120 matches
-
turlă, existând și o turlă și deasupra pronaosului, începutul scării de acces spre acesta fiind și acum vizibil. Intrarea în biserică se făcea prin partea de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
de nord a pronaosului. Naosul și pronaosul erau separate printr-un perete cu două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un arc trilobat. Printre obiectele vechi ale bisericii schitului menționăm o Evanghelie donată de către Chiriță Lăcătușu din Iași la 5 martie 1728, un prologar donat de
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un arc trilobat. Printre obiectele vechi ale bisericii schitului menționăm o Evanghelie donată de către Chiriță Lăcătușu din Iași la 5 martie 1728, un prologar donat de postelnicul Constantin Bivol în 1736, un potir din 1819 etc. "Schitișoru nostru", după o consemnare pe o
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
constructor de biserici. În afară de îmbunătățirile aduse multor biserici construite de Iustinian, cum ar fi măreața Sfânta Sofia din Constantinopol și Biserica Sfinților Apostoli, el a construit o biserică dedicată Sfinților Apostoli Petru și Pavel și un altă biserică, în formă trilobată, tot cu hramul Sfinților Apostoli. De asemenea, el a extins Biserica Maicii Domnului din Blachernae, dându-i o formă de cruce în plan.
Iustin al II-lea (împărat) () [Corola-website/Science/306615_a_307944]
-
ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
Fațada principală dinspre Piața Unirii este asimetrică, fiind formată din două corpuri mari, inegale. Fațada corpului din Strada Independenței este mai ordonată și sobră. Motivul central îl reprezintă un corp ieșit, impărțit în două registre, care se termină în atic trilobat, având un vitraliu în timpan. Vitraliul cu vulturul negru, devenit o emblemă a ansamblului, a fost executat în 1909, în atelierul orădean K. Neumann. La începutul secolului XX are loc în America dezvoltarea marilor magazine. Primele mari magazine din America
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine și ovar bi- sau tri- ocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii. Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau trilobată, colorată verde închis, cu limbul ondulat, cu amprente slabe pe fața superioară și scămos pe fața inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul pețiolar este în formă de U sau liră. Dinții au baza
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
al XIX-lea. Numită și Biserica Mică Domnească, monument arhitectonic datând din mijlocul secolului al XV-lea păstrat fără modificări, de altfel este singurul cunoscut din Țara Românească. Este ctitoria lui Vlad Călugărul și a soției sale Smaranda. Are planul trilobat de formă alungită, compus din pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul prezintă analogii cu pridvorul bisericii domnești de sus, pronaosul având și rol de gropnită pentru "conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu. Casa zisă a doamnei Bălașa, cu inscripția ce
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
pătrată pe care se situează chiliile. La 3 colțuri ale incintei se ridică turnuri poligonale, iar la colțul din sud-est un foișor. În mijlocul curții incintei se află biserica, singura de altfel care mai păstrează forma originală. Construită pe un plan trilobat cu un turn-clopotniță cu opt laturi pe pronaos (accesul se face pe o scăriță aflată pe latura de nord) și turla Patocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre înguste. Zidul este din cărămidă așezată orizontal și panouri de
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
din perspectivă artistică atât prin proporțiile sale armonioase, cât și prin originalul decor exterior, unice în istoria artei medievale românești. Ea este construită din piatră și cărămidă, în stil moldovenesc, fiind întâlnite și elemente aparținând altor stiluri. are un plan trilobat, cu o singură turlă deasupra naosului și cu absidele laterale și absida altarului de formă semicirculară. Nu sunt prezente contraforturi. Deasupra soclului de piatră se află un prim șirag ornamental format din discuri alternând cu steluțe cu șase colțuri, din
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
așa se obișnuia în aceea vreme, dar și pentru faptul că aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orașului, pe "ulița cea mare" sau "Podul Mogoșoaiei", în locul numit pe atunci "Puțul cu zale". <br> Construcția are un plan trilobat, purtând deaspra naosului o turlă sveltă, iar deasupra pronaosului, clopotnița. Ambele sunt înzestrate cu ferestre înguste și lungi accentuând tendința de verticalitate a monumentului, ceea ce se realizează prin plastica decorativă a fațadelor. Acestea sunt împărțite în două registre, cel inferior
Biserica Kretzulescu () [Corola-website/Science/302771_a_304100]
-
Pavel, (1185-1192), a Bunei Vestiri din Miacino, (1179), a Adormirii Maicii Domnului (1180) și a Sfintei Paraschieva (1207). Capodopera arhitecturii nogorodene este considerată biserica Mântuitorului din Neredița (1198). În secolul al XIII-lea, a fost moda bisericilor mici de formă trilobată. Exemple din această perioadă sunt capela din Perin (1230) și cea a Sfântului Nicolae de pe ostrovul Lipnia (1292, unde pot fi văzute și freșce din secolul al XIV-lea). În secolul următor au fost dezvoltate două tipuri noi de biserici
Veliki Novgorod () [Corola-website/Science/302815_a_304144]
-
de o bractee și 2-4 bracteole. Mai multe cime pe un ax comun formează o inflorescență amentiformă. Fructul este o achenă aripată, cu o braetee la bază. Genul Betula (mesteacănul) are frunze romboidale, iar achena este însoțită de o bractee trilobată. B. pendula Roth este un arbore de cca 20 m, cu niște verucozități pe lăstari. Este o specie pioniera, ce apare mai ales pe versanți însoriți, în regiunea de deal și de munte. Frunzele tinere și mugurii conțin polifenoli, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
m înălțime, comun în pădurile din zona silvostepei pînă în etajul fagului (uneori este specie dominantă, dar rar formează arborete pure). Înflorește concomitent cu înfrunzirea. Pe un ax lung, pendul, se află achene numeroase, care au la bază o bractee trilobată (spre deosebire de C. orientalis Mill. - cărpiniță, la care bractea este întreagă). Lemnul de carpen este considerat printre cele mai valoroase esența ca lemn de foc. Au flori unisexuate, dispuse monoic. Frunzele sunt compuse și conțin substanțe aromatice. Florile mascule sunt grupate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
proporțiile sale bine echilibrate, ce o fac cunoscută ca una din cele mai închegate și unitare construcții religioase din Maramureș. Are plan dreptunghiular, cu pridvor pe vest și absida altarului poligonală. La interior, în naos, se remarcă bolta, cu secțiune trilobată, singura de acest tip într-o biserică de lemn. Exteriorul este bogat decorat. Fațadele, cu ferestre în acoladă, dispuse pe două niveluri, au un brâu de secțiune semicirculară, cornișa este subliniată de o friză de denticuli în coadă de rândunică
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
romanic. Planul bisericii din Plopiș este aproape identic cu cel al bisericii din Șurdești, succesiunea încăperilor fiind de la est la vest, respectiv o absidă poligonală a altarului decroșată, un naos aproape pătrat acoperit cu o boltă, care în secțiune este trilobată (o boltă semicilindrică asezată pe două sferturi de cilindru), un pronaos rectangular tăvănit pe ale cărui grinzi masive se înalță turnul clopotniță și pridvorul cu arcade de pe latura de vest. Dacă bolta naosului, cu profilul trilobat, este unică în arhitectura
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
care în secțiune este trilobată (o boltă semicilindrică asezată pe două sferturi de cilindru), un pronaos rectangular tăvănit pe ale cărui grinzi masive se înalță turnul clopotniță și pridvorul cu arcade de pe latura de vest. Dacă bolta naosului, cu profilul trilobat, este unică în arhitectura de lemn din Transilvania și Maramureș, în schimb, monumentalitatea și înălțimea îndrăzneață a turnului nu sunt atinse decât de biserica „geamănă” din Șurdești. Turnul, cu verticalitatea sa accentuată, are alături de coiful central, patru turnulețe cu rol
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
fi pomeniți la toate slujbele cîtă vreme va dăinui sfîntul locaș. Cea mai costisitoare și anevoioasă problemă a fost construcția bisericii. Biserica este în stil ortodox autentic, în plan treflat, cu elemente arhitecturale bizantine și brîncovenești, cu pridvor și fronton trilobat și acoperiș boltit, arhitectura și programul iconografic fiind în grija părintelui protosinghel Dimitrie Papacioc, din 1998 duhovnicul mânăstirii, cel care a condus și lucrările de execuție. De altfel, întregul ansamblu monahal este opera obștei de maici viețuitoare aici, în prezent
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
Hilișeu-Crișan, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost ridicată probabil în secolul 18 în Pomârla și mutată în anul 1813 pe locul actual. Se distinge prin structura de lemn cu poală dublă, bine conservată, turn-clopotniță peste intrare, portal decorat, tăiat trilobat și o frumoasă catapeteasmă de secol 18. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . este o biserică călătoare. Vechimea ei merge probabil până în secolul 18. Ea a fost întâi ridicată în satul Pomârla, pe moșia
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucrainieni. Biserica are un aspect auster, deși nu-i lipsesc unele elemente decorative la intrări și la consolele de sub streșini. De remarcat portalul de intrare în biserică, trilobat în partea superioară, tăiat mai înalt în ax și decorat cu rozete și alte motive filigranate în jurul golului intrării. Temelia și soclul acestei biserici sunt din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul inițial din draniță care deteriorându-se
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
Gheorghe Rotaru (1960-1970), Teodor Mera (1970-1972), Ion Chirilă (1972-1974), Constantin Rotaru (1975-1991), Ionel Romega (din 1991). Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni face parte din grupa bisericilor construite în plan mixt, provenit din combinarea planului longitudinal cu cel trilobat, fără turlă și abside laterale. Biserica are o lungime de 25,50 metri, o lățime de 9,50 metri și o înălțime de 11 metri. Soclul bisericii și-a păstrat profilul. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
lemn de la Reghin se împletește cu realele calități artistice ale acesteia, împlinindu-i valoarea de monument istoric prin excelență. A fost înălțată înainte de mijlocul secolului al XVIII-lea, fiind atestată de conscripția lui Bucow. Pereții monumentului înscriu tipul de plan trilobat cu abside poligonale, fiind prima mărturie a pătrunderii, din Moldova, a acestei forme tipologice. Structura acoperirii interioare respectă tradiția. În navă o boltă, semicilindrică, retrasă de la linia pereților pe bârne, rezemate pe console; bolta altarului este racordată la traseul pereților
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
sfinți pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru și duhovnic vestit.O sfântă candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obștea mănăstirii ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineață, după-amiază, și de la miezul nopți.De mici proporții, cu plan trilobat, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială. În anul 1547 mitropolitul Grigore Roșca, văr al lui Petru Rareș a inițiat
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
greutatea de 17,5 g. A fost bătută într-un număr de 7.500 de exemplare, de calitate "proof". Este însoțită de un certificat de autenticitate numerotat. Pe aversul tuturor celor trei monede, sunt gravate elemente de arhitectură (ogive, arce trilobate) ale unei catedrale, stema Portugaliei, denumirea statului european emitent: „”, precum și valoarea nominală a monedei: "5 euro". Pe reversul monedei, este gravat portretul papei "Ioan al XXI-lea", ținând în mâna dreaptă un sceptru, în stânga sceptrului este gravat blazonul său, iar
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]