83 matches
-
Crișului este situată la contactul Munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului. Ca urmare a acestei așezări, structura geolocică a zonei este complexă, fiind reprezentată prin roci sedimentare de natură și vârste diferite. Munții Pădurea Craiului sunt alcătuiți preponderent din calcare triasice, jurasice și cretacice, întâlnite la zi în defileul sculptat al Crișului Repede. Pe teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se dispune pe diferite unități de relief: în lunca largă a
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitătăți geomorfologice: platouri, vai și Lunca Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii și
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii și calcare organogene, ce au un caracter discontinuu. Peste acestea apar depozite subțiri paleogene medii și sarmațiene alcătuite
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile mai uscate, el este întotdeauna găsit în proximitatea apei (pârâu, baltă, lac). Gușterul vărgat dobrogean populează viroagele și râpele colinelor și dealurilor dobrogene, cu sol de loess depus peste aflorimentele de rocă (calcare triasice, sarmațiene, cretacice sau șisturi verzi paleozoice) care ies la suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie. Poate fi întâlnit pe unele pante înierbate de pe malul micilor pâraie dobrogene (derele), sau cele ce coboară spre vreun lac, uneori chiar în
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
partea de sus a 30 m (98,5 ft) de paturi de nisip și aleurit (deasupra), și bazalte de inundații la bază. Mult timp s-a presupus că Vulcanodon a trăit în Jurasicul Devreme, etapa Hettangian, sau la limita dintre Triasic și Jurasic, acum aproximativ 200 milioane de ani. Prin urmare, acesta a fost considerat cel mai vechi sauropod cunoscut, până la descoperirea târzie a lui Isanosaurus (ce a trăit în Triasic), descoperirea fiind anunțată în 2000. Adam Yates a demonstrat în
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]
-
trăit în Jurasicul Devreme, etapa Hettangian, sau la limita dintre Triasic și Jurasic, acum aproximativ 200 milioane de ani. Prin urmare, acesta a fost considerat cel mai vechi sauropod cunoscut, până la descoperirea târzie a lui Isanosaurus (ce a trăit în Triasic), descoperirea fiind anunțată în 2000. Adam Yates a demonstrat în 2004 că Vulcanodon este de fapt mult mai tânăr decât se credea anterior, datând din timpul etapei Toarcian, în urmă cu aproximativ 175-183 milioane de ani. Astfel, este contemporan cu
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]
-
se suprapune o stivă de sedimente din Mezozoic În Paleozoic procesele orgenetice și de șariaj au împins roci mai vechi formate în Proterozoic, peste unele mai tinere formate în Cambrian. Sfârșitul Paleozoicului aduce cu el formarea unui geosinclinal, ce în Triasic este acoperit prin transgresiune de apele mării. Astfel, pe soclul cristalin preexistent (ce actual apare la periferia masivului la suprafață), în mările mezozoice s-a depus o cuvertură de conglomerate și sedimente calcaroase dure de-a lungul a 6 faze
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
acestei vaste arii de sedimentare a Unității Pânzei Getice, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Sinclinoriul Reșița- Moldova Nouă. Sedimentarea sinclinoriului peste fundamentul cristalin s-a efectuat în cursul mai multor cicluri de sedimentare: 1 Carbonifer- Permian, 2 Triasic, 3 Jurasic- Cretacic Inferior, 4 Cretacic Superior, 5 Cuaternar. Formațiunile geologice care aflorează în zona Carașova sunt nediferențiate sub aspect litofaciesal, aflate în raporturi de sedimentare discordantă și transgresivă cu ample lacune stratigrafice. Cele mai vechi formațiuni din arealul Carașova
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
confluența celor două izvoare dunărene Brege și Brigach, care se unesc la est de Donaueschingen și de la care orașul își ia numele (în traducere Obârșia Dunării). Aria metropolitană se extinde de la granitele și gnaisele din Munții Pădurea Neagră, cuprinzând formațiunile triasice ale grohotișurilor din zona Schwarzwald-Baar și de la poalele Munților Jura Suabă, expunând toate straturile geologice ale reliefului de cueste din sudul Germaniei. Înălțimile scad de la 1020 m în Munții Pădurea Neagră la 660 m în Platoul Baar, pentru a crește
Donaueschingen () [Corola-website/Science/304685_a_306014]
-
cu mult mai lungă ca a adulților. Prezintă importanță pentru piscicultură, fiindcă constituie hrana multor pești, mai ales a salmonidelor. Servesc și ca nadă naturală pentru pescuitul sportiv. Sunt specii indicatoare de ape curate, bine oxigenate. le au apărut din triasicul superior și mijlociu. În fauna actuală se cunosc peste 7 000 de specii, care sunt răspândite pe tot globul. În România au fost studiate de Adriana Murgoci și Lazăr Botoșăneanu. Clasificarea tricopterelor a suferit numeroase modificări. O clasificare admisă mai
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
este o perioadă geologică a erei paleozoice, care a început cu 298,9 ± 0,15 milioane de ani în urmă și s-a terminat acum 252,17 ± 0,06 milioane de ani. A fost precedată de carbonifer și succedată de triasic, prima perioadă a erei mezozoice. La limita dintre permian și triasic, a avut loc cea mai importantă extincție în masă din evoluția vieții pe Pământ. Numele de „permian” provine de la fosta gubernie Perm a Imperiului Rus, situată la poalele Uralilor
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
298,9 ± 0,15 milioane de ani în urmă și s-a terminat acum 252,17 ± 0,06 milioane de ani. A fost precedată de carbonifer și succedată de triasic, prima perioadă a erei mezozoice. La limita dintre permian și triasic, a avut loc cea mai importantă extincție în masă din evoluția vieții pe Pământ. Numele de „permian” provine de la fosta gubernie Perm a Imperiului Rus, situată la poalele Uralilor. Acolo și-a desfășurat cercetările geologul scoțian Roderick Murchison, care a
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
altă diviziune a permianului, în două părți, numite seriile „Rotliegend” (302 până la 258 milioane de ani în urmă) și „Zechstein” (258 până la 251 milioane de ani în urmă). În acest caz, perioada permiană este denumită Dyas, prin analogie cu Trias (Triasic), care cuprinde trei subdiviziuni. Nivelul mării în permian era destul de scăzut. Toate continentele erau unite într-o masă de pământ uriașă numită Pangaea. Totuși, adâncimea coastelor era destul de mare, ceea ce probabil a dus la dispariția multor specii marine. Toate masele
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
Biharia și Masivul Vlădeasa; masive calcaroase în alternanță cu conglomerate și gresii în Munții Bihor; calcare și dolomite în platoul Padiș; gresii și șisturi cristaline în Bazinul Padiș - Cetățile Ponorului; calcare în Platoul Carstic Padiș și pe văile acestuia; calcare triasice, cretacice și jurasice în Munții Bihorului și Munții Pădurea Craiului; șisturi cristaline și depozite permiene în depresiunile Zarandului și Beiușului și în Munții Codru-Moma; precum și magmatite laramice în Munții Gilăului și Bihorului. Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
cu participarea largă a cuarțului (fapt vizibil în Masivul Omu, unde cuarțul lăptos apare frecvent la zi, imprimînd peisajului o notă specifică prin culoarea sa alb-strălucitoare) și dintr-un nivel sericito-cuarțos. Formațiunile sedimentare sînt alcătuite în primul rînd din sedimente triasice — dispuse în sinclinalul Iacobeni — și cretacice (cenomaniene), care apar în zona de obîrșie a pîrîului Runcu și a Someșului Mare. Și unele și altele sînt puțin răspîndite. Mult mai extinse sînt formațiunile sedimentare eocene, aparținătoare flișului transcarpatic. Ele sînt formate
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
a transformat această zonă într-o zonă agricolă numită "Knoblauchsland" (țara/regiunea usturoiului). În localitatea învecinată Fürth, râul Pegnitz se împreunează cu râul Rednitz, de unde curg mai departe sub denumirea Regnitz. Subsolul Nürnbergului constă dintr-o gresie moale formată în triasicul superior („Keuper”). În nordul orașului Nürnberg se află zona Fränkische Schweiz, zonă turistică deluroasă care are o altitudine medie de peste 600 m. Istoria orașului Nürnberg, este strâns legată de istoria Sfântului Imperiu Roman. Conducătorii acestui imperiu au ales construirea unei
Nürnberg () [Corola-website/Science/299115_a_300444]
-
în șase părți, produs de BBC în 1999. Potrivit datelor înregistrate de "Guinness World Records", acest documentar este cea mai costisitoare producție de film pe minut. Prima parte:Sânge nou Este primul episod filmat și transmis: 220,000,000 î.Hr. - Triasicul târziu — Arizona Episodul a urmărit o femelă din specia "Coelophysis", îm încercarea ei de a trece prin sezonul uscat. "Coelophysis" a fost arătat vânând o turmă de "Placerias", căutând un membru slăbit, ca pradă. Un pterozaur primitiv ("Peteinosaurus") a fost
Pe urmele dinozaurilor () [Corola-website/Science/314418_a_315747]
-
vânând o turmă de "Placerias", căutând un membru slăbit, ca pradă. Un pterozaur primitiv ("Peteinosaurus") a fost prezentat scăldându-se în ultimele bălți rămase în urma secetei. O femelă din specia "Postosuchus" (unul dintre cele mai mari animale de pradă din Triasic) este de asemenea în urmărirea turmei de "Placerias" și ucide un membru. Încă în căutarea de hrană, un grup de "Coelophysis", ei găsesc vizuina unor animale din specia "Cynodont". Din păcate, unul din pui sa apropiat prea mult de intrare
Pe urmele dinozaurilor () [Corola-website/Science/314418_a_315747]
-
este situată pe teritoriul Comunei comunei Gardă de Sus, județul Albă, în Munții Bihorului. este situată în versantul drept al Văii Ordancușa, la o altitudine de 800 m, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gardă de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peșteră Scărișoara pe Valea Ordâncușa Corobana în limbajul local înseamnă scorbura, vizuina, adăpost
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
Munții Centrale ai Pangeei au fost un amplu lanț muntos cu orientare nord-est - sud-vest, situat în porțiunea centrală a supercontinentului Pangeea în timpul Triasicului. Acești munți s-au format ca urmare a coliziunii dintre supercontinentele Laurussia și Gondwana în timpul formării Pangeei. Resturi actuale ale acestui lanț montan includ Munții Apalași din America de Nord, Munții Anti-Atlas din Maroc și alte resturi de catene montane ale Orgenezei
Munții Centrali ai Pangeei () [Corola-website/Science/333484_a_334813]
-
1200 km², sunt formați din 2 masive de suprafață aproape egală: Geologic, ambele masive se caracterizează prin șisturi cristaline. Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice , peste care sunt dispuse câteva straturi de roci sedimentare apărute în mezozoic în triasic și cretacic, formând resturile unui geosinclinal ce se întinde pe toată ramură vestică a Carpaților Occidentali. Una dintre teoriile geologice care încearcă să explice modul în care Bistrița a străpuns culmea Pietrosu - Giumalău pleacă de la premisa că inițial apele Bistriței
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
este situată pe teritoriul Comunei comunei Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului. Peștera Poarta lui Ionel este situată în versantul drept al Văii Ordancușa, la o altitudine de 800 m, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul DJ750 ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa Peștera este semnalată de J. Vass încă din
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]