul Roșu din 12 decembrie 1953). 25 ani „Centrul de fizică a pământului și seismologie București comunică: În ziua de 11 decembrie 1978, ora 8 și 15 minute și 35 secunde s-a produs în regiunea Vrancea un cutremur de
Agenda2003-49-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281790_a_283119]
-
ca într-o zi să ajungem la o înțelegere, astfel încât să respectăm aceeași dată pentru cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Drept măritori creștini și creștine, Acum, la 11 aprilie, toți creștinii sărbătorim Paștele deodată. Întâmplare sau nu, e de trebuință să reținem semnificația evenimentului mai ales în vremea de acum, când trăim un moment plin de nenorociri de pe urma conflictelor în numeroase părți ale lumii, a tragicelor întâmplări asemenea recentelor acte teroriste de genul celor care au dus la moartea sutelor
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
pe cineva în Lupeni, așa că ne-am îndreptat acolo. Două săptămâni am bătut din ușă în ușă, cerând un loc în care să dormim și ceva de mâncare, oferindu-ne în schimb să le lucrăm acelor oameni ce au de trebuință. Săpat, tăiat lemne, orice. Am găsit în cele din urmă o stână la care puteam să muncesc și să locuiesc. Așa am ajuns cioban”. Iarna petrecută sub cerul liber, pe câmp, nu avea însă să treacă fără urmări. „M-am
Agenda2005-05-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283343_a_284672]
-
realizează ca o frescă a epocii. Și, în plus, este și o mărturisire autobiografică. Cum menționează autorul în Preliminariile romanului, "urzeala cărții mele - cîtă se vede și cît va mai fi - este luată dintr-un jurnal intim și completată, după trebuință, cu mărturiile cotidianelor epocii. Din acest punct de vedere, fabula mea are picioare de cronică". Precizarea din urmă e importantă și clarificatoare. La temelia romanului e o (sau și o) cronică de epocă, pe fundalul căreia se desfășoară trama sa
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Hurmuzaki de a se înscrie candidat român la deputăție în regiunea sa (Suceava) împotriva altuia ne-român, Iraclie Porumbescu redactează un apel către alegători, în care menționează patetic: "Are străinul inima voastră ca să-l doară necazurile voastre? Are el acele trebuințe ce le aveți voi? El vă vorbește frumos și dulce, făgăduiește ce știe că vă place... Ca și cel ce vrea să prindă pasărea, de n-ar șuiera ca și dînsa, n-o mai prinde! Alegeți un bărbat de legea
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
numiții valutisti erau cei care așteptau atacul taxatorilor. Ceea ce înseamnă că refuzul de a plăti taxa de protecție a avut loc după ce valutistii au căpătat suficient curaj pentru asta. Adică pînă s-au sindicalizat ad-hoc, înarmîndu-se cuviincios cu cele de trebuința: ciomege, săbii ninja, pietroaie bine alese, plus alte arme, mai mici, dar cu efecte mai acătării, un pistol, un cocktail Molotov. În general, reacția presei a fost de profundă supărare împotriva poliției, care i-a invitat la negocieri pe capii
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]
-
Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu Cuvinte cheie: disabilitate, discriminare, atitudine, cunoaștere Rezumat: Gradul de civilizare a societății este determinat în mare măsură de gradul de cunoaștere a trebuințelor și particularităților persoanelor cu disabilități intelectuale, de multitudinea și eficiența soluțiilor privind educația, adaptarea socio-profesională și integrarea lor socială. Diferențierea persoanelor cu deficiențe intelectuale este o problemă dificilă, care necesită acțiune complexă, adordare interdisciplinară (medicină, psihologie, Educație fizică și Sport
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
Sindrom Down în special (aflate în poziție dezavantajată față de alte categorii de oameni), este de mare actualitate, deoarece se caută soluții pentru îmbunătățirea vieții acestora. Gradul de civilizare a societății este determinat în mare măsură de gradul de cunoaștere a trebuințelor și particularităților persoanelor cu disabilități intelectuale, de multitudinea și eficiența soluțiilor privind educația, adaptarea socio-profesională și integrarea lor socială. Diferențierea persoanelor cu deficiențe intelectuale este o problemă dificilă, care necesită acțiune complexă, adordare interdisciplinară (medicină, psihologie, Educație fizică și Sport
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
Domnului. SFÂNTĂ MARIA. Tot așa, pe lângă orice răstignit al vieții acesteia, puțini mai rămân pentru el către Dumnezeu, și printre cei puțini, e Maica Domnului. Căci, spre a ajunge la refacerea noastră, trebuie să trecem prin multe răstigniri, si avem trebuința de o inimă de mama pentru noi către Dumnezeu. SFÂNTĂ MARIA. Dumnezeu ne părăsește uneori; sfinții nu sunt ascultați, dar iubirea de mama întoarce asprimea Dreptății lui Dumnezeu din nou în iubire. Exod 32: Moise se ruga, strâmtorând pe Dumnezeu
SFÂNTA MARIA. Arsenie Boca, despre rugăciunea pe care trebuie să o rosteşti by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21715_a_23040]
-
ignorantă, suferind toate mizeriile posibile timp de veacuri, au păstrat obiceiurile vechi, au continuat tradiția, au dat naștere unei literaturi originale, proprie genului lor melancolic și trist; alta, privilegiată, avînd la dispoziție toate mijloacele de cultivare a spiritului, în marginile trebuințelor și împrejurărilor economice ale timpului, au apărat prin viața lor țara, cheltuindu-și avutul pentru susținerea clasei țărănești. Și-a apropiat la vreme o parte din reformele Occidentului, le-au altoit pe pămîntul țării, conservînd nota originală, proprie și tradițională
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
este o dimensionare pe care, în egală măsură, am creat-o noi, noi cei de astăzi, noi cei de acum o sută, două sau trei sute de ani. Fiecare în felul său, fiecare după nevoile sale, observând aspectele utilitare, cele de trebuință zilnică, sau pe cele pe care le descoperi cu îndelungă râvnă, cu aplecare fără de sfârșit, prilej cu care poți, eventual, descoperi valori de întremare spirituală - de întremare întru credință - dintre cele mai prețioase. Căci Bach, cum știm, este izvorul; este
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
naționalismului. N.C. îl refuză, teoretic, ca ortodox comunist ce se află, dar îi dă, cu începere din 1971, posibilitatea să se manifeste ca niciodată înainte. Cultul personalității lui N.C., de altfel, inseparabil de Teze, care l-au fundamentat, are absolută trebuință de naționalism: doar pe fundalul istoriei naționale și ca o încoronare (a se vedea sceptrul ca însemn prezidențial după 1974) a ei, N.C. se putea vedea așezat pe soclul rîvnit. În cuvîntarea sa, el evocă de mai multe ori experiența
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
de la Termopile, și izbînzile de la Racova și de la Călugăreni îmi par mai strălucite decît acelea de la Maraton și Salomina, pentru că sînt cîștigate de cătră români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decît locurile cele mai clasice... Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine". Și, după aceste înflăcărate judecăți romantice, datorate unui istoric din școala romantică, aflăm altele care definesc calitatea de român, oriunde istoria mașteră i-a așezat: "Departe de
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]