70 matches
-
de negăsit pentru împărat, care, la fel ca familia voinicului pierdut în munții din colindele de fecior, are acces doar la geografia reperabilă. Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din ramura acesteia un cioban face o trișcă ce cântă cu glasul fetei, ca mai apoi Cenușăreasa să revină la forma umană, dar schimbată, puternic impregnată de frumusețea firii: „Atunș trișca s-o da pisti cap și s-o făcut o fatâ atîta d’i frumosă șî d
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din ramura acesteia un cioban face o trișcă ce cântă cu glasul fetei, ca mai apoi Cenușăreasa să revină la forma umană, dar schimbată, puternic impregnată de frumusețea firii: „Atunș trișca s-o da pisti cap și s-o făcut o fatâ atîta d’i frumosă șî d’i mîndrâ cari nu sâ mai pominș pi fața pămîntuli. - Ma cunoș, prostuli? - T’i cunoașt’e Dumnăzău! - Io sunt soțîiș ta!”. Dialogul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Grigoraș Ștefan Ignat Elenă Idriceanu Elenă Jalba Ioan Leonte Florica Mîcnea Georgeta Mihai Ana Moșu Areta Onea Maria Oniță Rodica Popa Corneliu Părpăuță Valeriu Romașcu Rodica Rotaru Sergiu Scurtu Aurica Sile Ioan Sîmbotin Cornelia Spîneșteanu Constantin Stîngaciu Virginia Ștefănescu Laurențiu Trișca Elenă Țîmpu Iulia Vaimberg Silvia Vîrnă Constantin Bîrcă Mihai 1964-1965 Clasa a XI-a Reală-1 Apfelbaum T.Dan Baghiu M.Dumitru Chirilă I.Aurica Ciochina P.loan Ciorbă C.Dan Codreanu I.Constanța Damian I.Corneliu Dimitriu St. Eugenia Ghiorghiu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Angela Leu V.Corneliu Lupu I.Aneta Macovei Șt.Emil Mantă Șt.Rodica Musteața Șt.Zamfir Ovac St. Elenă Pandalache N.Hariclea Popa I.Constantin Savin I.Magda-Maria Scurtu P.Maria Stan C.loan Țigănașcu Gh. Vasilica Tomulescu M.Constantin Trișca D.Petru Zaharia D.Mihai Croitoru I.Cecilia Clasa a XI-a Umană 1 Armeanu Gh.Lucia Axinte I.Elena Băhnăreanu I.Constantin Cernătescu C.Eugenia Chirițoi N.Cornelia Codreanu M.Olga Enache I.Constantin Enache A.Frăsina Frențescu D.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
31 octombrie 1968 în localitatea Buzias, județul Timiș, România, fiul lui Țăpuc Viorel și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 78570 Muhlheim, Beethovenstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Buzias, str. Ion Vidu nr. 2, județul Timiș. 29. Trișca Verona, născută la 18 martie 1960 în localitatea Raducaneni, județul Iași, România, fiica lui Trișca Petru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 90459 Nurnberg, Siebenkeesstr. 34, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Irlanda nr. 54, bl.
HOTĂRÂRE nr. 517 din 8 mai 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149780_a_151109]
-
cu domiciliul actual în Germania, 78570 Muhlheim, Beethovenstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Buzias, str. Ion Vidu nr. 2, județul Timiș. 29. Trișca Verona, născută la 18 martie 1960 în localitatea Raducaneni, județul Iași, România, fiica lui Trișca Petru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 90459 Nurnberg, Siebenkeesstr. 34, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Irlanda nr. 54, bl. 141, ap. 16, județul Timiș. 30. Vieriu Mircea-Aurel, născut la 10 iunie 1960 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 517 din 8 mai 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149780_a_151109]
-
Topala Gh. Neculai 3574. Topalea I. Victor 3575. Topor Al. Andrei 3576. Topor V. Gheorghe 3577. Toporascu Gh. Ion 3578. Trafasu A. Ioan 3579. Trandafir Ț. Toma 3580. Trif D. Ioan 3581. Trif M. Emil 3582. Trifan I. Ion 3583. Trișca Gh. Gheorghe 3584. Trufea Frasina Gheorghe 3585. Tudor Gr. Ioan 3586. Tudor V. Dumitru 3587. Tudorie Gh. Constantin 3588. Tudorie Gh. Mihai 3589. Tudorie M. Costache 3590. Tudosa Gh. Gheorghe 3591. Tudosa Gh. Neculai 3592. Tudose D. Ioan 3593. Tudose-Loghin
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
11 aprilie 1973 în localitatea Hunedoara, județul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Germania, 72666 Neckartailfingen, Stuttgarter Str. 28, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Hunedoara, str, Chizid nr. 2, jud. Hunedoara. (574/2004) 88. LEMBECK MĂRICICA, fiica lui Trișcă Nicolae și Elena, născută la data de 11 august 1975 în localitatea Prundu-Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, România, cu domiciliul actual în Germania, 38468 Ehra-Lessien, Lerchenweg 34, cu ultimei domiciliu din România, în comuna Tiha-Bârgăului, nr. 414, jud. Bistrița-Năsăud. (538/2004) 89
HOTĂRÂRE nr. 636 din 29 iunie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168939_a_170268]
-
Articolul UNIC La data intrării ��n vigoare a prezentei decizii, domnul Rareș Trișcă se numește în funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății. PRIM-MINISTRU SORIN MIHAI GRINDEANU Contrasemnează: --------------- Secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc București, 12 ianuarie 2017. Nr. 52. -----
DECIZIE nr. 52 din 12 ianuarie 2017 pentru numirea domnului Rareş Trişcă din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279025_a_280354]
-
în prelucrarea atentă și inspirată a compozitorului clujean Tudor Jarda, dirijorul lor. Un element nou, prețios și orginal, a constat în faptul că această echipă a cântat acompaniată de o mică formație orchestrală, alcătuită din instrumente populare, utilizate în regiune (trișcă, fluier, buhai, țingălău), realizând o interesantă polifonie populară." Formația corală a obținut același premiu I și la Concursul pe țară desfășurat în anul 1956. Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
același premiu I și la Concursul pe țară desfășurat în anul 1956. Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
la Concursul pe țară desfășurat în anul 1956. Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și azi cu trișca după curea. Din trișcă își cântau mai mult leșenii durerea și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și dorul, cu trișca și cavalul imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
imaginau ei curgerea tumultoasă a izvoarelor, cu trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care s-au desfășurat pe durata mai multor ani. Triștilor le-au fost adăugate: fluiere, fluiere de trestie, tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de primăvară. În șezătoare muca este îmbinată cu petrecerea, deoarece aici se spun noutățile satului, snoave, povești, ghicitori, se cântă, se practică diferite jocuri tradiționale, iar de cele mai multe ori se termină cu joc, după melodia cântată, de obicei, la fluier („trișcă"). Astăzi numărul șezătorilor a scăzut și sunt mai mult șezători de fete și feciori, alături de care mai participă și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
un spațiu al strămoșilor și al zeilor autohtoni. Așa cum remarca, în mod obiectiv, Ion Taloș, în variantele din Transilvania secvența e “saturată de obiectele pe care le dorește ciobanul”. Iar acestea se împart în două categorii: instrumente muzicale păstorești (fluierul, trișca, trîmbița, tilinca, buciumul) și arme de apărare, respectiv unelte ale păstorului (toporul, lancea, bota). Pe când, în textele din Moldova, Muntenia și Oltenia, “numărul obiectelor personale e redus la fluier, rareori în combinație cu buciumul și adesea ele sunt așezate la
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
la nivel legislativ. Laszlo Attila a mai precizat că nu crede în măsuri impuse, care nu sunt acceptate de specialiștii în domeniu și beneficiari, deoarece ele ar fi sortite eșecului. La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătății Rareș Trișcă a punctat faptul că mama și copilul se află în centrul atenției Ministerul Sănătății, iar în strategia de sănătate pentru perioada 2014 — 2020 un capitol separat este dedicat mamei și copilului. De asemenea, acesta a menționat importanța inființării celor 6
„Respect Mama, respect viața!”. Dezbatere parlamentară despre sănătatea mamei by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/104593_a_105885]