76 matches
-
poeziei este poate cel mai important lucru”11. Ca dovadă, interviul e asezonat cu citate (aproximative) din Eminescu, Macedonski și Urmuz. Pentru Iaru, așadar, singurul act de autentică și reprobabilă „lezpoezie” îl reprezintă mediocritatea ei. Nu lipsa de profunzime, nu trivializarea, nu intersecția de registre. De altfel, ca argument suprem pentru această viziune dezinvoltă, ar putea fi adus episodul (menționat adeseori de Cenacliștii de primă linie) versurilor interșanjabile, trecând cu ușurință (printr-un troc altminteri amical) de la un autor la altul
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
coordonatele exacte ale timpului în care trăiește. Este preocupat de marile probleme ale omenirii (globalizarea, antiamericanismul, războiul din Irak, tragedia de la 11 septembrie și problema terorismului internațional), dar și de ceea ce se întâmplă în societatea românească, de la jocurile politice până la trivializarea spațiului public. Inteligent și foarte bine informat, Alexandru Călinescu face, în permanență, comparații între situații echivalente întâlnite la noi și aiurea. În felul acesta defectele de funcționare și limitele democrației, sesizabile în societatea românească din anii tranziției, ies cu pregnanță
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
porțile, că actuala ediție, a 55-a, ar fi „impulsionat”, ar fi împrospătat tradițiile... Așa să fie... însă - încotro? Încă din timpul desfășurării celui mai mare eveniment promoțional de carte din lume (cum este considerat Tîrgul de la Frankfurt), experții deplîngeau trivializarea, propensiunea spre facil și vulgar a literaturii, comercializarea excesivă a fenomenului literar și transformarea întregului program într-un show. Iată și de ce cred că nu întîmplător, încercînd pe cont propriu să fac bilanțul calitativ al ediției din această toamnă a
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
în descendență romantică. Și atunci cum se poate răstălmăci o concluzie atît de aparent evidentă în tocmai contrariul ei, care returnează compoziția sub patronajul recunoscut de celelalte discipline umaniste? Simplificînd mult, dar numai de dragul argumentului și fără a aluneca în trivializare, Faigley propune o filtrare atentă a mai multor straturi teoretice, conceptuale și metodologice din cadrul compoziției, ajungînd pînă la urmă la cel care îi convine: așa-numita comunicare în mediu electronic. Numai aici izbutește să reaproximeze un jargon postmodernist și deopotrivă
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
Ťtexteť încîlcite". În duhul unui trecut ce n-ar mai putea fi resuscitat, Constantin Călin notifică patetic-anacronic: "Există o Ťzonăť în care nu-i vom mai egala niciodată pe cei dinaintea noastră: delicatețea". Spre a-și continua mustrarea adresată "declasării", "trivializării" moravurilor cu care ne confruntăm, ultrapermisive, prin propoziții ce rimează fără cusur cu cele din Privind viața: Se mai sfiește vreun bărbat, ca în romanele clasice, să privească o doamnă? Îl mai indignează și-l mai doare pe vreun scriitor
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
la marginea civilizației europene, populat de nații unde după dînsul misiunea civilizatoare a Occidentului, de fapt a germanilor, s-ar afla abia la început. Dincolo de stîngăciile debutantului într-ale scrisului, Franzos ilustrează însă la modul cel mai eclatant degradarea și trivializarea esteticii clasice în faza epigonică a realismului minor de după jumătatea secolului al XIX-lea. Confuzia dintre superficiala relatare jurnalistică și ceea ce "părinții fondatori" numeau "einfache Nachahmung der Natur", dintre sentințele grăbite și pătimașe și cumpănita sondare a adevărului se revelă
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
ultimii fiind mai puțin docili. De ce să ne închipuim că ceea ce se întîmpla bunăoară cu clericii nu se înîmpla și cu scriitorii? înverșunatul antielitism al ideologilor comuniști reprezenta astfel un atentat la statutul intrinsec al creației, "democratizarea" acesteia însemna înjosirea, trivializarea ei în chip deliberat, atitudini care, să recunoaștem, continuă a se răsfrînge în consumismul actual al unor importante segmente din mass media, în goană frenetică după rating... Amuzantă ni se înfățișează acum teza potrivit căreia "realismul socialist" ar dispune de
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
terenul delicat și dureros al trecutului nazist și al Holocaustului izbucnesc din vreme în vreme în cîmpul de idei din Germania, de la celebra dispută a istoricilor, declanșată de istoricul Ernst Nolte în 1986, și pînă azi. Se poate constata o trivializare, o degenerare a tonalităților discursului, o înlocuire a argumentelor cu învinuiri și reproșuri, a analizei cu rechizitoriul. În același timp, o legitimă aspirațeie spre "normalitate" a tinerei generații pare a nu ține cont de sensibilitățile legitime față de istorie și de
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
inițiați. Dimpotrivă. Consider că performanța dlui Eugen Munteanu stă tocmai în viziunea contemporană asupra fenomenelor investigate, constând în permanenta racordare la actualitate a unor procese altfel obscure, dar determinante pentru ceea ce este azi limba română cultă. În condițiile de barbară trivializare a limbii și împotriva curentului aberant de "decreștinare" a Europei, dl Eugen Munteanu se raportează deliberat și consecvent - cum s-a văzut și din sublinierile mele de până aici - la straturile culte, la conceptele intelectuale ale limbii, situându-și cercetarea
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
domnul Hyde, un alter-ego malefic latent, care, treptat, se impune, scăpînd de sub controlul compusului anorganic și anihilîndu-și, pur și simplu, arhetipul - personalitatea doctorului Jekyll ca atare. Din exegeza asupra textului se desprinde cu ușurință un clișeu critic, repetat pînă la trivializare și devenit de aceea automatism interpretativ: umanitatea este dublu dimensionată, pendulînd între polii binelui și răului. Ultimul deține totuși capacitatea prezumtivă de acaparare și neutralizare a celui dintîi. De la sfîrșitul secolului XIX și pînă în a doua jumătate a veacului
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
de mare tiraj și tot pentru prima oară când această poezie, care la apariție s-a vândut în doar câteva zeci, cel mult sute, de exemplare, atinge, în plină epocă de decădere a lecturii, niște cifre de vânzări absolut năucitoare. Trivializarea suprarealismului? Nicidecum: evoluția firească a gustului literar, care a făcut ca și această poezie, scrisă pentru mai târziu, să intre în canon, ba chiar să reprezinte latura cea mai dinamică a acestuia. Suprarealiștii au făcut, de fapt, un pariu conștient
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
domnește confuzia ideologică, cenușiul (Adam Michnik a spus-o) devine culoarea dominantă, foștii comuniști își dau mâna cu nostalgicii fascismului și luptă cot la cot împotriva reformiștilor, incapabili să găsească cele mai eficiente căi de acțiune. Totul pe fondul unei trivializări a vieții publice, a violenței, pornografiei, vulgarității, inculturii și agramatismului propagate cu obstinație pe toate canalele mass-media. Între 1998 și 2000, în România președinte este Emil Constantinescu, iar guvernul este dominat de CDR. Puterea ajunge la cote de avarie subminată
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
invariabil pierdute), de cîteva rotiri de putere care nu au adus nimic notabil, în sens pozitiv, în viața oamenilor, de pauperizarea galopantă a unor largi categorii de cetățeni, în contrapartidă cu îmbogățirea indecentă și destul de dubioasă a cîtorva, de o trivializare a spațiului public, direct proporțională cu o dezvoltare fără precedent a mass-media. Nimic nu mai seamănă în România cu viața din perioada comunistă. În locul celor două ore de program tv din ,anii de aur", avem sutele de posturi tv recepționate
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
dificil de manipulat, de analizat. Ceea ce ține de o petite histoire este lăsat deoparte, și în aceasta intră, aș zice eu inspirat, și orice lovestory cu care ne blagovesc scenariile de tip "dragostea și revoluția" și care ar fi riscat trivializarea personajului. Astfel, mitul apare și mai bine consolidat, chiar și în mijlocul oamenilor pe care-i conduce, Che apare solitar, condus de viziunea sa capabilă să îmbrățișeze o întreagă umanitate, lăsând loc scriitorului care ar fi putut fi, a celui care
Singuraticul argentinian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7069_a_8394]
-
În durele competiții comerciale de astăzi. 60-70.000 de exemplare la fiecare nouă apariție. Continuă să primească multe scrisori de la cititori, unele excesiv antisemite. În ciuda Înstrăinării de realitatea imediată, Bellow păstra un moderat optimism. Spera că bunul-simț american va rezista trivializării și idiotizării la care Îl supune actuala viață publică și politică. Beneficia, de fapt, de o sceptică, senină distanțare de mediu și Își găsise, În sfârșit, la bătrânețe, o parteneră tânără și ideală. Un soi de călugăriță evreică, inteligentă, cultivată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
la douăzeci de ani, sau modul narcisiac de a iubi, și a iubi femeia la patruzeci, sau modul iubirii organice. Iubirea pentru Adela vrea să înfrîngă "vîrsta clinică" a subiectului, amorul fizic este respins prin trei conotații negative: realizare, împuținare, trivializare. Scopul" odată atins, "realizat", haloul subiectiv al raportului erotic se destramă, relația însăși își pierde semnificația. Permanentizarea ei cere, dimpotrivă, irealizarea obiectului erotic ("Adela este o iluzie paradisiacă"), realitatea îndrăgostită excluzînd-o pe cea naturală ("rămîne sa fac o tranzacție cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
dimpotrivă, irealizarea obiectului erotic ("Adela este o iluzie paradisiacă"), realitatea îndrăgostită excluzînd-o pe cea naturală ("rămîne sa fac o tranzacție cu natura sau, mai exact, s-o mistific"). "Împuținarea" este tocmai posedarea limitată a corpului în realitatea lui imediată, iar "trivializarea" semnifică generalizarea actului, comunizarea și comercializarea lui (în cazul relației cu Niculina P. nu este singurul "client"). Dintre toate, premisa irealizării se dovedește fundamentală. Printr-un sistematic efort de voință ("voința de a nu muri"!), subiectul îndrăgostit se oprește la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
anunțe plictisul contractului de proprietate, contractul de mariaj? Ce relaxare prelungită, în schimb, în refugiul adolescenței! Intre baieti! Încă în stare să vibreze, să se sperie, să se predea... Oricât ar părea de frivolă brambureala recepționerului Vancea, un fel de trivializare a bramburelii profesorului Vancea, era destul să urmărești în jur proliferarea înlocuitorilor, într-o lume de înlocuitori, ca să descoperi că Tolea se parodiază pe sine, nu pe alții. După ce a fost pedepsit și se află sub ochiul mărit al urmăritorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
s-a născut din experimentele poetice ale autorului Herodiadei; ele au fost însă răstălmăcite: „...fenomenul s-a produs á rebours: cultul aproape religios pentru cuvînt al lui Mallarmé a fost profanat de barbari; căci aristocratizarea lexicului s-a transformat în trivializarea lui”. Sînt menționate manifestul „cuvintelor în libertate” al lui Marinetti și cel preexpresionist - „Revolution der Lyrik” (1899) - al lui Arno Holz, reclamînd „o limbă mai naturală, mai vie, aproape de cea cotidiană”. În paranteză fie spus, deplasarea dinspre transcendența limbajului liric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tradițional(ist)e, autohton(ist)e, în favoarea „spiritului comercial”. Bref: cu o înstrăinare sub toate aspectele (schimbînd ce e de schimbat, nu altceva afirmase E. Lovinescu...). Fuga de banal pentru a bifa „modernismul” se manifestă - potrivit lui Const. I. Emilian - prin „trivializarea” imaginilor. Perspectiva sa conservatoare identifică însă mai rapid decît cea a criticilor mai liberali diferența specifică - „anarhică”, expresionistă - a lui Fundoianu față de „tradiționalismul” tematic. Nu e de mirare că Ion Vinea este considerat „figura cea mai plină dintre literații anarhici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ție!... zic eu cu un ton pe care filozoful meu îl înțelege pînă-n fund...") iar în alta se exprimă neutru cu privire la garda civică: "Trîmbițașul începe iar să-mbăleze trîmbița, umflîndu-și bucile și holbînd ochii..."; o soluție plină de efect în ceea ce privește trivializarea voită a noțiunilor constă în obligarea cuvintelor de a intra într-o relaționare vinovată rețetă aplicată în Tablă de materii: "Turtă dulce panorame tricoloruri bragă [...] miniștri pungași de buzunare [...] cai vite jandarmi [...] Deșteaptă-te, române sacîz sifoane [...] porci mătănii paiațe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
încercările de a relansa educația liberală nu lipsesc, universitatea americană nu e mai bună în 2006 decât în 1986, ci dimpotrivă. În plus, cum știm și noi, universitatea europeană - intrată sub semnul „Procesului Bologna”, adică în faza terminală a masificării, trivializării, instrumentalizării și fragmentării - se află și ea într-o criză adâncă, agravată de subfinanțarea cronică și acoperită neconvingător cu discursuri demagogice despre Agenda Lisabona - modalitatea vest-europenilor de „a ajunge din urmă și a depăși” Statele Unite, cel puțin pe hârtie. (Până în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Dej and Ceaușescu", în Schöpflin, George (ed.), The Soviet Union and Eastern Europe, London, Muller, Blond & White, pp. 364-377. Shafir, Michael (1987), "Eastern Europe", în McCauley, Martin, Khrushchev and khrushchevism, London, MacMillan, pp. 156-179. Shafir, Michael (2002), Între negare și trivializare prin comparație. Negarea Holocaustului în țările postcomuniste din Europa Centrală și de Est, Iași, Polirom. Shafir, Michael (2007), "Constantin Dobrogeanu-Gherea: wrong time, wrong face, wrong place", în Studia Europaea, nr. 2, pp. 5-48. Shafir, Michael (2010a), "Intelectualii? Publici?", în Adam
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o asemenea abordare se situează salutar În afara unei eventuale acuze de trivializare, banalizare a Holocaustului prin comparație. De altfel, raportul din 2004 al Comisiei Wiesel definea trivializarea prin comparație a Holocaustului ca ținând de acele comparații care caută minimalizarea fenomenului. Despre așa ceva nici nu poate fi vorba aici. Dimpotrivă, se poate chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o asemenea abordare se situează salutar În afara unei eventuale acuze de trivializare, banalizare a Holocaustului prin comparație. De altfel, raportul din 2004 al Comisiei Wiesel definea trivializarea prin comparație a Holocaustului ca ținând de acele comparații care caută minimalizarea fenomenului. Despre așa ceva nici nu poate fi vorba aici. Dimpotrivă, se poate chiar spune că analizarea acestui tip aparte de genocid prin raportare la conceptul respectiv atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]