4,313 matches
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > FRĂMÂNTĂRI AMARE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-au prigonit
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450639950.html [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
pe atunci, dintre celebritățile românești,Toma Caragiu actorul și Gigi Marga cântăreața de romanțe. Au trecut anii, rănile dezastrului s-au vindecat și oamenii au lăsat uitarea să-și aștearnă lințoliul peste acele timpuri cum se întâmplă cu toate lucrurile trecătoare, efemere chiar dacă au lăsat multe urme dureroase. E deajuns însă să nu se uite și să nu pierdem din vedere că istoria s-a repetat de-a lungul vremii și se poate repeta iar. De aceea noi oamenii ar trebui
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
cufundarea deplină în el, într-o empatie firească. El spune: “O parte din Stănescul meu” și relevă chipul rostit al acestei “părți”. Încercând a defini Cuvântul ca material al Poeziei, Nichita Stănescu a spus: “Partea de om a cuvântului, partea trecătoare de om a cuvântului este importantă după cum mai puțin important este felul nașterii și mai important mi se pare a fi însăși nașterea.” Convorbirea celor doi scriitori stă sub semnul fast al Cuvântului, așa cum noi stăm sub semnul fast al
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
semnul fast al Divinității. Iar în privința îmbătrânirii și perisabilității cuvântului, Nichita era de părere că: “Cuvântul nu are natura timpului, el se petrece în timp, dar el are o natură statică. Timpul are o natură perisabilă. Locul petrecerii cuvântului e trecător, nu cuvântul.” Legat de viața personală a poetului despre care Nichita s-a pronunțat într-un poem încântător, acesta spunea: “viața personală a poetului este avatarul verbului care se vorbește pe o orbită spațială în jurul subiectului său, în jurul unui nume
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
care Nichita și-l face într-un interviu cu Florin Mugur, „Arăt întocmai ca o mirare a mea”, el adaugă: “acel dialog vechi făcut cu Florin Mugur avea ațâțarea colegială a unor schimburi de sentimente, a unui trup de sentimente, trecător, cel pe care ți-l prilejuiește tinerețea în conversație. Acum nu cred că se mai poate vorbi de un schimb cu ceva și cred că un autoportret nu mai e posibil pentru că portretul însuși nu mai este cu putință”. Nichita
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
îți simt privirea Mă lupt ades cu un destin ucis. Secat sau gol acuma e totuna Rămâne dorul fiindcă ți-a promis. Destule vise rătăcind aiurea În chicote de doruri ne-mplinite. Ce trec acum spre alte zări sperate Cu umbre trecătoare, nedorite. Atâtea chipuri văd câte odată ! Mă latră câinii mei de suferință. Și plâng pe înfundate deodată Când văd cum ne dispare o dorință. Cad mășile avute câte una Lăsând în loc privirile pierdute. Tangoul demodat dansat acuma E tot ce-
CAD MĂȘTILE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1469873032.html [Corola-blog/BlogPost/370044_a_371373]
-
dorit să rămână așa pentru totdeauna. Dar toate acestea abia acum le percep mult mai bine, acum la revenirea în țară, pentru că am simțit că mi-ai dăruit și sufletul, nu doar trupul tău, pentru o dorință năucitoare de fericire trecătoare ! Niciodată nu mi-aș fi dorit să simt iar senzatia aceea atât de neplacută pe care o simțim la un moment dat , aceea când îți pierzi sufletul. Ci pur si simplu fără să te chinuie dorința de a-l mai
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402827246.html [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
am vrut să mor într-un pat curat, ca ăsta. Nu uita că sunt un biet om, nu un sfânt...” Dar este, oare, moartea o izbăvire? Ori un eșec... mai dureros decât singurătatea alergătorului de cursă lungă, sau decât scurta, trecătoarea glorie a erolui purtat pe scut? „Fostul mare gazetar nu-și dorea o «revenire». Nu de aceea părăsise el «lume reală», nu de aceea fusese împins, obligat să o părăsească, pentru a se întoarce la ea ca și cum nu s-ar
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
amintiri acest aspect nu-l vreau vreau ecourile copilăriei voi ce ziceți un felinar din odaie bunicii a murit o picătură de ploaie au murit și părinții am înțeles cu lacrimi cu dor că tot ce-am iubit a fost trecător eu iubire le-o păstrez în eternitatea noastră a lor a iubirilor eternitate plătită scump trăim cu toții într-o veșnicie mă închi ei fără a ști împărtășim sărăcie pustiu iar plâng plâng versul început lumânări topite de nimicuri ruine trăim
AR MAI FI TIMP ÎN VIAŢĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Ar_mai_fi_timp_in_viata_gheorghe_serbanescu_1375478555.html [Corola-blog/BlogPost/366529_a_367858]
-
unduindu-se la fiecare pas. Dacă violetul îi pune în evidență carnația foarte albă a membrelor, parcă ferite de soare, mușchii picioarelor ies ușor în evidență. Am văzut-o venind, din față, iar acum o privesc îndepărtându-se. O frumusețe trecătoare, o evanescență. Să facem acum câteva remarci. În cele mai multe cazuri, când ne referim la un corp în mișcare, imaginea frontală este a apropierii, în timp ce vederea din spate este cea a îndepărtării. În artă, mersul nu a devenit o temă prea
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_miscare_si_repa_dan_caragea_1376571256.html [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
cu bătrânul, întâlnirea lui Nica, într-un moment neașteptat, cu daneză, discuția cu Nini (cap. IX), cititorului i se oferă posibilitatea de a cunoaște tinerii într-un segment al existenței - cu preocupările, cu gândurile, cu visurile lor, oscilând între valorile trecătoare și cele eterne. Adi ( prototipul autorului ), fire deosebit de sensibilă, în mod voit se lasă prins în complexul act de inițiere. Paradoxal, de multe ori nu este de acord, nu i se potrivește ,,jocul” în care este prins. Din bogăția existențiala
MIRCEA SCARLAT ,,UN ROMANTIC INTARZIAT de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Mircea_scarlat_un_romantic_intarziat_.html [Corola-blog/BlogPost/360109_a_361438]
-
pierit, n-a trăit niciodată, ci a preexistat, într-o moarte continuă spre adevărata viață, cea care transcende această existență efemeră. De aceea se simte viu, și așteaptă: bătrânul își caută, de ani și ani, sufletul ... Ura față de trupul pământesc, trecător și dorul arzător după suflet se finalizează cu integrarea în creația divină, în Acela ce abia-i sugerat, ce abia dacă e numit. Acceptare a morții și contemplare/ căutare a sufletului/ contemplare cu seninătate a relelor lumii./ Nu se mai
CORIOLANO GONZÁLEZ MONTAÑEZ, POEZIA METAFIZICĂ A LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_metafizica_a_lui_eugen_dorcescu_eugen_dorcescu_1334941633.html [Corola-blog/BlogPost/362073_a_363402]
-
dintr-o vară. E vara-aceea-n care două universuri S-au contopit aievea-n sufletele noastre, Redând iubirii dreptul, în nerostite versuri, Să fie ea stăpâna mirificelor astre Ce ne-au vegheat din ceruri în noapte luminând, Puștiul întunecat al vieții trecătoare Și o clipă am simțit la unison bătând, În inimile noastre a dragostei splendoare. Trecută vară-n care ne-a răscolit iubirea. O strofă-a fost mai ieri cu rime-ncrucisate, Dar n-am știut atunci să-i prețuim menirea Și
POVEȘTILE IUBIRII … TRECUTA VARĂ de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/caprar_florin_1441042195.html [Corola-blog/BlogPost/379358_a_380687]
-
citind cartea. Umbra, motivul umbrei, este abordat și dezvoltat într-o atractivă carte cu implicații psihologice, cu inserții în actualitate. Simbolistic vorbind, umbra este, pe de o parte “ceea ce se opune luminii”, iar pe de altă parte, “însăși imaginea lucrurilor trecătoare, ireale și schimbătoare.” (cf. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant - Dicționar de simbolisme, vol. 3, ed. Artemis, București, 1995) Helene Pflitsch optează pentru o umbră “dintr-o noapte fără lună și stele”, - enunțul devenind lait motivul cărții, - care apare și dispare, mai
UMBRE ÎNDRĂGOSTITE SAU O INCURSIUNE ÎN NOAPTEA FĂRĂ LUNĂ, FĂRĂ STELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1464710326.html [Corola-blog/BlogPost/365927_a_367256]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Despre familia creștină între tradiția autentică a valorilor perene și modernitatea consumistă a gândirii trecătoare - Provocări și perspective... După cum știm cu toții Biserica Ortodoxă Română a declarat anul acesta - 2011 ca an jubiliar al Botezului și a Sfintei Cununii, fapt ce m-a determinat să vorbesc despre familia creștină, care prosperă și dăinuie (numai) sub harul
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
în alte inimi!”. “Am ales lumină” “crucea mea va semna fiecare pagină... cu/suflet nepieritor!” ne anunță Daniela Voiculescu, astfel că “Latona 1969” devine cartea unui sacrificiu permanent, dar și al puterii de a transcende dincolo de tot ceea ce este perisabil, trecător, pământesc. Tema iubirii este prezentă și în acest volum al Danielei Voiculescu, pentru că numai iubirea poate oferi puterea de a depăși prezentul, teluricul, astfel că poemele ei sunt adevărate romanțe, ode închinate celui mai frumos sentiment uman. Ea este cea
ATUNCI CAND AROMA TEILOR DE SEARA SE NUMESTE LATONA1969 de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_aroma_teilor_de_seara_se_numeste_latona1969_.html [Corola-blog/BlogPost/341751_a_343080]
-
care germinează sămânța lor pierdută de la păsările cerului, sau izbucnesc în vlăstare, din cioate și tulpini bătrâne, dar sunt totodată călători vremelnici în zările lumii, ducându-se pretutindeni, cu grija existenței lor finite, într-o lume cu nesfârșite patimi și trecătoare amăgiri. Voiam pentru Maximilian să aibă norocul copiilor de la grupa educatoarei Nicoleta Pascaru. Dar nu a fost să fie! L-am dus la o altă grădiniță și a avut o altă soartă, soarta întâlnirii cu o educatoare care ridică pe
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
generație se nasc renghiuri umane dezinvolte, tulburate de situații, complex, care, dacă societatea este nepregătită să stopeze, cât de cât, evoluția regresivă, cade într-o amnezie a bunului simț: Omul începuse să vorbească singur ... Și totul se mișca în umbre trecătoare - / Un cer de plumb de-a pururea domnea, / Iar creierul ardea ca flacăra de soare (Altfel). O calamitate este o evoluție a naturii, o schimbare, beneficul formării unei noi perioade de gândire a omului. În versurile citate în rândurile de
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
mai sus poetul prevede această stare naturală și ireversibilă, subtil degajă situația cataclismică: omul începuse să vorbească singur ... , rezultat al unei suferințe, a unui semn care sugerează sfârșitul. Versul al doilea denunță dezastrul, teluricul își pierde protecția celestului iar umbre trecătoare tind să stăpânească viul sub valtrapurile nefiindului. Ideea eului treaz se pierde pentru că materia cenușie este distrusă de imposibilitatea înțelegerii existentului. Versul al treilea, din cel de-al doilea catren al poeziei, sugerează conștientizarea sfârșitului de către simbolul entității-om: Și-nvinețit
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Prahovei, la Breaza! Triește frumos într-o locuință mirifică unde „răsună muzică și cântec!”, așa cum spune, fericită, artista. O înconjoară o grădină cu flori și ecoul odiseei unor ani de cântec, deplin tumultoși, amintirile extazelor, clocotului, luptei la piept cu trecătoarele și neocolitoarele eșecuri, rezistenței, biruinței, succesului, miracolului muzicii fermecătoare, toate zugrăvind iureșul unui suflet și al cântecului răpitor! Minunată este interpreta Marina Voica! Pe drumurile fără pulbere ale cântecului, ea așterne catifeaua amintirilor și împrăștie parfumul melodiilor neuitate, de altădată
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
gândurile tale, peste fapte și cuvinte, Lasă flamura Iubirii să se-nalțe-n dimineață, Să binecuvânte zorii, cu har și cu daruri sfinte. Nu lăsa să intre lumea cu-ale ei idealuri rele, În al tău suflet căci omul, este trecător ca iarba, Lasă Duhul Sfânt să intre, să te-nalțe către stele, Pe-ogoarele credinței să muncești! Nu sta degeaba! Nu lăsa ca strălucirea efemeră, pieritoare, Să-ți întunece privirea, să tânjești după arginți, Mai degrabă te apleacă, fii smerit
LUPTĂ-TE LUPTA CEA BUNĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1454194264.html [Corola-blog/BlogPost/384081_a_385410]
-
sustrag chemării locului natal întipărită în veșnicia timpului. Mă fură gândurile și se țese un dialog cu oamenii peste timp, un dialog cu însuși timpul și din când în când, fac câte un popas la câte o clipă prea repede trecătoare peste care a alunecat un licăr de lumină. Și cuprinsă de farmecul unei existențe care pare când că am trăit-o, când că mi se pare, pun repede mâna pe creion s-o prind, s-o recreez, s-o torn
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
bucurie a speranței, a vieții, de fapt a credinței și a dragostei de oameni? Aceste valori, dragostea, nădejdea și credința, într-un fel firesc așa cum numai natura poate oferi, dau lecturii o notă bună, amintindu-ne că vor rămâne dincolo de trecătoarele zbuciumări ale istoriei. Istoria înseamnă oameni, fapte, nu simple date consemnate în cronici și hrisoave. Oamenii pe care Corina Lucia Costea ne ajută să-i cunoaștem sunt ființe ca și noi, vii, reale, apropiindu-se prin scrisul domniei-sale de esențialul
„FLORI ÎN CLEPSIDRĂ” DE CORINA LUCIA COSTEA de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_flori_in_clepsidra_de_corina_lucia_costea.html [Corola-blog/BlogPost/341725_a_343054]
-
lesne de închipuit cine-o locuiește. Întocmai, privind orașul Sinaia, trecătorul de o zi sau de o oră poate depune jurământ că e administrat de un primar model. Rândurile acestea sunt alcătuite sub dominația impresiei de orgoliu al unui vremelnic trecător prin orașul Sinaia, ce sunt uneori, un orgoliu neizvorât din sete de faimă personală, ci de iubire a orașului de sub munții Văii Prahovei, regal, fermecător ca o minune, curat și luminos ca o bijuterie, un orgoliu aninat de satisfacția spirituală
VLAD OPREA. REVERENŢELE PELERINULUI LA SINAIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1459497782.html [Corola-blog/BlogPost/375048_a_376377]
-
atâtea, era în zodia Leu, îi plăcea să impresioneze și reușea perfect, în plus era și ortodox ca și ea, totuși îi era greu să trădeze, pe Manuel îi iubea mult, știa asta, simțea, de Andrei se îndrăgostise, putea fi trecătoare această î ndr ă gosteal ă ... atunci bunica îi dăduse soluția: ,,Lasă timpul să decidă, nu te învinovăți pentru nimic, în toate e mâna lui Dumnezeu...noi doar îi ascultăm sfatul nerostit și ne lăsăm călăuziți de El....’’ Andrei o
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1460202770.html [Corola-blog/BlogPost/384770_a_386099]