KorAP: Find »[drukola/base=trohanter & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

127 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

vastul extern. în partea superioară creasta aspră a femurului se trifurcă: - ramura externă sau tuberozitatea gluteală (creasta marelui fesier) se orientează în sus spre marele trohanter femural; la acest nivel se inseră marele fesier; - ramura mijlocie se îndreaptă spre micul trohanter; este locul de inserție pentru mușchiul pectineu; - ramura internă (cresta vastului intern) se direcționează oblic în sus și înăuntru spre gâtul femurului; la acest nivel se găsește inserția mușchiului vast intern. Linia aspră se bifurcă în porțiunea inferioară; între liniile

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ale scapulei Ligamentul coraco-acromial (lig. coracoacromiale) - Figura 55 - este o bandă solidă, triunghiulară, ce se inseră prin vârf la nivelul acromionului iar, prin bază pe toată marginea procesului coracoid Are rol protector pentru musculatura subiacentă de la nivelul marelui și micului trohanter. Ligamentul coracoidian, ligamentul transvers superior al scapulei (lig. transversum scapulae) trece peste incizura coracoidiană pe care o transformă într-un orificiu pentru nervul suprascapular. Bursa subacromială facilitează mișcările dintre arcul coraco-acromial și mușchiul supraspinos, articulația umărului funcționând ca o a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
dintre procesul coracoid și capsulă; - bursa posterioară de mușchiul coracobrahial; - bursa dintre mușchiul marele rotund și capul luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial 10. Liaamentul coraco-humeral Mijloacele de unire ale oaselor în articulație sunt reprezentate, în afară de capsulă, și de ligamente: -liaamentele aleno-humerale superior

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
baza trohinului; - liaamentul prealeno-subhumeral unește marainea anterioară a cavității alenoidiene cu partea inferioară a aâtului chiruraical; - liaamentul coraco-humeral are dispoziție anterioară și este orientat dinspre anterior spre lateral-extern și ușor posterior, pornește de la procesul coracoid și ajunae la nivelul marelui trohanter humeral; - liaamentul humeral transvers care este o bandă fibroasă ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a aparatului capsulo-liaamentar, a suprafețelor și cartilajelor articulare, adaptarea stațiunii și motilității pentru susținerea areutății corpului realizare în defavoarea amplitudinii mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a suprafețelor și cartilajelor articulare, adaptarea stațiunii și motilității pentru susținerea areutății corpului realizare în defavoarea amplitudinii mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete restul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a capsulei fiind formată din fibre: - cu inserție osoasă ce pornesc de sub spina iliacă antero-inferioară formând un inel în jurul colului; - proprii sub forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează stratul fibros al capsulei. 1. Spina iliacă antero-inferioară 2. Marele trohanter femural 3. Ramura orizontală a ischionului 4. Gaura obturatoare 5. Capsula articulară 6. Liaamentul ilio-femural partea laterală 7. Liaamentul ilio-femural partea medială cu inserție terminală ce acoperă parțial liaamentul pubo-femural Ligamentele articulației - Fiaura 69: -în dreptul incizurii acetabulare labrul trece

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
două fascicule ș2, 11, 12, 18, 201. - ilio-pretrohanterian, lateral, oblic; - ilio-pretrohantinian, medial, vertical; - pubo-femural (lia. pubofemural) situat pe fața anterioară a articulației și care se inseră pe eminența ilio-pubiană, creasta pectineală, ramura superioară a pubisului și se termină înaintea micului trohanter; - ischio-femural sau ischio-capsular (lia. ischiofemural) orientat posterior se inseră pe ischion și dedesubtul acetabulului; - rotund sau liaamentului capului femural se inseră pe liaamentul transvers al acetabulului și pe porțiunile învecinate ale sprâncenei osoase acetabulare. Acest liaament conține vase nutritive pentru

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
supaspinatus) Originea este (Figura 95): - în fosa supraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. După formare fibrele musculare se orientează anterior și lateral trecând peste articulația scapulo-humerală. Inserția terminală se realizează printr-un tendon la nivelul fațetei superioare de pe marele trohanter humeral. Raporturi: Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. Tendonul mușchiului trece spre inserția terminală printr-un spațiu localizat între acromion și capul humerusului, în care vascularizația este precară. Acțiune: - asupra articulației scapulo-humerale: abductor al brațului, sinergic

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
suprafațele articulare în mișcările articulației (capsulo-protector). Inervația este realizată de nervul subscapular (ram colateral a plexului brachial) C5 -. MUȘCHIUL INFRASPINOS (m. infaspinatus) Originea: - în fosa infraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. Inserția terminală este pe fațeta mijlocie a marelui trohanter al humerusului. Raporturi. Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. între mușchi și capsula articulației umărului se găsește bursa subtendinoasă a mușchiului. Acțiunea este de: - rotație în afară a humerusului, cu mai mare eficiență dacă brațul a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fața posterioară a omoplatului- Figura 97 - în vecinătatea marginii laterale a acestuia; - fața profundă a fasciei infraspinoase. După formare mușchiul urmează un traiect lateral, în sus, trecând posterior față de articulația scapulo-humerală. Inserția terminală este pe fațeta inferioară, posterioară a marelui trohanter humeral. Raporturile mușchiului sunt cu cei care-l încadrează: infraspinosul și marele rotund. Acțiunea mușchiului: - este de rotator în afară al brațului; când ia punct fix pe omoplat realizează adducția brațului. Inervația se realizează prin nervul micului rotund. MUȘCHIUL ROTUND

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Figura 98): - la nivelul unghiului inferior al omoplatului; - la nivelul jumătății inferioare a marginii axilare a omoplatului; - pe fața profundă a fasciei infraspinoase. De la origine, fasciculele musculare se orientează în sus, anterior și lateral. Inserția terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii mare dorsal, subscapular și coracobrahialul; - inferior: cu peretele posterior al axilei; - marginea superioară delimitează împreună cu micul rotund, capul lung al tricepsului și humerusul spațiul humerobirondotricipital prin

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
grupul mușchilor posteriori sau externi. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE A BAZINULUI MUȘCHIUL ILIO-PSOAS (m. iliopsoas) Mușchiul ilio-psoas este format din două fascicule musculare (mușchiul iliac și mușchiul mare psoas) care au originii diferite, dar inserția terminală este comună la nivelul micului trohanter al femurului. a) MU ȘCHIUL MARE PSOAS (m. psoas major) Originea este la nivelul: - feței laterale a corpului ultimei vertebre toracale și pe primele 4 vertebre lombare, - proceselor costiforme ale acestor vertebre, - discurile intervertebrale corespunzătoare. b) MU ȘCHIUL ILIAC (m.

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
la nivelul: - feței laterale a corpului ultimei vertebre toracale și pe primele 4 vertebre lombare, - proceselor costiforme ale acestor vertebre, - discurile intervertebrale corespunzătoare. b) MU ȘCHIUL ILIAC (m. iliacus) Originea în fosa iliacă internă. Inserția terminală este la nivelul micul trohanter femural. Acțiunea: - este principalul flexor al coapsei pe bazin și invers, - când ia punctul fix la nivelul bazinului și al coloanei vertebrale participă în mers, propulstând înainte coapsa membrului inferior oscilant, - rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
gluteu inferior din plexul sacrat. MUȘCHIUL GLUTEU MIJLOCIU (m. gluteus medius) Originea este la nivelul: - suprafeței osoase cuprinsă între liniile gluteale anterioară și posterioară de la nivelul aripii iliace, - feței profunde a fasciei care-l acoperă. Inserția terminală este pe marele trohanter femural. Acțiunea și inervația comună cu cea a mușchiului gluteu mic. MUȘCHIUL GLUTEU MIC (m. gluteus minimus) Originea este pe suprafața osoasă cuprinsă între liniile gluteale anterioară și posterioară de la nivelul aripii iliace. Inserția terminală se descrie pe marele trohanter

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
trohanter femural. Acțiunea și inervația comună cu cea a mușchiului gluteu mic. MUȘCHIUL GLUTEU MIC (m. gluteus minimus) Originea este pe suprafața osoasă cuprinsă între liniile gluteale anterioară și posterioară de la nivelul aripii iliace. Inserția terminală se descrie pe marele trohanter femural. Acțiunea. Cei doi mușchi gluteali au o dispoziție în evantai ceea ce face posibilă acțiune diferită: - fasciculele posterioare produc extensia și rotația în afară a coapsei, - fasciculele mijlocii acționează ca abductoare ale coapsei, - fasciculele anterioare au efect de rotație internă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. Inervația provine din nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA (m. tensor fasciae latae) Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală se regăsește pe marele trohanter femural. Acțiunea: - flexor a\ coapsei față de bazin, - abductor al coapsei, - fixează genunchiul aflat în extensie, - continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta a fost începută de alte grupe musculare. Inervația este realizată prin intermediul nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
începută de alte grupe musculare. Inervația este realizată prin intermediul nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL PIRIFORM (m. piriform) Originea este pe fața anterioară a osului sacrum, în vecinătatea găurilor de conjugare sacrale 2,3,4. Inserția terminală: pe marele trohanter femural. Acțiunea: - rotator în afară al coapsei, abductor al coapsei, - extensor al coapsei pe bazin. Inervația provine din ramura proprie a plexului sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN (m. obturator internus) Originea este pe: - fata medială a membranei obturatoare, - periferia osoasă a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
coapsei, abductor al coapsei, - extensor al coapsei pe bazin. Inervația provine din ramura proprie a plexului sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN (m. obturator internus) Originea este pe: - fata medială a membranei obturatoare, - periferia osoasă a găurii obturatoare. Inserția terminală: pe marele trohanter femural, pe fața medială a acestuia. Acțiunea este de rotator în afară al coapsei. Inervația provine din nervul obturator intern din plexul sacral. MUȘCHIUL GEMEN SUPERIOR {I MUȘCHIUL GEMEN INFERIOR (m. gemellus superior; m. gemellus inferior) Denumirea mușchilor rezultă din

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Inserția terminală este realizată pe creasta inter-trohanteriană. Acțiunea este de rotator în afară al coapsei. Inervația provine din plexul sacrat. MUȘCHIUL OBTURATOR EXTERN (m. obturator externus) Originea este pe fața externă a conturului osos al găurii obturatorii. Inserția terminală:marele trohanter femural. Acțiunea: - rotator în afară al coapsei, - menținerea capului femural în articulația coxofemurală. Inervația din nervul obturator. MU {CHII COAPSEI Mușchii coapsei sunt astfel dispuși în jurul coapsei încât femurul să fie acoperit pe toate părțile. După modul în care sunt

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
MUȘCHIUL CVADRICEPS FEMURAL Mușchiul cvadriceps femural prezintă 4 capete de origine: vastul medial, vastul lateral, vastul intermediar și dreptul femural. Originea pentru: - vastul medial este la nivelul liniei aspre a femurului pe toată lungimea acesteia, - vastul lateral este de la marele trohanter femural la buza lateral externă a liniei aspre femurale, - vastul intermediar se inseră la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222

vârful ascuțit ori rotunjit. Epimerele mezosternului lățite, ele se prelungesc posterior până aproape de baza episternitelor metasternului. Elitrele acoperă complet abdomenul ori ele sunt trunchiate posterior, lăsând descoperite ultimele 2-3 tergite abdominale (Nicrophorus, Necrodes). Coxele anterioare conice, lățite la bază, iar trohanterele anterioare sunt bine dezvoltate. Cavitățile de articulație ale coxelor anterioare deschise posterior. Coxele posterioare cotangente sau depărtate între ele. Abdomenul este alcătuit din 6 sternite bine conturate. Tarsele pentamere. Majoritatea speciilor sunt necrofage, fiind întâlnite pe cadavre, ciuperci putrede și

Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI (2006) [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
banda posterioară nu atinge marginea laterală a elitrelor. Epipleurele elitrelor de asemenea portocalii sau roșii. Scapul, unghiurile posterioare ale elitrelor, metasternul, marginile laterale ale abdomenului, marginea posterioară a sternitelor 6-7 și întreg sternitul 8 sunt acoperite cu peri țepoși, alb-gălbui. Trohanterele picioarelor posterioare alungite în formă de spin. Sternitele abdominale prezintă o bordură laterală gălbuie. Specie comună, frecvent răspândită în întreaga Regiune Holarctică. l=12-22 mm. ♂ Tibiile posterioare sunt puternic arcuite. 5 Nicrophorus vestigator Herschel Clipeul și măciuca antenelor cu excepția primului

Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI (2006) [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
mate, prevăzute cu strii transversale șterse, ele au o punctuație și o pubescență asemănătoare cu a pronotului. În Europa de nord și centrală, la noi a fost semnalată doar în Ardeal. l=2,7-3,3 mm. ♂ Tarsele anterioare puternic lățite, trohanterele picioarelor posterioare sunt arcuite spre vârf. 2 Nargus badius Sturm Se deosebește de velox prin aspectul corpului care este mai îngust și mai puțin convex dorsal. Corpul oval-alungit, castaniu-închis sau roșcat maroniu, cu capul și discul pronotului de nuanță mai

Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI (2006) [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
mai lățit postmedian și prin marginile laterale puternic rotunjite, prin punctuația ceva mai deasă a interstriilor elitrelor, prin pubescența părții dorsale a corpului (văzută din profil) relativ accentuată dispusă oblic, prin sternitele abdominale lipsite de impresiuni mediane și prin aspectul trohanterelor posterioare. Capul și metasternul negricioase, în rest corpul are o nuanță maroniu-roșcată. Antenele, palpii și picioarele roșcat-deschise. Uneori discul pronotului este întunecat. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt obtuze și rotunjite. Elitrele cu o pubescență scurtă, orientată spre exterior. Element central-european

Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI (2006) [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]