6,656 matches
-
nu sunt departe, le-a luat gazetarilor apărarea. Este vorba despre Agenția de Monitorizare a Presei sau APADOR-CH, în nici un caz Clubul Român de Presă, care are, mai degrabă, statutul unei asociații a patronilor de presă, nu a jurnaliștilor." l TRIBUNA nr. 57, ca de obicei, un număr consistent, cu multe cronici și eseuri interesante scrise de Carmen Vlad (De la timp, la temporalitate), Ovidiu Pecican ( Despre tribunul insomniac), Horia Lazăr (Eros, dizidentul), Rodica Marian ș.a., precum și un interviu luat de Claudiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
Într-un articol din decembrie 1915 despre compromisurile lui Gala Galaction, E. Lovinescu notează extrem de acid: "După Ion Slavici, Gala Galaction... Cel dintâi dusese o luptă de mai bine de un pătrar de veac pentru biruința cauzei naționale și întemeiase Tribuna. În literatură, prinsese seninele icoane a lui Scormon, a popei Tanda și-a lui Budulea Taichii, rupte din împrejurările Ardealului... Banii ungurești îi zguduiseră încă de acum câțiva ani temelia vieții lui morale; banii nemțești l-au îngropat cu desăvârșire
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
al Franței care stătea să înceapă cînd Wimbledonul și ul erau deja în finală. Să vă spun ce mi s-a părut mie mai interesant. Am avut revelația că e mult mai bine să vezi fotbalul la televizor decît din tribună. Nu numai că vezi detalii (apropiate, mărite) care pe teren îți scapă, dar ai reluări, care l-ar fi obligat pe Colina să dea cehilor un unsprezece metri cuvenit și pe Meier să acorde englezilor un gol la fel de decisiv pe
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
Gonzales, nimeni nu i-ar mai convoca vreodată, fiindcă ei nici la televizor n-ar vedea mai bine. Sau i-ar convoca să țină conferințe, ca italienii pe Moreno, după Mondialul asiatic. La televizor, mi-au plăcut două echipe. Din tribună, nu știu cum s-au văzut ele. Dar pe micul ecran, au fost superbe. Cehia, mai întîi. Și dacă de patru ori inspiratul Brückner ar mai fi avut și a cincea oară inspirație, în semifinală, grecii lui Rekhagel s-ar fi întors
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
de lapte și butoaie cu miere. Legătura noului președinte cu pământul s-a dovedit extrem de șubredă. Ca dovadă, în câteva luni praful și pulberea s-au ales de palavrele lui iscusit-mincinoase. Disperat și laș, înlocuind balconul în aer liber cu tribuna de la sediul partidului, Adrian Năstase a dovedit că nu e cu nimic mai breaz decât înaintașii într-ale demagogiei. (Ceilalți doi măcar au avut curajul să înfrunte populația "pe viu.") Ajuns la strânsoare, a recurs la aceeași penibilă strategie a
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
densitatea ideatică într-un text gazetăresc să-l citească pe Goga". Propunerea insolită a exegetului e demnă de mare atenție: "Abia atunci se va înțelege că personalitatea lui s-a manifestat plenitudinar nu în poezie, ci în presă și la tribună". Oare la Arghezi proza prodigios metaforică și uluitor novatoare prin sintaxă nu e cel puțin la fel de relevantă precum corpusul de versuri? Oare proza lui Vasile Alecsandri nu-i surclasează treptat poezia?Regretabilă e însă circumstanța că în gazetăria postbelică a
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
doi diferită de a lui Marino, în privința lui G. Călinescu. Noi credeam că, în pofida unor compromisuri, G. Călinescu din anii '60 a reprezentat un model. Pentru Marino, cedările lui Călinescu din anii '40 fuseseră o rușine. Cînd Călinescu scria la "Tribuna poporului", la "Victoria", la "Națiunea". M.C.: Să nu uităm că Adrian Marino era închis în perioada în care noi îl descopeream pe Călinescu. N.M.: Pînă în '64. M.C.: Pînă în '64. Și deci el venea cu o percepție diferită și
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
respectă pe cîștigători și proiectele lor serioase, de ani de muncă, de studiu, de implicare profesională și morală. Da' ce nevoie avem noi de specialiști ? Aici, toată lumea se pricepe la de toate. Datul cu părerea, pe la colțuri sau la orice tribună, este mai presus de o imaginație debordantă, luxuriantă în cuvinte-imagini. Avem specialități! Stau cu gura căscătă și privesc, îndelung, o vitrină. Mă sprijin de mașinuța mea, așteptînd să vină să mă depaneze. Am făcut-o zob pe minunatele străzi din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
anumite pasaje ale discursului rasist și șovinist al lui Paul, ca de exemplu, cînd, gesticulînd pe un ton dramatic, afirma despre chinezii din insule: "Sînt o pată galbenă pe steagul francez de care îmi este rușine". După ce participanții defilară prin fața tribunei ca să-l felicite pe orator, Paul și Pierre Levergos se duseră să bea ceva la unul din bărulețele din port, înainte de a se întoarce la Punaauia. Koke era foarte palid și părea extenuat. Fură nevoiți să meargă încet, Paul sprijinindu
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului celui mai hotărît, a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul om de aparat Ion Iliescu. Cu ce sentimente își va
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
-ne, Doamne, că am păcătuit contra memoriei moșilor și strămoșilor noștri și, în loc să stăm strajă la hotarele Europei, așa ca Ștefan cel Mare, am rîvnit să fim între hotarele ei! Iartă-ne, Doamne, pe noi, ticăloșii de sincroniști! l în TRIBUNA de la finele lui octombrie, un interviu și o masă rotundă cu Gh. Crăciun, despre romanul lui Pupa Russa. Bună ideea colegilor noștri de la revista clujeană. Romanul este una din aparițiile cele mai importante din proza deceniului și jumătate care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului celui mai hotărît, a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul om de aparat Ion Iliescu... Cu ce sentimente își va
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Catedra de filosofie a lui D. D. Roșca va fi epurat în 1949, ca necorespunzător datorită suspiciunilor privitoare la formația sa idealistă și nu-și va găsi o linie de afirmare decât în 1956, o dată cu angajarea ca redactor la revista "Tribuna". Integrarea socială îl va obliga pe singuraticul filosof să practice o adaptare în silă la sistem, întâi formală, apoi din ce în ce mai angajantă după ce în 1966 devine redactor, iar din 1971 redactor- șef adjunct la revista "Familia", secondându-l conștiincios pe Alexandru Andrițoiu
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
1986, un memorial de călătorie americană, cu un orizont cultural impresionant. Radu Enescu nu a fost un autor prolific și nu a ținut să-și încarce formal și înșelător fișa bibliografică. Ar fi putut-o face, valorificându-și publicistica de la "Tribuna" și din "Familia", compunând cel puțin două volume de critică literară. Deși a scris destul de multă critică de întâmpinare, nu și-a asumat un asemenea rol, pe care - înclin să cred - îl considera prea modest pentru proiectele și ambițiile sale
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
fetițe alese la întîmplare din mulțime sub declicul aparatelor de fotografiat ale reporterilor însoțindu-l pas cu pas în campania electorală este la fel de kitsch, îndrăznesc să spun, ca și aceea a unui conducător comunist adresîndu-se la 1 Mai mulțimii de la tribuna ridicată în piața publică, pentru a rosti lozincile binecunoscute despre fericirea și viitorul luminos al poporului. Expresii ca "barbaria comunistă", "valorile tradiționale ale modului nostru de viață" și alte șabloane se înscriu în vocabularul tipic al kitsch-ului american, consideră
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
care se dedă ființa umană... Ceea ce, să recunoaștem, nu e deloc plăcut. ZICERI PARLAMENTARE PE... C|LDUR| Dumitru Dragomir: -Vă spun eu dumneavoastră: lăsați-i să voteze cum vor, că tot dracul ăla este, vă spun eu... Un parlamentar, de la tribună: -Intri, să faci singur, pentru că așa e drept. Lucian Bolcaș: -Eu nu contest că femeile au o capacitate foarte frumoasă de consimțământ, deși mi s-a întâmplat mai rar în viață. Adrian Năstase: -Da, atunci lăsăm votul acesta, il punem
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
-și steaua-n frunte,/ Să nu fie negustorit?/ Unul singur ne-a fost trimis; și-a părăsit/ Copiii și bucuriile puterii și-ale slujbelor/ Supreme. L-au prins și l-au vândut/ În viraje oceanice./ Unul singur a părăsit fotoliile, tribuna/ Și-a plecat pe cruce în pădurile virgine./ A fost ucis pe când venea la apă; cu mașina/ Roentgen l-au găsit. S-a ridicat la cer/ Și noi îl căutăm nebuni./ Chipurile altora le cumpărăm să ne lipim/ La pieptul
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
parte, ale cărei lucrări au fost conduse de către un prezidiu alcătuit din noii președinți de filiale, a fost consacrată prezentării programelor proprii ale candidaților pentru funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor. în ordinea impusă de alfabet s-au prezentat la tribună: Victor Frunză, Mihai Gălățanu, Grișa Gherghei, Mircea Ghițulescu, Carolina Ilica, Cezar Ivănescu, Nicolae Manolescu. Unul din candidații înscriși în cursă, George Gibescu, a absentat. Victor Frunză, după ce răspândise înainte în sală pliante cu programul său de ,reformare morală" a Uniunii
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
din Cluj. în 1959, este chemat la Facultatea de Filologie din Iași, oraș în care se statornicește pentru toată viața. în vremea studenției, colaborează asiduu, cu poezie, eseistică, proză, traduceri - la mai multe reviste ("Decalogul", "Meșterul Manole", "Curentul literar", "Albatros", "Tribuna", din Brașov, "Pagini literare", din Turda, "Revista Fundațiilor Regale", "Voința Transilvaniei", "Vestul" din Timișoara etc.). Trec anii în șir fără să mai publice literatură. Debutul editorial îl face târziu (1959), cu o carte de istorie (Dincolo de ruine. Cetăți medievale). întoarcerea
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
declinul implacabil al instituțiilor de educație din toate țările moderne, demonstrează suficient de clar că transmiterea cunoașterii și cunoașterea în sine au încetat să exercite acel tip de autoritate necesar pentru ca intelectualul să adune auditoriu atunci cînd se urcă la tribună" - scria Jean François Lyotard în Le Postmoderne expliqué aux enfants...), în Occident iau un mare avînt studiile de sociologia literaturii. Hans Robert Jauss, Wolfgang Iser, Walter Bulbst sau Robert Escarpit se străduiesc să demonstreze prin studiile lor că "opera literară
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
afectat "dreptul la imagine". Alunecând pe acestă pantă până la absurd, adică nu foarte departe, ar trebui interzise transmisiile meciurilor, pentru că-i surprind pe fotbaliști în posturi care "trivializează regulamentele sportive", atunci când ratează un gol sau când dau cu mingea în tribună. Ne aflăm la un pas de a interzice și filmele, spectacolele de teatru, concertele și, în general, orice, pentru că dacă-i privim pe respectivii domni și doamne aflați / aflate la muncă "trivializăm" prin privirea noastră lucruri poate importante în domeniul
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
uitam plictisit la Gorbaciov. Deodată, bunicul meu a exclamat încântat " Ăsta e un adevărat conducător al partidului. Uită-te la el cum vorbește liber!" Nu i-am dat mai multă importanță lui Gorbaciov din cauza admirației bunicului. Dar postura destinsă la tribună a secretarului general al PCUS, gestul energic cu care își punea și scotea ochelarii, modul în care își ridica și cobora tonul vocii, în funcție de importanța a ceea ce spunea, toate erau noi pentru bunicul meu, obișnuit cu un anumit gen de
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
22 decembrie 1983 (cînd poetul notează stupefiant: „Moartea a început pe 22 decembrie 1983”) - 25 aprilie 1984 („RODICA. RODICA. De ce m-ai părăsit!”). * Superb intitulat - Despre șoaptele și tăcerile culturii române în Statele Unite - interviul acordat de către dna Sanda Golopenția în TRIBUNA nr. 1 d-nei Carmina Popescu ocupă zece pagini de revistă și trebuie citit. Obligatoriu! Ce mai zic sondajele Într-un editorial din ADEVĂRUL Adrian Ursu e de părere că „mai toate partidele par să fie hotărîte să cîștige voturile românilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
românilor liberi de la New York. „România” (1956-1971), cu apariție lunară sau chiar mai rară, apărea tot acolo. Cu același titlu, apăruse o publicație și la Roma (în 1954-1957). Și mai devreme, tot la Roma, apăruse pentru scurt timp (1949-1950), „Țara”, ca „tribună a românilor liberi”. „România muncitoare” (1952-1961) apărea la Paris ca „revistă socială și politică a sindicaliștilor din exil”. La Madrid apărea revista „Carpații”, de orientare legionară, dar doritoare de „acțiune românească în exil” (1954-1962, 1972-1989), dar mai importantă și mai
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
sportul, dar, oricum am lua-o, avînd un caracter extrasportiv. Este fenomenul negativ cel mai alarmant pentru mine, spectator înrăit, care a iubit ani buni atmosfera stadioanelor și a sălilor de sport și pe care le-a abandonat nemaisuportînd golănia tribunelor, prefacerea încurajărilor în înjurături și a lozincilor sportive în slogane triviale sau rasiste. E destul să urmărim o emisiune oarecare de sport sau să răsfoim gazetele ca să remarcăm că protagoniștii acestora nu sînt sportivii însiși, oamenii de pe teren, ci personaje
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]