74 matches
-
un grup de silabe accentuate si neaccentuate ( / ) si ( U ); ele se repeta la intervale regulate Într-un vers. În literatura română, se folosesc unitățile metrice numite troheu, iamb si amfibrah, dar si dactil, anapest și peon, iar ritmul corespunzator este trohaic, iambic si amfibrahic. ritmul trohaic este prezent când piciorul metric este troheul - / U. Ritmul trohaic este specific poeziei populare, pentru că este coborâtor si vioi, dar apare și În poezia cultă. ritmul iambic este evident când piciorul metric este iambul U
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
si neaccentuate ( / ) si ( U ); ele se repeta la intervale regulate Într-un vers. În literatura română, se folosesc unitățile metrice numite troheu, iamb si amfibrah, dar si dactil, anapest și peon, iar ritmul corespunzator este trohaic, iambic si amfibrahic. ritmul trohaic este prezent când piciorul metric este troheul - / U. Ritmul trohaic este specific poeziei populare, pentru că este coborâtor si vioi, dar apare și În poezia cultă. ritmul iambic este evident când piciorul metric este iambul U / I. Iambul este un ritm
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Într-un vers. În literatura română, se folosesc unitățile metrice numite troheu, iamb si amfibrah, dar si dactil, anapest și peon, iar ritmul corespunzator este trohaic, iambic si amfibrahic. ritmul trohaic este prezent când piciorul metric este troheul - / U. Ritmul trohaic este specific poeziei populare, pentru că este coborâtor si vioi, dar apare și În poezia cultă. ritmul iambic este evident când piciorul metric este iambul U / I. Iambul este un ritm suitor; prin nota lui gravă, este potrivit pentru acele specii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o transcriere fonetică a limbii vorbite, el găsind astfel o metodă de a facilita pronunțarea acestuia de către o persoană care nu cunoaște limba română. Acestui lucru i se mai adaugă și calitatea poetică, "traducătorul folosind versul de patru măsuri (octosilab trohaic) și căutând corespondențe armonice de sonoritate finală"167. Traducerea cântecului popular este fluentă și cu muzicalitate. Versiunea în "valahă vulgară este (...) departe de limba populară a muntenilor"168, I. Stăvăruș considerând că cel care a realizat traducerea provine din generația
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
doua parte sunt grupate cântecele după vârstă și sex, întâlnindu-se astfel cântece ale copiilor, ale fetelor tinere, ale bărbaților etc. A treia parte este dedicată cântecului în sine. Forma prozodică a culegerii este una fixă, versurile fiind octosilabice, ritmul trohaic, fără rimă, dar cu armonie și muzicalitate interioară, întâlnindu-se frecvent asonanța și aliterația. O altă caracteristică a culegerii ar fi diversitatea tematică. Ion Stăvăruș consideră că multe dintre cântecele din Kanteletar se apropie de doina din Carpați, fără a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
populară era considerată cea mai fidelă formă de expresie, reușind să redea sentimentele profunde ale ființei umane. În continuarea studiului, Senni Timonen face câteva considerații referitoare la caracterul poeziei lirice finlandeze. Despre vechea poezie lirică fino-careliană aflăm că avea metrul trohaic de patru măsuri și folosea aliterația și repetiția. Metrul kalevalian era o caracteristică a teritoriului balto-finez și era utilizat în cântece epice și lirice, descântece, ghicitori și proverbe. Metrica se schimbă în Finlanda de vest după Reforma din secolul al
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de regulă, picior metric bisilabic, cu accentul pe prima silabă (deci: ritm trohaic); - poezia populară nu este structurată (excepțiile sunt rare) pe strofe. !!!(de unde): fluiditate, cursivitate, o anumită lentoare, legănare, monotonie; - rima, de regulă, este împerecheată (efectele sunt aceleași); !!! toate acestea țin de muzicalitate Ț în general Ț și de faptul Ț în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
structurile fixe; limbaj standard (stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări mitice; b. imagini; f. formule magice; măsura versurilor; c. metafore g. ritmul Ț de regulă, trohaic; d. grupuri de rime; h. rima Ț împerecheată sau monorimă. 11. expresii frazeologice frecvente; exprimarea paremiologică etc; 12. concretețea și preciziunea în definirea termenilor, a locurilor, a timpului, a evenimentelor etc. LITERATURA CULTĂ / CREAȚIA CULTĂ - se definește ca expresie a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
impresia e a fi o trăsătură specifică și chiar obligatorie a doinei;comparații în care intervine un element al naturii;personificări, metafore, dar predominant este epitetul, etc. Excelente cristalizări formale: a. nu este divizată în strofe; b. de regulă, ritm trohaic; rima împerecheată (sau monorimă); c. versurile suple, fluide, scurte (de 7 -8 silabe); d. adeseori, topica inversă, subiectivă (pentru ca accentul să cadă pe un anumit cuvânt); - titlul este totdeauna sugestiv (reluat de obicei în primul vers ori pe parcursul poeziei); de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deosebit pe detaliul plastic revelator; - timpul verbal este, aproape invariabil, prezentul; întrucât ne implică în postura de spectator, acordându-ne privilegiul simultaneității; - predomină adjectivele și substantivele, îndeosebi denumiri faunistice (păsări, animale) și floristice (arbori, plante, flori);de regulă ritmul este trohaic, care dă tonalități majore; - enumerația, repetiția, epitetul, metafora, hiperbola, personificarea, etc. Alte obiective, de urmărit: 1. mijloace de realizare a imaginilor artistice; 2. acuitatea observației; 3. participarea eului poetic la spectacolul naturii. ODA - este o specie a genului liric; - se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
monotone. In majoritatea poeziilor există o împletire contrapunctică între modelul metric și realizare, în pentametrul iambic, de pildă, numărul cazurilor în care accentul cade pe prima silabă poate fi destul de mare, costituind un fenomen binecunoscut, desemnat sub numele de "incipit trohaic", sau sub acela de "accent fluctuant", sau de "substituție". Graficul accentelor poate avea o linie considerabil netezită, dar dacă versul e totuși un pentametru, graficul va prezenta o tendință "generală de a atinge puncte culminante cu silabele 2, 4, 6
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară deosebită versurilor încât fiecare cuvânt pare că rimează cu celălalt. V. Deosebit de variată este în baladă construcția modurilor și timpurilor verbale. Se remarcă mai întâi folosirea modului indicativ, timpurile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se poate face în funcție de motive și elemente motivice aglutinate, contaminate pe baza emoției asociative. Unele c. au refrene și încep prin versuri evocatoare („frunză verde”), reluate parțial și subliniind ideea. Lungimea medie a c. este între 4 și 14 versuri, trohaice de obicei, din câte 5-6 sau 7-8 silabe. Un procedeu artistic ce caracterizează întreaga poezie populară, dar mai frecvent lirica, este paralelismul, cu principalele tipuri: tautologic sau de sinonimie, adversativ, contrastant sau de opoziție, cumulativ sau de enumerație și progresiv
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
procedeele de expresivitate în textul personaje; modalități de caracterizare a personajelor*1) liric și lirice (concordanța dintre forma fonetică și grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta) - identificarea măsurii, a tipurilor de rimă și de ritm învățate (iambic și trohaic) - identificarea și explicarea rolului unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparație, repetiție, enumerație, hiperbolă, metaforă, antiteză; repetiția fonetică - aliterația) - identificarea trăsăturilor specifice ale genului epic și liric în diferite texte literare, la prima vedere, sau în textele studiate, aparținând următoarelor
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desf��şurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]
-
operei literare. Opere poetice și în proză: opera lirică (poezia, imnul, satira) și opera epică (povestirea, schița). Descrierea în poezie și proză (portretul). 1.2.2. Mijloace artistice. Repetiția. Antiteza. Metafora. Personificare. Epitet. 1.2.3. Versul. Rima. Ritmul (iambic, trohaic). 1.3. Textul. 1.3.1. Texte literare: populare, biblice, culte. Texte non literare (utilitare). 1.3.2. Tipuri de texte: colomeica, cântec popular, povestirea, schița, descrierea, imnul și satira etc. -------------- NOTĂ(CTCE) Programa pentru teza cu subiect unic la
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desf��şurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]
-
procedeele de expresivitate în textul personaje; modalități de caracterizare a personajelor*1) liric și lirice (concordanța dintre forma fonetică și grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta) - identificarea măsurii, a tipurilor de rimă și de ritm învățate (iambic și trohaic) - identificarea și explicarea rolului unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparație, repetiție, enumerație, hiperbolă, metaforă, antiteză; repetiția fonetică - aliterația) - identificarea trăsăturilor specifice ale genului epic și liric în diferite texte literare, la prima vedere, sau în textele studiate, aparținând următoarelor
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
operei literare. Opere poetice și în proză: opera lirică (poezia, imnul, satira) și opera epică (povestirea, schița). Descrierea în poezie și proză (portretul). 1.2.2. Mijloace artistice. Repetiția. Antiteza. Metafora. Personificare. Epitet. 1.2.3. Versul. Rima. Ritmul (iambic, trohaic). 1.3. Textul. 1.3.1. Texte literare: populare, biblice, culte. Texte non literare (utilitare). 1.3.2. Tipuri de texte: colomeica, cântec popular, povestirea, schița, descrierea, imnul și satira etc. -------------- NOTĂ(CTCE) Programa pentru teza cu subiect unic la
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
din istoriografia noastră literară ar putea fi elucidat. Important rămane însă faptul că semnificațiile întregului poem pivotează în jurul unui cuvânt, a cărui încărcătură stilistică, dirijată de gândirea înaltă a poetului, depășește cu mult condiția lui, modestă de adverb. Versificația este trohaică, în spiritul metricii populare, ceea ce înseamnă că accentele produc un ritm coborâtor, de alintare, dar și de tânguire. Nu altfel sunt manifestările fetei care se plânge galeș de pericolul de a fi părăsită și se alintă într-un spectacol erotic
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
cu detașare, pe un portativ imaginar”. Textul literar are un caracter pseudoritmic și o muzicalitate izvorâte în chip natural dintr-o serie de elemente poetice și sintactice: expresii arhaice, anumite forme populare, cadența cuvintelor care uneori imprimă prozei un ritm trohaic, folosirea infinitivului, gerunziului și participiului care sporesc armonia textului, imagini acustice etc. Excesul de lirism apropie romanul de o legendă, considera Alexandru Philippide. Vitoria Lipan are impregnată în suflet „o vigoare și o asprime primitivă”, iar perseverența în găsirea și
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
serafimii încearcă să-i ia amintirile cu Lenore, folosindu-se de „licoarea de uitare”, un drog menționat în "Odiseea" lui Homer pentru a induce uitarea. Poemul este structurat în 18 strofe de câte șase versuri. În general, piciorul metric este trohaic, fiind octometru - opt versuri trohaice, fiecare având o silabă accentuată urmată de una neaccentuată. Primul vers, spre exmplu (unde / reprezintă silaba accentuată și x reprezentând silaba neaccentuată): Poe a declarat, totuși, că poemul a fost o combinație între octametru acatalectic
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
amintirile cu Lenore, folosindu-se de „licoarea de uitare”, un drog menționat în "Odiseea" lui Homer pentru a induce uitarea. Poemul este structurat în 18 strofe de câte șase versuri. În general, piciorul metric este trohaic, fiind octometru - opt versuri trohaice, fiecare având o silabă accentuată urmată de una neaccentuată. Primul vers, spre exmplu (unde / reprezintă silaba accentuată și x reprezentând silaba neaccentuată): Poe a declarat, totuși, că poemul a fost o combinație între octametru acatalectic, heptametru catalectic și tetrametru catalectic
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
Seriile sunt întotdeauna patru, urmate de trei, începând întotdeauna și sfârșindu-se cu o silabă subliniată. Modificările metrice de la iambic în trei linii cu repetatele „clopote”, aducând cititorul în ritmul lor. Cea mai mare parte a poemului este un tetrametru trohaic. Clopotele despre care el scrie sunt considerate a fi cele pe care le-a auzit de la turnul clopotniță al Fordham University, deoarece Poe a locuit în același cartier în care se afla și universitatea. El se plimba frecvent în jurul campusului
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
mai bune” (La groapa lui Laie); „Sus la crîșmă-n Dealu-Mare/ De trei zile țin soboru” (Cîntece); „Plînge-o mierlă-ntr-o răchită/ La răscruci în Dealu-Mare” (Pribeag); „Luna-și picură argintul,/ Tremurîndu-l pe fereastră” (Pace) etc. Tot atîția octosilabi iambici și trohaici, alternați uneori cu heptasilabi. Doar în volumele din ultima fază de creație constatăm sporirea varietății prozodice: endecasilabul, de exemplu, împlinea de la început o funcție „nobilă”, fiind utilizat în contexte mai mult sau mai puțin solemne. Ieșirea poeziei lui Goga din
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]