229,903 matches
-
care muzica ei respiră, proiectează interpretarea artistei într-un flux liber și intens de la jubilație la violență, de la joc la tandrețe sau meditație poetică, antrenându-ne într-un spațiu spiritual extrem de larg. Cu toată oboseala maratonului muzical prin care tocmai trecusem, am asistat la aceste două concerte cu sentimentul prezenței unui arierplan spiritual care vorbește despre relația profundă dintre cultura noastră și cea franceză, dintre iubirea lui George Enescu (umbră protectoare a acestor zile de toamnă bucureșteană) pentru locurile natale și
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
Marius Chivu Ĩn 2001, cînd îi apăruse primul volum din Jurnal, anii 1990-1996, probabil cel mai recurent reproș adus atunci lui Mircea Cărtărescu a fost ,autismul" politic. Deși România trecuse în acei ani prin evenimente și schimbări politice majore, faptul că ele nu apăreau consemnate în jurnal era interpretat ca un semn de egotism și aroganță supreme. Scriitorul spunea, într-un interviu, că neimplicarea sa în spațiul public nu înseamnă
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
este că, anul trecut, cînd Mircea Cărtărescu a apărut printre editorialiștii relansatului Jurnal Național, această nouă postură a stîrnit interes. Ce și cum va scrie Cărtărescu? Cît de departe va merge cu jurnalismul de opinie? Ei bine, iată că a trecut mai bine de un an jumate de cînd își spune păsul la ziar, săptămînă de săptămînă, cu multă siguranță a judecăților, cu directețe și cu o anume dezinvoltură pe care nu le-ai fi bănuit la acest scriitor, altfel, discret
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
nu se încurce în protocoale, să nu se piardă printre prea multe nuanțe, să lase deoparte prudența, într-un cuvînt, să spună exact și direct ceea ce crede el ca simplu cetățean sau ca un intelectual matur plimbat prin lume și trecut prin multe. De aici și coerența opiniilor sale, indiferent că e vorba de politică, mentalitate sau cultură și în ciuda abordărilor poate variate ca stil și ton. Scriitorul cînd e retrospectiv/prospectiv analitic, cînd idealist și/sau profetic, unele articole sînt
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
a posibilei sale (re)veniri. Poetul este recunoscut de către gânditor în dimensiunea sa profund reflexivă și ca atare el îi este partener pe această cale a pregătirii unei reaproprieri a esenței umanului. Noica și ilustrările literare ale modelului ontologic Să trecem acum la Noica, la care vom găsi similitudini mai degrabă cu primul Heidegger decât cu al doilea. Noica abordează și el, ,în interes de serviciu" - se subînțelege: în calitate de filozof - anumite piese literare 5. Este vorba de un poem, Luceafărul, și
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
mai adecvat (repet) Recapitularea modernismului poetic românesc, oscilează păgubitor și derutant (chiar pentru un cititor profesionist) între o teorie a modernismului românesc și o istorie a lui. Pe de altă parte, putem constata și o mare lacună: I. B. Lefter trece în revistă modul adesea oscilant al criticilor interbelici de înțelegere a modernismului (prin opoziții față de simbolism, avangardă sau tradiționalism), analizează felul în care au fost interpretați Arghezi și Bacovia (numai ei) prin raportare la modernism, dar abia îi amintește pe
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
tradiție a școlii germane, el și-a dovedit capacitatea de a survola întreaga construcție cu o privire sintetică dominatoare. Căci problema principală pe care piesa o pune în fața interpretului este de a cimenta laolaltă 33 de comentarii ale aceleiași teme, trecând-o printr-o multitudine de stări, de la humorul robust până la cea mai adâncă reculegere. Și nu lipsesc nici referirile mai mult sau mai puțin directe la trecut (Mozart, Bach) sau flashurile pe care geniul beethovenian le aruncă spre viitor (Schubert
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
îi aparține lui Uricaru. Acesta a pregătit lucrurile cu atîta minuție, încît a reușit să preîntîmpine chiar și eventualele schimbări de ultimă oră de pe agenda unui scriitor atît de solicitat în întreaga lume, cum este Llosa. }in minte că anul trecut pe vremea asta, cînd s-a aflat că ediția următoare a premiului Ovidius îl va avea cîștigător pe celebrul peruan, au existat voci care au protestat. Ce fel de premiu mai e și ăsta al cărui cîștigător e cunoscut cu
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
și tiraje mult mai consistente la noi în țară. Să fie limpede, însă, Llosa nu stă în tirajele României. Ceea ce cred că îl atrage la noi pe Don Mario e un fel de curiozitate simpatetică față de țara europeană care a trecut printr-un regim totalitar asemănător acelora din America de Sud, dar, nota bene, un regim totalitar de stînga. Să nu uităm că scriitorul peruan care și-a părăsit convingerile de stînga, în anii '80, și a candidat pe o platformă liberală la
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
să nu uităm, la scurtă vreme după ce mai-marii de la Moscova ne-au dat de înțeles - poate pentru ultima oară - să ne luăm gândul de la tezaur. E binecunoscută politica expansivă a Rusiei, pe care, o scurtă vreme, eșecului proiectului comunist a trecut-o în uitare. Nu-ți trebuie, însă, multă perspicacitate pentru a observa mișcările feline prin care colosul de la Răsărit încearcă să-și reîncoarde mușchii. Brutalitatea inimaginabilă prin care Putin a rezolvat problemele ostatecilor sechestrați de teroriști spune câte ceva despre stilul
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
Daniel Cristea-Enache Bădiliță, encore une fois ntr-un număr trecut din mensualul Idei în dialog, Dan C. Mihăilescu, observator atent al spațiului nostru cultural, întâmpina cu patos schimbarea de orientare de la săptămânalul Adevărul literar și artistic, produsă prin plecarea lui Cristian Tudor Popescu, C. Stănescu, Cristina Modreanu & co. Revista cu
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
auzit numele prin cercurile intelectuale din Franța, Spania, Italia sau Germania pe care le frecventez." Coborât, pentru câteva clipe astrale, din sferele înalte în care evoluează (,Din sfera mea venii cu greu..."), acest Hyperion de mahala continuă în același stil, trecând de la epitete suburbane la acuze grotești aruncate adversarului. I se neagă acestuia nu numai calitățile, ci și parcursul profesional: , A pus mâna pe un post universitar gras, pe directoratul unei reviste, România literară, cheltuind sume frumușele pe un fleac ilizibil
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
o excesivă modestie, s-a ignorat prea multă vreme. în Argumentul noului volum, N. M. ne explică intențiile sale exegetice, ce ar viza două categorii de scriitori: cei canonici (clasici în sensul perenității) ceea ce reprezintă ,centrul" și ,minorii", scriitorii uitați, trecuți cu vederea, aflați la ,periferie". Dacă la primii, criticul descoperă detalii relevante, mai puțin sau deloc observate și fructificate de către alții, punând nuanțat noi accente, la ceilalți a urmărit, cum singur spune, ,recitirea unor scrieri marginalizate și uitate, cu intenția
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
cunoscutul articol Observări polemice, unde Titu Maiorescu ridiculiza citatele din Lepturariul românesc al lui Aron Pumnul, vizând printre altele prozodia și limba greoaie a Psalmilor traduși de Ion Prale. Autorul volumului Centru și periferia constată că acesta ,conservă sensul originalului, trece peste dificultățile limbii apelând la regionalisme și formațiuni lexicale proprii". Deși greoaie, continuă el, traducerea lui Prale ,supune limba și prozodia la încercări, care, reluate peste decenii, vor duce la performanțele celor mai mari poeți ai literaturii române (Eminescu, Arghezi
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
mai scurte, întrucât cunoșteau aceeași lume, se împărtășeau din aceleași izvoare culturale, se supuneau aceluiași cod literar (cazurile Samson Bodnărescu-Eminescu, I. Negruzzi-Caragiale). Noi formulări critice găsește N. M. despre marii scriitori: M. Kogălniceanu i se înfățișează ca un povestitor moldovean trecut prin școala franceză, ,solidarizând inextricabil umorul de peste Milcov cu sarea galică de pe Sena." C. Negruzzi ar întruchipa ,triumful bunului simț", Titu Maiorescu, ,impersonalitatea suverană". Uneori el merge la interpretări mai adânci, ca aceea privindu-l pe G. Coșbuc. Poetul năsăudean
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
nu o dată poetul se află în starea de confuzie a drumețului ajuns la răscruce". în urma analizelor lui N. M., împletirea clasicismului cu romantismul pentru epoca începuturilor literaturii noastre literare și nu numai, unanim cunoscută, este examinată mai aplicat, mai explicit, trecându-se în chip decis dincolo de enunțul general, de o formulă cvasi-abstractă. în Argumentul pe care l-am citat, autorul făcea o adevărată profesie de credință, declarându-se adeptul moderației metodologice și respingând excesele, atitudine critică rezonabilă pe care o subscriem
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
înlăuntrul trupului trebuie scos./ dau din mâini și dau din picioare și dau din gură/ până ce umilesc umplutura din spatele cărnii", ,în spatele a o sută de pleoape mai verzi decât fierea/ ochiul cel limpede făcând primele mișcări. scormonind./ cu multă răceală trecând prin nesfârșitele încăperi ale capului"... În ,bunele dimineți", personajul se contemplă în luciul unei cești, la ora cafelei sau a ceaiului burghez, surprinzându-se în plină și ireversibilă metamorfoză. Înlăuntrul e prepoziția predilectă, legând sintactic și semantic trupul de o
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
orizonturile au început a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând anume aspecte - consider eu - semnificative, nu poate fi trecut cu vederea faptul că în recenta ediție a Concursului Internațional ,George Enescu", competiția cvartetelor de coarde nu a mai avut loc din lipsă de competitori; cei români sunt ca și inexistenți iar cei străini au evitat, probabil, competiția ca fiind
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
Constantin Țoiu Îmi șterg bine penița de relele strânse în vârful ei ca niște scame... O mai trec o dată prin păr ca pletoșii grămătici de altădată,... - cum zice în Cum se scrie memorialistul nostru viu și otrăvit cu penița lui veșnic muiată în zeamă de viespi... - grămaticii ceia dugoși care își ștergeau peanele în pletele lor sure și
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
ori chiar se frânge, ca bățul în apă?... Legea fizică se aplică neapărat și celei morale?... Știți de câtă șiretenie sunt în stare bătrânii, de câte minciuni, în explicațiile lor, ei, considerați posesorii unor experiențe... etc. Așa că am preferat să trec peste... La cealaltă întrebare, mi-a fost mai ușor să răspund. Ea suna astfel: De ce, ajunși la putere (politicienii) nu-i mai recunoști... Fețele lor se lățesc, se rotunjesc, ceafa se revarsă pe după guler, ochii, abea crăpați de presiunea grăsimii
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
războiului (care, în treacăt fie spus, a făcut praf patrimoniul muzeului din Kabul, unica mărturie a unei întregi civilizații, directorul instituției afirmând că, privind dezastrul, s-a simțit de parcă i-ar fi murit părinții), și nu ignoră sărăcia pe lângă care trece echipa de filmare. În plus, scopul documentarului este de a înțelege, prin reconstituire, cum au putut parcurge Alexandru și armata sa un traseu de 32.000 de kilometri, nu de a reproduce ,adevărul istoric" , oricum, o ficțiune, fapt de care
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
prea verba volant ca să fi lăsat urme disponibile pentru arheologi. Mai ales când am auzit un om de afaceri roman cu ambiții politice spunând despre dezastru că ,nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi câștigat ultimele alegeri" , mi-a trecut prin cap că m-aș fi așteptat la un asemenea comentariu, într-un context similar, din partea actualului președinte american, mai puțin din cea a unui latin întreprinzător. Oricum, dacă mă ajută memoria, documentarul e prea ,curat" , preferând să lase în
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
zi. În schimb, se mulțumește să descrie în detaliu moartea locuitorilor din Pompei, inclusiv modul în care le dădeau în clocot creierele înainte să explodeze (nu glumesc)! Dar să nu mă las învinsă de entuziasmul față de istoria antică și să trec într-un domeniu care mi-e cel puțin nefamiliar (aviz cunoscătorilor: mă voi concentra asupra filmului, nu asupra muzicii sau asupra unor MC sau DJ): hip-hopul și scratch, tehnica de a produce ritmuri frecând discurile (evident, încerc să simplific cât
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
e cel al feudelor gelos păzite, chirurgii-șoguni au început să opereze în marș forțat. Aud din ce în ce mai des de operații dezastruoase ale unor somități - ceea ce nu se explică prin brusca lor deprofesionalizare, ci prin numărul prea mare de pacieți ce le trec prin mâini. Cadrele din învățământ s-au obișnuit să înceapă noul an școlar cu o grevă. Nu vor obține nimic altceva, în afara câtorva zile de întârziere a cursurilor. Li se va promite (sau nu li se va promite) mărirea salariilor
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
care o meritau, chiar din partea unor importanți gînditori occidentali. Monica Lovinescu citează, în acest sens, cuvintele scrise de unul dintre cei mai importanți filozofi francezi de azi, Alain Finkielkraut, în apărarea lui Emil Cioran: , Ne amintim că anumiți ziariști au trecut la românizarea lui Cioran a doua zi după moartea lui. Un asemenea demers nu este, desigur, inocent. În adolescența lui românească, Cioran a scris o carte fascistă: a-l româniza înseamnă, pentru această lume a urii, a bănuielii și a
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]