233 matches
-
pentru mediul de afaceri din România și asigură participare la evenimente similare organizate în alte state; ... f) asigură dialogul autorităților locale din România cu autoritățile locale din Ucraina în vederea implicării în proiectele de reconstrucție; ... g) asigură coordonarea în format trilateral România-Ucraina-Republica Moldova. ... Articolul 4 (1) Ministerele sunt reprezentate în cadrul Grupului de lucru la nivel de demnitar sau înalt funcționar public, precum și de către experți tehnici. (2) La lucrările Grupului de lucru participă, în calitate de invitați permanenți, reprezentanți
DECIZIE nr. 172 din 3 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296374]
-
unul dintre subiectele abordate va fi relația cu SUA. România își ia în serios și joacă bine rolul de liant pe dimensiunea transatlantică, fiind și o voce regională puternică în ceea ce privește pericolul Rusiei lui Vladimir Putin. Trebuie să continuăm cu dezvoltarea trilateralei strategice România-Turcia-Polonia și, bineînțeles, cu aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA pentru a pune în valoare nu doar dimensiunea de securitate, ci și cea economică și de cercetare-inovare-educație (am explicat mai pe larg aici cum și de ce). Toate acestea au un
Game și set la Washington. Concluziile unei vizite istorice () [Corola-blog/BlogPost/339205_a_340534]
-
a imaginii României la nivel multilateral. ... 2. România implementează Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, printr-o diplomație climatică și verde, integrând obiectivele acesteia în politicile publice interne și prin participarea activă în conferințele internaționale COP. ... 3. Întărirea formatelor trilaterale, cu precădere trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina și trilaterala România-Polonia-Turcia ... Consolidarea, dezvoltarea și eficientizarea parteneriatelor strategice ale României 1. Dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Turcia ... 2. Actualizarea și dezvoltarea Parteneriatului
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
proceduri competitive de selecție a beneficiarilor de fonduri publice acordate sub formă de granturi pentru programe și proiecte; ... c) asigurarea secretariatului tehnic pentru întrunirile Comitetului consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară; ... d) gestionează proiectele bilaterale și trilaterale de cooperare pentru dezvoltare implementate de Agenție cu respectarea principiilor managementului bazat pe rezultate, în scopul asigurării eficacității maxime a acestora; ... e) monitorizează și coordonează evaluarea proiectelor și programelor de cooperare pentru dezvoltare incluse în Planurile anuale de cooperare internațională
REGULAMENT din 26 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285324]
-
mai rapidă criză generată de strămutarea populației, de la cel de-al Doilea Război Mondial până în prezent, în Europa. ... 30. În acest context post-pandemie, dialogul bilateral cu statele din vecinătate, precum și acțiunile comune în format restrâns (bilateral sau trilateral) vor reprezenta elemente cheie pentru menținerea securității cetățenilor, însă este important să fie acordată o atenție deosebită, în continuare, proiectului european și acțiunilor gestionate sub egida Europol și Interpol și consolidarea parteneriatelor strategice cu statele cu care România are o
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
din Europa de Sud-Est și Regiunea Extinsă a Mării Negre, la alte formate regionale (București 9, Inițiativa celor Trei Mări), precum și la formatele destinate combaterii fenomenului terorist și fundamentalismului islamic. În acest sens continuarea și consolidarea cooperării în formatul trilateral România-Polonia-Turcia, dar și promovarea unei abordări unitare a apărării pe întregul flanc estic, Marea Baltică-Marea Neagră, vor contribui la stabilitatea regională și euroatlantică. În mod consecvent, obiectivele majore ale României la Marea Neagră au fost definite și promovate în
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
din Balcanii de Vest și din Vecinătatea Estică. Va continua participarea activă la dezvoltarea mecanismelor de dialog și cooperare regională la crearea cărora țara noastră și-a adus în mod direct contribuția. Astfel, România va fructifica, în continuare, oportunitățile formatului trilateral România-Polonia-Turcia, România-Ucraina-Republica Moldova (creat la inițiativa diplomației române în 2022), formatului București 9/B9 și ale altor formate regionale, cum sunt OCEMN, ICE, SEECP, Comisia Dunării, Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Se va urmări, în continuare, consolidarea cooperării în cadrul dialogului
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
România-Polonia-Turcia, România-Ucraina-Republica Moldova (creat la inițiativa diplomației române în 2022), formatului București 9/B9 și ale altor formate regionale, cum sunt OCEMN, ICE, SEECP, Comisia Dunării, Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Se va urmări, în continuare, consolidarea cooperării în cadrul dialogului trilateral România-Spania-Polonia. Guvernul va menține un rol activ în dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări (I3M) ca platformă politică matură, generatoare de investiții și interconectare strategică pe axa Nord-Sud și va promova consecvent proiectele strategice de interconectare ale României, în vederea valorificării
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
măsura gusturilor (cărora nu le-a fost prescris postul) din post-post-modernism]. Drept argument la spusa mea de mai înainte, aș aminti, în treacăt, doar cele rostite de către David Rochefeller, președinte de onoare al Consiliului pentru Relatii Externe, președinte al Comisiei Trilaterale și membru Bilderberg, în septembrie 1994: „Suntem în zorii transformării globale, nu mai avem nevoie decât de o criză majoră, adecvată, și națiunile vor accepta noua ordine mondială”; și vorbele de „duh” de prin anii `50, trâmbițate, în fața Senatului, de către
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
Autorului (11 august 2015) REF: La Chișinău a fost lansată Campania „Oamenii Timpului” 2015 Primăria municipiului Chișinău în colaborare cu Primăria municipiului Iași, au lansat astăzi, 11 august 2015, Campania „Oamenii Timpului” 2015 în Republica Moldova, proiect realizat în baza Acordului trilateral de cooperare culturală dintre Iași, Chișinău și Cernăuți. Campania „Oamenii Timpului” este un eveniment anual inițiat de revista de cultură contemporană „Timpul” (Iași, România) și organizat de Asociația Revistei Timpul (ART, România), în parteneriat cu instituții administrative și culturale, precum și
COMUNICAT DE PRESĂ – CAMPANIA „OAMENII TIMPULUI” de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375305_a_376634]
-
periodice la nivel tehnic și operațional. Cooperarea cu statele vecine, în vederea sporirii securității la frontiere, rămânea inegală, nefiind înregistrat un progres semnificativ cu Ucraina și Republica Moldova, ambele state fiind afectate de un nivel ridicat de migrație ilegală. Centrul de contact trilateral de la Galați funcționa doar cu oficiali români. Nu a fost obținut nici un acord cu Ucraina, cu privire la delimitarea platformei continentale sau frontierei maritime. România avea acorduri de cooperare bilaterale sau multilaterale cu unele State Membre UE pentru problematica managementului frontierei. Mai
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Agriculturii, Apelor și Pădurilor, * Direcția Generală a Vămilor, * Institutul Național de Statistică, * Comisia Națională de Prognoză. Consultări Interne * 17 martie 2004, cu Consiliul Consultativ pentru Negocierile de Aderare; Externe * 10 martie 2004, Consultări bilaterale cu Olanda; * 24 martie 2004, Consultări trilaterale România-Comisia Europeană-Președinția irlandeză, privind pachetul financiar. Sinteza etapelor de negociere Poziția României (2001) România accepta, în întregime, acquis-ul comunitar privind Capitolul 29 Prevederi financiare și bugetare, în vigoare la 30 iunie 2002. Documentul de poziție a fost structurat pe următoarele
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
etc. Un punct de vedere interesant asupra comunicării este reflectat (și) prin prisma acestei posibile direcții de analiză în lucrarea lui Lucien Sfez (2002: 25-28), care identifică/formulează specificul procesului comunicativ sub forma a trei metafore, corespunzând unui microsistem verbal trilateral: ,,a reprezenta sau mașina", ,,a exprima sau Organismul", respectiv ,,a confunda sau Frankenstein", relația fiind, de fiecare dată, supradimensionată în raportul cu lumea, cu sine, ca adaptare la lume sau la non-sine. Pe de altă parte, în condițiile în care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
UE, interes justificat de lipsa ieșirii la Marea Neagră a Ungariei. Strategia Dunării este o alternativă cu atât mai interesantă cu cât se urmărește și crearea de macroregiuni între țările riverane, concomitent cu amplificarea activităților de transport fluvial. Încheierea unor tratate trilaterale precum: România-Ungaria-Serbia sau Serbia-CroațiaUngaria, cu obiectivul principal de dezvoltare a zonelor de frontieră, accesarea fondurilor europene și conectarea infrastructurilor de transport. Punerea în valoare a Grupului de la Vișegrad și crearea unor parteneriate extra-regionale ca Vișegrad-România și Vișegrad-Serbia. Atragerea, în continuare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
această „lucrare diabolică” în urma căreia toți cetățenii omenirii vor deveni robi în „satul global”. Din rândul conspiratorilor ar face parte francmasoneria, religiile New Age, anumite școli filosofice moderne și postmoderne (Iluminismul, poststructuralismul etc.), Constituția mondială și Parlamentul Mondial (WCPA), Comisia Trilaterală (Trilateral Commission), ONU, Banca Mondială, Curtea Mondială (World Court). Inițiatorii și conducătorii globalizării ar fi americanii și Statele Unite - principalii beneficiari și noii stăpâni ai omenirii, cărora li se adaugă aliatul de bază, Marea Britanie. Ei vor să desființeze granițele dintre țări
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lucrare diabolică” în urma căreia toți cetățenii omenirii vor deveni robi în „satul global”. Din rândul conspiratorilor ar face parte francmasoneria, religiile New Age, anumite școli filosofice moderne și postmoderne (Iluminismul, poststructuralismul etc.), Constituția mondială și Parlamentul Mondial (WCPA), Comisia Trilaterală (Trilateral Commission), ONU, Banca Mondială, Curtea Mondială (World Court). Inițiatorii și conducătorii globalizării ar fi americanii și Statele Unite - principalii beneficiari și noii stăpâni ai omenirii, cărora li se adaugă aliatul de bază, Marea Britanie. Ei vor să desființeze granițele dintre țări și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1997; • Acordul de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Maroc în domeniul luptei împotriva traficului de stupefiante, imigrărilor clandestine și criminalității organizate, semnat la Rabat la 26 august 1997, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 813/1997; • Protocolul de cooperare trilaterală lărgită în combaterea criminalității și, în special, a criminalității transfrontaliere, semnat la Sofia la 8 septembrie 1998, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 280/1999; • Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federal al Austriei privind cooperarea în combaterea crimei organizate internaționale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
util și agreabil activitatea mea de ambasador la Chișinău. Misiunea mea ambasadorială la Chișinău a coincis cu prima jumătate a mandatului prezidențial al domnului Emil Constantinescu. A fost perioada în care fostul președinte a lansat un mare număr de "colaborări trilaterale": România-Ucraina-Polonia, România-Republica Moldova-Ucraina, România-Bulgaria-Grecia, România-Bulgaria-Turcia etc. Era o inițiativă interesantă, utilă din multe puncte de vedere, într-o perioadă în care perspectivele europene ale României (și cele ale Republicii Moldova), ca și aspirațiile noastre pro-N.A.T.O. erau mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
promițătoare. Accentuarea preocupărilor României față de aderarea la N.A.T.O. și integrarea în U.E. au dus, însă, la reducerea graduală a interesului față de "trilaterale", care, între timp, s-au stins, treptat, treptat. Am fost martor ocular și participant direct la "nașterea" trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina. Prima întâlnire la nivel înalt a acesteia a avut loc la Ismail, pe Dunăre (în Ucraina de astăzi, adică în sudul Basarabiei). A fost precedată de o vizită scurtă a Președintelui Emil Constantinescu în sudul Basarabiei, inclusiv în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
participanții au înnoptat pe această navă. A fost un dineu stropit din belșug cu vodcă, foarte mult apreciată, îndeosebi de localnici. A fost prezentat și un agreabil program artistic. O seară plăcută cu care s-a încheiat prima reuniune a "Trilateralei". O a doua întâlnire la nivel înalt a acestei mini-structuri regionale a avut loc la Chișinău, în anul următor. Același scenariu. Locul navei maritime ucrainene a fost luat de cramele de la Cricova, faimoase în Republica Moldova. Și, dacă îmi amintesc bine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ucrainene a fost luat de cramele de la Cricova, faimoase în Republica Moldova. Și, dacă îmi amintesc bine, o a treia întâlnire a avut loc la Galați, fiind găzduită de Partea română. După care nu prea am mai auzit ceva despre această Trilaterală, în afara unor întâlniri comune ale autorităților locale din județele / raioanele de frontieră ale celor trei țări și care erau chemate să pună în aplicare deciziile șefilor de stat! În ultima parte a anului 1998, am aflat de la Radio Actualități că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
comunist din Chișinău, după victoria în alegerile din 2001, a urmat o politică de concesii, acceptând dependența Tiraspolului de Moscova și faptul că soluționarea conflictului ar fi virtual imposibilă fără Rusia. Președintele Voronin a preferat procesul de soluționare în format trilateral cu Moscova și Tiraspol, ignorând medierea occidentală, deschizând astfel posibilitatea prezentării Memorandumului Kozak (după numele lui Dmitri Kozak, reprezentantul Administrației prezidențiale a Rusiei, care a condus delegația rusă la negocieri). Conform acestuia, s-ar fi oferit Transnistriei o largă suveranitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și intelectuală. Temeritatea activistei chineze prefigurează gândirea postcolonială. În definitiv, Siberia și China vizitate de Corto sunt cuptorul alchimic în care se concep ideile în numele cărora, peste decenii, Mao, Guevara sau Fanon luptă. Corto explorează continentele din care se ridică Trilaterala anticapitalistă a anilor ’60 și ’70. Cinematografică și dramatică, sincopată și sângeroasă, frenetică ca un poem de Maiakovski și hipnotică ca o doză de opiu, călătoria siberiană a lui Corto este deschisă către trecut și către viitor. Evocând, rimbaldian, crepusculul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
prin care o strategie de implicare bazată pe o relație SUA-Japonia mai simetrică ar reduce amenințarea la adresa securității Chinei, reprezentată de prezența militară avansată a SUA, și i-ar permite acesteia să aibă un rol mai mare în modelarea relațiilor trilaterale (Sato, 1998, pp. 14-20). Principiul esențial este că, prin adoptarea unei reacții de învățare față de interdependență, China poate cere reciprocitatea într-un mod mai eficient, în privința clarificării politicilor de implicare ale Occidentului (Jisi, 1998, pp. 22-23). Totuși, numai o reacție
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care dovezile se potrivesc cadrelor lor teoretice. Cercetătorii vor fi capabili cu adevărat să profite de oportunitățile majore oferite de provocările venite din "laboratorul lumii reale", numai dacă aceste obligații profesionale sunt îndeplinite. Bibliografie Abramowitz, M.I. (1998) China-Japan-US: Managing the Trilateral Relationship, Japan Centre for International Exchange, Tokyo. Ahn, B. (1993) "Japanese Policy Towards Korea" în G.L. Curtis (coord.) Japan's Foreign Policy After the Cold War: Coping with Change, East Gate Publishers, Londra, pp. 263-273. Aikiko, F. (1999) Japanese Foreign
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]