314 matches
-
se face mântuire și a da nădejde de mântuire omului, care până la moarte și dincolo de ea, sălășluiește în Dragoste. Sensul Suferinței creștine este fără nici o tăgadă trinitar: Adevăr, Libertate, Iubire. Pentru Adevăr, Dumnezeu a tratat suferința umană cu dragostea Sa trinitară: Tatăl și-a sacrificat Fiul pentru noi, Fiul S-a jertfit pentru noi, iar Sfântul Duh a consuferit cu Fiul și Tatăl, aducându-ne Învierea cea din morți și Înălțarea întru biruință. Suferința în Hristos este înțeleasă și ca o
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
ostili comunismului, la care se adaugă evitarea din aceleași rațiuni a termenului „mistică”, înlocuit peste tot cu „spiritualitate” sau renunțarea la discuția „omfalopsihiei” isihaste. Partea modificată și amplificată considerabil este introducerea, în care sunt intercalate largi dezvoltări privitoare la fundamentul trinitar și la caracterul hristologic-pnevmatologic și bisericesc al spiritualității ortodoxe; la acestea se adaugă alte câteva pagini în partea a III-a despre „vederea luminii dumnezeiești ca stare de supremă spiritualitate” pe baza Sfântului Simeon Noul Teolog și un final modificat
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
importantă, ca să nu ne ispitească de a reveni asupra ei cu altă ocazie mai pe larg”. În ediția revăzută din anul 1981, Părintele Dumitru Stăniloae a eliminat însă din acest pasaj orice referire la Sofia ca entitate intermediară, recentrând riguros trinitar și hristocentric perspectiva eshatologică a îndumnezeirii nesfârșite prin asimilarea energiilor necreate; perspectiva eternă a îndumnezeirii se transformă într-o experiență a misterului Schimbării la Față permanentizate eshatologic: „Energiile divine nu sunt decât razele ființei divine strălucind din cele trei Persoane
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
comuniune și iubire. Biserica este sobor¬nicească și comunitară în toate elementele sale. Nici unul nu se mântuiește singur, nu se sfințește singur, ci în Biserică, împreună cu ceilalți membri, în strânsă legătură cu ei. 9. Sobornicitatea Bisericii, chipul relațiilor treimice. Aspectul trinitar al sobornicității Bisericii Ecleziologia ortodoxă este trinitară prin excelență. Viața Bisericii este comuniunea cu viața Sfintei Treimi sau viața dumnezeiască, îm¬părtășită prin har credincioșilor. Noi participăm la aceeași Viață, care este viața lui Dumnezeu, pentru că noi suntem una în
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
ortodoxă este trinitară prin excelență. Viața Bisericii este comuniunea cu viața Sfintei Treimi sau viața dumnezeiască, îm¬părtășită prin har credincioșilor. Noi participăm la aceeași Viață, care este viața lui Dumnezeu, pentru că noi suntem una în Iisus Hristos, iar viața trinitară sau treimică este comunicată prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt, încât "Biserica este o societate a persoanelor umane laolaltă cu persoanele divine". Sobornicitatea Bisericii după chipul perihorezei treimice este atestată de Iisus Hristos în cuvintele: "Ca să fie una... precum suntem
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
Bria și Nicolae Fer). Sobornicitatea cuprinde nu numai unitatea, ci și pluralitatea; ea înseamnă un acord între unitate și pluralitate. Existând după chipul Sfintei Treimi, Biserica pre¬zintă în ființa ei caracterul antinomic al identității și diversității simultane. În viața trinitară există o unitate de ființă și o pluralitate de persoane. Sfânta Treime este în același timp o identitate absolută și o pluralitate absolută. Teologia creștină a exprimat întotdeauna omousianitatea celor trei persoane divine și deosebirea lor ipostatică. Sfântul Grigore de
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
realiza între noi o relație ce există din veci în Dumnezeu. Mădula¬rele Trupului tainic al lui Iisus Hristos se dăruiesc fiecare celuilalt și întregului. Persoanele treimice fac ca totul în viața Bisericii să fie dăruire și comuniune, pentru că viața trinitară este comuniune și dăruire. Triadocentrisanul ortodox pune în viața Bise¬ricii absolutul comuniunii și absolutul persoanei. Conștiința sobornicească este con¬știința comuniunii și a dăruirii, conștiința persoanei ca factor de comuniune. Cre¬dinciosul este omul comunitar al iubirii. Nu există
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
Sfântul Duh, puterea interioară a întregului. După cuminecare, credincioșii cântă la Sfânta Litur¬ghie: "Primit-am Duhul cel ceresc..." Duhul Sfânt este acela care face din fiecare dintre mădu¬larele Trupului tainic al lui Iisus Hristos "prezențe euharistice" deschise plenitudinii trinitare. El transformă universul în Sfânta Euharistie, îndumnezeindu-l. Sobornicitatea Bisericii în aspectul ei hristologic se poate vedea și în adunarea tuturor "rațiunilor" în Fiul. Sfântul Maxim Mărturisitorul vede o diferențiere a rațiunilor din Logosul divin și o unitate a lor
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
singur Cap care este Hristos iar episcopul nu este altceva decât reprezentantul, mai mult, este icoana sacramentală a Domnului Iisus Hristos. În acest fel Hristos, „Cel Unul din Sfânta Treime”, deschide prin Trupul Său - care este Biserica - calea spre viața trinitară. El, Care nu este niciodată fără Tatăl și Duhul; El, Cel ce, în planul iconomiei, este „născut din Duhul Sfânt”, comunică nu numai episcopului, ci și fiecărui creștin botezat, harul vieții trinitare, adică „consensuale”, aflându-se în comuniune cu toți
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
Trupul Său - care este Biserica - calea spre viața trinitară. El, Care nu este niciodată fără Tatăl și Duhul; El, Cel ce, în planul iconomiei, este „născut din Duhul Sfânt”, comunică nu numai episcopului, ci și fiecărui creștin botezat, harul vieții trinitare, adică „consensuale”, aflându-se în comuniune cu toți ceilalți episcopi și cu toți ceilalți membri ai Bisericii. Aceasta este taina euharistică ce ne introduce în viața nepieritoare a lui Dumnezeu. Vorbind, în cele ce urmează, de locul episcopului Romei în
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
un Fiu și un Duh de neînlocuit. Fiecare dintre cele trei Persoane este Dumnezeu și „posedă” divinitatea întreagă. La fel, fiecare episcop posedă plenitudinea arhieriei, așa încât nu există diviziune între episcopi după cum nu există scindare în cadrul divinității. Dar, în cadrul sfatului trinitar, Cel ce este Tatăl Își asumă această funcție și responsabilitate, în frățietate și dragoste intra-trinitară. A fost, deseori, acreditată ideea de către ortodocși că fiecare episcop, prezidând adunarea preoților, deține această paternitate. Ar fi foarte interesant să ne închipuim cum
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
divinitatea întreagă. La fel, fiecare episcop posedă plenitudinea arhieriei, așa încât nu există diviziune între episcopi după cum nu există scindare în cadrul divinității. Dar, în cadrul sfatului trinitar, Cel ce este Tatăl Își asumă această funcție și responsabilitate, în frățietate și dragoste intra-trinitară. A fost, deseori, acreditată ideea de către ortodocși că fiecare episcop, prezidând adunarea preoților, deține această paternitate. Ar fi foarte interesant să ne închipuim cum ar arăta în plan universal funcția unui primat între primați, care nu se amestecă niciodată în
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
-l ducă pe Suveranul Pontif la revendicarea exagerată a infailibilității papale, care conduce la uz și, mai ales, la abuz!... În încheiere, aș dori să creionez câteva concluzii, prin care am putea (re)valoriza următoarele puncte: - revenirea definitivă la mărturisirea trinitară compatibilă simbolului de credință niceo-constantinopolitan; - definirea unității Bisericii și a primatului în Biserică potrivit modelului cel mai reușit - al Sfintei Treimi; - disocierea, detașarea totală și definitivă a slujirii episcopului Romei de funcția de șef de stat; - reevaluarea și revalorizarea dimensiunii
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
ostili comunismului, la care se adaugă evitarea din aceleași rațiuni a termenului „mistică”, înlocuit peste tot cu „spiritualitate” sau renunțarea la discuția „omfalopsihiei” isihaste. Partea modificată și amplificată considerabil este introducerea, în care sunt intercalate largi dezvoltări privitoare la fundamentul trinitar și la caracterul hristologic-pnevmatologic și bisericesc al spiritualității ortodoxe; la acestea se adaugă alte câteva pagini în partea a III-a despre „vederea luminii dumnezeiești ca stare de supremă spiritualitate” pe baza Sfântului Simeon Noul Teolog și un final modificat
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
importantă, ca să nu ne ispitească de a reveni asupra ei cu altă ocazie mai pe larg”. În ediția revăzută din anul 1981, Părintele Dumitru Stăniloae a eliminat însă din acest pasaj orice referire la Sofia ca entitate intermediară, recentrând riguros trinitar și hristocentric perspectiva eshatologică a îndumnezeirii nesfârșite prin asimilarea energiilor necreate; perspectiva eternă a îndumnezeirii se transformă într-o experiență a misterului Schimbării la Față permanentizate eshatologic: „Energiile divine nu sunt decât razele ființei divine strălucind din cele trei Persoane
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
Hristos este Fiul Unic al Tatălui, în a Cărui slavă subzistă veșnic, și profetul eshatologic al slavei Împărăției lui Dumnezeu descoperite oamenilor prin predica, minunile și mai ales prin patima și învierea Sa. Eshatologia Împărăției e strict subordonată unei hristologii trinitare și unei economii kenotice. Împărăția lui Dumnezeu pe care Iisus o aduce prin patima Sa e, strict vorbind, slava Sa de Fiu veșnic al iubirii Tatălui în lumina Duhului Sfânt. Slava eshatologică nu este o Împărăție apocaliptică mundană, ci Împărăția
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
pe care Iisus o aduce prin patima Sa e, strict vorbind, slava Sa de Fiu veșnic al iubirii Tatălui în lumina Duhului Sfânt. Slava eshatologică nu este o Împărăție apocaliptică mundană, ci Împărăția eshatologică este lumina teofanică a slavei iubirii trinitare veșnice dintre Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Marcând distanța între Împărăția iubirii lui Dumnezeu și lumina ei și împărățiile forței și violenței acestei lumi, Parusia anticipată de pe muntele Schimbării la Față a fost percepută de monahii răsăriteni — alături de celebrarea Liturghiei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
națiune. Nordul predominant protestant și sudul catolic manifestă trăsături relevante și semnificative pentru Uniunea Europeană, în timp ce Biserica dispune la rândul ei de experiențe, resurse și posibilități noi. Ortodoxia, ca fiind moștenitoarea tradiției patristice ce este pătrunsă de marile taine ale dogmelor trinitare și hristologice, are o structură spirituală proprie, preocupată fiind îndeosebi, de realitățile vieții duhovnicești și de raporturile ei inter și intra-umane. Viața Sfintei Treimi - Cea de viață dătătoare, îndreptată fiind către lume prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, a cultivat
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
națiune. Nordul predominant protestant și sudul catolic manifestă trăsături relevante și semnificative pentru Uniunea Europeană, în timp ce Biserica dispune la rândul ei de experiențe, resurse și posibilități noi. Ortodoxia, ca fiind moștenitoarea tradiției patristice ce este pătrunsă de marile taine ale dogmelor trinitare și hristologice, are o structură spirituală proprie, preocupată fiind îndeosebi, de realitățile vieții duhovnicești și de raporturile ei inter și intra-umane. Viața Sfintei Treimi - Cea de viață dătătoare, îndreptată fiind către lume prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu, a cultivat
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
răspuns personal la cuvântul lui Dumnezeu, care constituie sămânță, conținutul credinței (Matei 13, 1-30). Biserică văzută, fizică, istorică, are ca pildă comuniunea Sfintei Treimi. Dumnezeu este comuniune de persoane, iar Biserică este chemată să reproducă în viața ei această comuniune trinitara și unitară a lui Dumnezeu. Ea este comunitatea umană care trăiește din cea dintâi comuniune divină, care este Sfântă Treime, întreaga ei misiune, în chip special Sfintele Taine, sunt orientate în această direcție. Tainele de inițiere - Botezul, Ungerea cu Sfanțul
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel se depășește orice fel de logică a izolării și a egoismului. Cooperarea dintre Biserică și Stat în planul acțiunii sociale trebuie să plece de la asumarea demnității persoanei umane. În această perspectivă, doctrina socială nu poate fi expresia unei logici
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
unei împărtășiri continue (synechōs) îl oferă rugăciunea „Tatăl nostru” prin poziția ei în cadrul Liturghiei între sfințirea Darurilor și împărtășirea de Ele. „Tatăl nostru” este un rezumat al credinței, prin cererile sale este o epitomă a vieții practice a creștinului, iar prin ecfonisul trinitar este o concentrare a vieții contemplative și eshatologice în vederea lui Dumnezeu. În trei feluri se numește pâinea „spre ființă”. Mai întâi, „păine spre ființă” [arton epiousion] se numește această pâine obișnuită, hrană trupească, care se amestecă în ființa trupului nostru
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Insă dobândirea înaltelor virtuți nu trebuie exprimată laudativ. Ispita , mândria și sminteala - duc la rătăcire. Speranța este o presimțire veghetoare a rodului înfrumusețat al gândirii adânci , trebuincioasă viețuirii ; dar Nădejdea - este Îngerul Sufletului... Ortodoxia este o Religie Spirituală, Creștină , Apostolică, Trinitară. Slujirea ei preoțească, sacramentală, se descoperă în Biserica Hristică, Universală. Oficierea actelor sacerdotale este spornică prin pietate, în câmpul celei mai intense acuități Evenimențiale. “Intelectualii vestici“ sunt binari , ca și preoțimea nesanctificată, cea căzută în uscăciune, din lipsă de har
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
nici în lume. În schimb lucrăm atât de tenace să ridicăm un turn lui Babel după felul și voință noastră de a înțelege dreptatea. Este aceasta mândrie, disperare sau ambele? Gândirea creștină nu este numai logică, dialectica, dar este și trinitara. Logică lucurilor din această lume este imperfecta că și lumea, ca și criteriile omenești de judecată. Cand gândim trinitar însă îl avem deasupra pe Dumnezeu, martor obiectiv și arbitru, care ne corectează și ne perfecționează criteriul nostru de judecată și
TEOLOGUMENA – DESPRE ADEVĂR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370578_a_371907]
-
este clar, ferm și veșnic: Biserica fiind un organism înființat de Dumnezeu, nu se supune și nu poate fi condusă decât de Iisus Hristos-Întemeietorul ei. Atât! Prin alcătuirea Simbolului de credință (Crezul), Întâiul Sinod Ecumenic a stabilit veșnic bazele dogmei trinitare. Mitropolitul Calinic Delikanis cercetează la muzeul britanic manuscrisul sirian, privind convocarea Sinodului de către Împărat: Constantin învingătorul, cel mai mare, mai respectat, către toți episcopii. Pentru mine nimic nu este mai de cinste decât religia și cred că acest lucru este
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]