1,412 matches
-
Blaga, după toată campania violentă împotriva sa susținută în anii anteriori de Mihai Beniuc. Articolul dedicat lui Lucian Blaga este scris de Matei Călinescu. Un semn de normalitate este, tot în 1963, prezența pitorească a cherelei literare fără motivație politică, tributare exclusiv invidiilor literare și orgoliilor individuale. Tînărul poet Marin Sorescu este supărat pe la fel de tînărul cronicar Nicolae Manolescu care dă dovadă de „lipsă de înțelegere” atunci cînd „îi neagă poetului Ion Acsan orice valoare artistică”. De fapt, Marin Sorescu
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Angelo Mitchievici Biopicul lui Wajda e mai puțin tributar unei investiții emoționale dificil de controlat ca în Katyn, baladă tragică concepută pentru a transforma totul în gesticulaț ie eroică sau demisie iremediabilă din fața istoriei. Să fie și din cauza personajului care nu e așa de ușor de confiscat liric? Pentru că
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
statistici și de formularea subiectelor, se desprinde, referitor la limba română, o concluzie alarmantă: calitatea manualelor. Știam de ceva vreme că, spre deosebire de liceu, unde concurența a condus la apariția unor manuale bune sau măcar acceptabile, la gimnaziu, manualele au rămas tributare unei concepții învechite, care degajă un iz puternic de protocronism comunist. E uimitor cum a prins acest fel de „gândire” la generația actuală de autori, care trebuie să aibă între 50 și 60 de ani. Între exemplele oferite de Raluca
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
acest număr directorul și redactorul-șef pentru Jurnalul lor pe două voci, în care își povestesc în amănunt călătoria prin Europa cu trenul scriitorilor - Literatur Express Europa 2000 - că, dacă Vitalie Ciobanu folosește o limbă literară impecabilă, Vasile Gârneț e tributar încă unor clișee semidocte puse în circulație de activiști: Ce face un om supărat și necăjit? Multe, unii de exemplu mănîncă. Servim la restaurant un complex gastronomic intitulat "Paris" (carne de vită, păstăi și cartofi, plus o sticlă de apă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
o selecție, este nu numai savuros, dar și, mai ales, reprezentativ pentru acele timpuri, istorice acum, în care a fost scris. Privite din perspectivă sincronică și cu un ochi critic, comediile de moravuri ale lui Valjan se dovedesc dintru început tributare moștenirii caragialiene și unui anumit esprit de l'époque ușor de regăsit și la G. Ciprian, Al. Kirițescu, Tudor Mușatescu, G. M. Zamfirescu sau Mihail Sebastian. Cu tot entuziasmul arătat de un E. Lovinescu sau G. Călinescu, piesele nu sunt
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
o prezenta dezlegată complet de straturile existențialului, deși nu pot depăși condiția scrierii lor, care e cea de ficțiune a unei ficțiuni. Aceasta e, în fond, reconstituirea vieții unui scriitor (căci nimeni nu alcătuiește biografia unui anonim). Chiar dacă nu e tributară "romanțării", gen gustat de publicul larg și, în consecință, avînd un iz "popular", biografia nu poate fi decît o ipoteză a operei, o privire asupra acesteia dinspre rădăcini spre coroana-i inflorescentă. E o critică existențială a operei, dar nu
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
e cu totul altfel acum decît înainte - spun cei care au fost la festival și înainte. Înainte, în spațiul de dincoace de cortina de fier, Karlovy Vary era, ca și festivalul de la Moscova, mai curînd un festival de interes zonal, tributar, inclusiv la nivelul selecției, ideologiei oficiale. Directoarea artistică a festivalului de acum, Eva Zaoralova, amintește, în prefața caietului program, edițiile de atunci, cu nelipsitele lor discursuri lemnoase, despre prietenia între popoare și lupta împotriva imperialismului... Ce departe sînt, acum, toate
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
o filosofie austriacă? Este prima întrebare pe care și-o pune Peter Kampits atunci când se dedică acestei teme. Răspunsul, după cum ne putem aștepta având asemenea îndoieli, va întârzia destul de mult și nu va fi în nici un caz unul tranșant, ci tributar nuanțelor. Să vedem oare în această dificultate rațiunea pentru care Kampits renunță să se implice într-o motivare mai complexă a interesului său? Chiar din punct de vedere grafic, cartea sa se prezintă ca o sumă de medalioane prin care
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
elevat ce te transformă ad-hoc în...microbist. Chit că realizezi totuși că ceea ce te încîntă e de fapt jocul secund al lui Oliver Stone care a reușit încă o dată să panorameze societatea americană într-un mod iritant de radical. Defel tributar comandamentului politically correct, ci într-un veritabil fair play, ce vine din antichitate. De unde și citatul din Ben Hur, conducătorul de car de ieri Charlton Heston apărînd și în chip de președinte al Ligii Naționale de Fotbal. O apariție in
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
raționamentelor, de argumentele pro și contra reprezentării imagini Divinului în opera de artă. Cu toate că Hegel proclamase "moartea imaginii" și a artei în plin secol XIX, Alain Besançon crede că imaginea "retrăiește deja, sub alte forme, pe care nu le bănuim", tributară din nou măsurii, numărului, valorii, ce pot propune "imagini divine, care dau viață lucrurilor, și imagini profane, care dau corp divinului". Concluzia sa optimistă continuă într-un fel o idee a lui Mircea Eliade, și anume aceea că sacrul și
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Eugen Jebeleanu prin articolul Un tînăr poet. Va colabora cu multe poezii: Omul nou, Cadavrul de aur, Apele morții toate în anul 1939 urmate de Fructele anilor și Preludiu din 1940 care au pregătit volumul intitulat Noaptea geniului (1942), versuri tributare unei atmosfere halucinante. Tot în acest timp se impune lirica lui Mircea Pavelescu (1908-1980), mai cu seamă în jurul revistei ieșene Jurnalul literar al lui G. Călinescu și, tot în acea vreme, se manifestă Ștefan Stănescu, Elegia destinului, Sicriul la pagina
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Autoarei i se pare posibil "să precizeze locul psihanalizei încercând să-l repereze înăuntrul unor "istorii"" - de pildă înăuntrul istoriei configurate în jurul problemei "subiectului" în pictură. Procedeul s-ar justifica prin caracterul istoric al psihanalizei, știință suspectă de a fi tributară conceptual mediului și timpului în care a apărut, dispusă așadar în principiu la subordonare. Încurajată de ceea ce crede a observa ca o practică mai generală (o psihanaliză nu ca sistem sau metodă, nu invocată "fățiș", ci doar "tangențială", piezișă, secvențial
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
succes autorului și au marcat un moment important pentru literatura și teatrul japonez. Alexandru Tocilescu a fost complet lipsit de prejudecăți atunci cînd s-a hotărît și s-a pregătit să pună în scenă o poveste ce, în aparență, părea tributară unui cod, unui prag de așteptare, unui nivel de receptare. Cred că el combină faptele a două piese și aduce în spectacol două cupluri, două istorii diferite, fără legătură între ele, cu același deznodămînt: sinuciderea în doi. Tensiunea este mult
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
din Cursul seral de astă dată, mărturisește că, îndată ce ajunge acasă se dedică lecturii ("Citesc... am o carte faină. Îi zice Bestialul doctor Quartz și frumoasa Zanona. O lectură mișto, dacă vreți s-o aduc..."). Fascinației pentru pulp-fiction îi este tributară și chelnerița din povestirea Fanfaronul, "victimă" a literaturii de consum, pe care o trăiește cu aceeași înfrigurare cu care ascultătorii argentinieni din Mătușa Julia și condeierul, "trăiau" radio-novelele. Din cele spuse pînă acum s-ar putea deduce că Bohumil Hrabal
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (...) Părinții au creat teologia prin încrederea într-o coeziune internă între har și rațiune, adică printr-o opțiune apărută din întâlnirea dintre credința creștină și spiritul grec, inaugurând un dialog căruia toți creștinii îi rămân tributari. Părinții ne învață fidelitatea față de Evanghelie, plenitudinea vieții duhovnicești, care operează o transformare profundă a spiritului față de toate aspirațiile și cercetările de azi, schimbându le în credință 37. 34 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice..., pp. 10-11. 35 Hans Freiherr
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
1912, Ion Brezeanu în Năpasta, 1921, Portret de femeie, 1925, Zambaccian, 1925, Nina Davidoglu, 1946 etc.), cîteva autoportrete, naturile statice, un oarecare număr de compoziții neutre (Academia Terasă, 1912, Iarnă, 1940, etc.) și, evident, nudurile mai mult sau mai puțin tributare lui Ingres. 3 C. Ressu, op cit. pag. 32 4 idem, pag. 33
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
prima treime a secolului trecut și că inserează consecvent în acesta referiri la realitățile românești de gen, stabilind și conexiuni între tematica principală a universului fitzgeraldean și anumite opțiuni creatoare sau critice autohtone. Rezultă o încadrare complexă, dintr-un unghi tributar studiilor culturale, a operei lui Fitzgerald, pe un mapamond al artelor unde, pentru prima oară în exegeza închinată acestui important autor al modernismului american, vocea românească se aude distinct. În prima parte a studiului se demonstrează argumentat cum potențialul de
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
Fostul simpatizant legionar vrea să-l pună pe Blaga la stâlpul infamiei pentru caracterul antipatriotic al filosofiei sale. Dar asta nu e totul. Dacă în ceea ce are personal Blaga e ridicol, în ceea ce are mai interesant ar fi în întregime tributar lui Dan Botta. Acuzatorul pătimaș crede că numai ideile sale au făcut din Spațiul mioritic un mit, și anume: "sentimentul participării la viața frenetică a spațiilor, sentimentul destinului, sentimentul cosmic", așa cum le-a prezentat în dialogul filosofic Charmion sau Despre
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
ale unei copilării mistificate." Tratatele de metodică pline de clișee, basmele și baladele convenabil modificate, mizînd pe o logică nu tocmai impecabilă sînt citate ca mostre de "paraliteratură politică". Alte exemple "la minut" le servesc filmele polițiste made in Romania, tributare aceluiași maniheism "cu tentă". Și, în sfîrșit, ultimul capitol e consacrat "slavei" devenite afacere de stat. Slujbașii ei, de ieri și de azi, expuși la gazeta de perete, sînt lăsați la dreapta judecată a cititorului. Nu trec neobservate "făcăturile", care
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
în viața ei". Întotdeauna am detestat cărțile cu mesaj (cred, de asemenea, că teza omoară un roman, îl sufocă). E evident că romanul lui Franzen are și multiple straturi simbolice (unde satira se strecoară pe alocuri), fără să fie neapărat tributar tradiției romanului-parabolă ŕ la Melville. Îmi place să cred că mesajul "uman" al Corecțiilor e o temă pe care sârguinciosul lector in fabula trebuie s-o facă pentru acasă (și, firește, el presupune o infinitate de variante). Celălalt mesaj, dependent
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
stimula astfel transferul de valori dinspre capodoperele venerabile ale trecutului înspre patrimoniul recent de opere de artă actuale. Este o realitate absolut obiectivă faptul că majoritatea MNAC-urilor din lume expune coerențe și, aproape deloc, spontaneități; adică etalează preponderent opere tributare ideologiilor estetice și doar extrem de sporadic capodopere. Or, fără capodopere, cum mai poate fi vorba de patrimoniu, iar fără patrimoniu ce rost ar mai avea însăși instituția muzeală?
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
lungite gratuit, diluând interesul abia stârnit. Din această cauză, narațiunea (și nu mă refer la epic) se încurcă în propriile ițe, devine oarecum redundantă, trenează. Romanul este presărat cu destule momente de grație, poetică sau satirică, unele însă și ele tributare imaginarului magrittean (cohorta de costume dispuse și acționând simetric, ca în seria Golconde), kaufmanian (imaginea propriei persoane multiplicată în mii de exemplare este marca Being John Malkovich), cărtărescian (scena trecerii dintr-un cer într-altul prin fermoare uriașe trimite la
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
o identifică, plecând de la observațiile făcute de Lovinescu în Critice (1919-1920), pe marginea primelor volume ale Hortensiei Papadat-Bengescu, și mai ales concluzia pe care o extrage . La nivel teoretic, demonstrația lovinesciană îi apare autoarei, pe bună dreptate, restrictivă și simplificatoare, tributară unei retorici a contrastelor (criteriile folosite de criticul de la Sburătorul pentru a defini "literatura feminină"- instinctualitatea, pudoarea, sentimentalismul, lirismul, subiectivitatea, misterul feminin ș.a.m.d. - sunt evident discutabile), dar aspectul esențial rămâne faptul că ele nu se regăsesc "în practică
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
vechi se pare, extras din memoriile Elenei Hartulari. Episodul, cutremurător, în fond, dar involuntar umoristic și absurd din punctul de vedere al cititorilor/ cititoarelor de azi, ar fi meritat exploatat mai mult. Mai puțin izbutită, secțiunea Doamnele și lumea rurală (tributară în mai mare măsură unui criteriu tematic, didactic prin excelență), pare, într-o anumită măsură, amenințată de monotonie și redundanță. În ansamblu însă, demersul critic al Elenei Zaharia Filipaș reușește să depășească imperativul didactic, situându-se - prin finețea și sobrietatea
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
care l-a exilat din spațiul său originar, a cărui cronică, pe jumătate mondenă, pe jumătate fictivă, a făcut-o, cu un devotament profund, vreme de mai multe decenii. Dacă în compoziții este instabil, de multe ori redundant, mai mereu tributar unor modele și plasat în exterior prin exacerbarea îndemînării tehnice, în ansamblu Eustațiu Stoenescu are ceva dintr-un tratat enciclopedic. Cumulînd cunoștințe, experiență, un talent nativ poate de multe ori excesiv și o putere de muncă impresionantă, el este un
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]