460 matches
-
de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de origine endotelială; celulele endoteliale produc numai ET1. Producția de ET1 este reglată de numeroși factori: forțele tangențiale datorate fluxului sanguin și întinderea peretelui vascular prin presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină, trombină, interleukina 1. ET produce o varietate de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de origine endotelială; celulele endoteliale produc numai ET1. Producția de ET1 este reglată de numeroși factori: forțele tangențiale datorate fluxului sanguin și întinderea peretelui vascular prin presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină, trombină, interleukina 1. ET produce o varietate de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a factorilor trombocitari ai coagulării care în prezența ionilor de calciu intră în reacție cu factorii plasmatici ai coagulării formându-se tromboplastina. Protrombina (o proteină plasmatică cu rol în coagualea sângelui) sub acțiunea tromboplastinei și a ionilor de calciu, devine trombină activă. Trombina activă acționează asupra fibrinogenului plasmatic tranformând-ul în fibrină, o proteină insolubilă ce formează o rețea ce prinde elementele figurate sangvine, astfel constituindu-se trombusul sangvin. Pentru a intra în intimitatea acestor procese trebuie cunoscuți factorii trombocitari și factorii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
trombocitari ai coagulării care în prezența ionilor de calciu intră în reacție cu factorii plasmatici ai coagulării formându-se tromboplastina. Protrombina (o proteină plasmatică cu rol în coagualea sângelui) sub acțiunea tromboplastinei și a ionilor de calciu, devine trombină activă. Trombina activă acționează asupra fibrinogenului plasmatic tranformând-ul în fibrină, o proteină insolubilă ce formează o rețea ce prinde elementele figurate sangvine, astfel constituindu-se trombusul sangvin. Pentru a intra în intimitatea acestor procese trebuie cunoscuți factorii trombocitari și factorii plasmatici ai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
formează o rețea ce prinde elementele figurate sangvine, astfel constituindu-se trombusul sangvin. Pentru a intra în intimitatea acestor procese trebuie cunoscuți factorii trombocitari și factorii plasmatici ai coagulării. Factorii trombocitari ai coagulării, notați cu cifre arabe, sunt: 1proaccelerina, 2-acceleratorul trombinei, 3-factorul protromboplastinic, 4-factorul antiheparinic, 5-serotonina, 6fibrinogenul trombocitar, 7-trombostenina, 8-antifibrinolizina. Factorii plasmatici ai coagulări se notează cu cifre romane: I - fibrinogenul, II - protrombina, III - tromboplastina tisulară sau trombochinaza, IV - calciul, V - proaccelerina, care se transformă prin activare în factorul VI - accelerina
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
X activat acționează asupra factorului V, rezultând un complex ce activează protrombina. În sistemul extrinsec tromboplastina tisulară, factorul VII, cefalina și Ca2+ activează factorul X. Factorul X activat împreună cu factorul V, în prezența Ca2+ formează protrombinaza. Protrombinaza scindează protrombina, eliberând trombina ce transformă fibrinogenul în fibrină. Retracția cheagului se face tot datorită trombocitelor, care conțin o proteină numită trombostenină, procesul având ca rezultat întărirea dopului hemostatic. La câteva zile de la constituire trombusul este distrus, fibrinoliza fiind realizată de către plasmină, o enzimă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de origine endotelială; celulele endoteliale produc numai ET1. Producția de ET1 este reglată de numeroși factori: forțele tangențiale datorate fluxului sanguin și întinderea peretelui vascular prin presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină, trombină, interleukina 1. ET produce o varietate de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de origine endotelială; celulele endoteliale produc numai ET1. Producția de ET1 este reglată de numeroși factori: forțele tangențiale datorate fluxului sanguin și întinderea peretelui vascular prin presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină, trombină, interleukina 1. ET produce o varietate de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de origine endotelială; celulele endoteliale produc numai ET1. Producția de ET1 este reglată de numeroși factori: forțele tangențiale datorate fluxului sanguin și întinderea peretelui vascular prin presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină, trombină, interleukina 1. ET produce o varietate de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
provine din CMN ale mediei arteriale, care au migrat prin lamina elastică internă (membrană discontinuă care marchează limita dintre intimă și medie). Principalii factori chemotactici și mitogeni sunt: PDGF (platelet-derived-growth factor) produs de trombocite, celule endoteliale, macrofage, CMN. IL-1, IL-6, trombina, TNF-α, INF- etc. Celulele musculare proliferate dobândesc proprietăți asemănătoare macrofagelor (înglobează LDL) și proprietăți secretorii producând fibre de colagen și proteoglicani, care realizează o capsulă fibroasă ce include material lipidic extracelular și detritusuri celulare. CMN își modică fenotipul (din contractil
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
40 42]. Riscul recurențelor tromboembolice după terapie anticoagulantă este mai scăzut în special la femeile la care etiologia acestor afecțiuni este „hormonală” (5%), față de cele cu etiologie nonhormonală (15%) sau față de bărbați [40-43]. Administrarea de ximelagatran, un inhibitor oral al trombinei, comparativ cu administrarea warfarinei la pacienți cu fibrilație atrială a determinat o scădere a ratei de apariție a accidentelor vasculare cerebrale și a tromboembolismului sistemic atât la bărbați, cât și la femei [44]. Alte terapii cardiovasculare Diureticele sunt mult mai
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Există până în prezent numeroase studii care au arătat însă că acestea, în special când sunt utilizate sub forma de combinație estrogen-progesteron, cresc riscul cardiovascular, prin favorizarea apariției trombozelor arteriale și venoase [6]. Etinilestradiolul exercită următoarele efecte cardiovasculare: creșterea producției de trombină, fibrinogen, factori VII, VIII, IX, X, XII și XIII ai coagulării, scăderea secreției de proteină S și antitrombină [7]. Totodată determină stimularea producției hepatice de angiotensinogen, care, sub acțiunea reninei, se transformă în angiotensină I, cu activarea în continuare a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
se formează astfel cheagul alb; faza chimio-umorală, cu formarea cheagului roșu, prin procese enzimatice complexe, de coagulare, la care participă plasma și hematiile. Protrombina din plasmă, sub acțiunea trombokinazei, în prezența ionilor de calciu și a fosfolipidelor, se transformă în trombină activă. Tromboplastina eliberată de celulele lezate este activată și de diferiți factori plasmatici: factorul VIII antihemofilic, factorul IX Chrismas, factorul X Stuart-Prower, factorul XI tromboplastina plasmatică, factorul XII Hagemann. În prezența ionilor de calciu, trombina transformă fibrinogenul din plasma în
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
a fosfolipidelor, se transformă în trombină activă. Tromboplastina eliberată de celulele lezate este activată și de diferiți factori plasmatici: factorul VIII antihemofilic, factorul IX Chrismas, factorul X Stuart-Prower, factorul XI tromboplastina plasmatică, factorul XII Hagemann. În prezența ionilor de calciu, trombina transformă fibrinogenul din plasma în fibrină, care, sub influența factorului XIII realizează stabilizarea fibrinei insolubile, adică cheagul definitiv. Acesta, sub influența unor enzime trombocitare se retractă, strângând marginile plăgii vasculare. După 24 ore, cheagul suferă un proces de fibrinoliză parțială
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
3 g%; reacția este acidă; conține rare elemente figurate și este adesea sediul unor mari cantități de germeni (Tabel 2.4Ă. Exsudatul fibrinos se individualizează prin prezența și predominantă fibrinogenului în masă plasmatica extravazată, care în contact cu tromboplastina și trombina țesuturilor alterate se va transforma în fibrina. Fibrina se depune că o peliculă reticulara cenușie-gălbuie la suprafață mucoaselor, seroaselor, în marile cavități sau în spațiile de difuziune perifibrilară din țesutul conjunctiv. Exsudatului hemoragic îi este proprie predominantă în lichidul extravazat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de inflamații pseudomembranoase, majoritatea patologiștilor deosebesc două forme morfoclinice: crupală și difteroidă. Inflamațiile crupale se caracterizează prin predominantă în exsudatul inflamator a fibrinei, component final al sistemului coagulării sângelui, respectiv a polimerizării fibrinogenului în fibrina, în prezența tromboplastinei și a trombinei tisulare. Exsudatul fibrinos apare sub forma unei pelicule sau pseudomembrane cenușii gălbui de grosimi variabile, la suprafață seroaselor sau a mucoaselor afectate; este deci o inflamație superficială. Pseudo-membrana de fibrina se desprinde cu ușurință de țesuturile subiacente, fără să lase
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de infarct, etapă ce durează aproximativ 2-3 săptămâni. În primele 4-6 ore de la accidentul vascular cerebral, excluderea cauzei hemoragice prin CT (fără contrast, la 30 min) indică medicația antiagregantă (aspirină, clopidogrel - Plavix), anticoagulantă (heparină, warfarin - Cumadin și inhibitorii direcți ai trombinei) și fibrinolitică îTPA- tissue plasminogen activator administrat intravenos) specifică unui accident vascular ischemic (trombo-embolic). Aspirina 150 mg și clopidogrel sunt utilizate în prevenția accidentelor vasculare ischemice, dar și în terapia de urgență pentru prevenirea extinderii cheagului. Heparina IV 800 - 1200
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
aplică la persoanele cu istoric hipertensiv, convulsiv și cu risc de hemoragie. Medicația defibrinogenetică naturală incluzând ancrod și batroxobin (Defibrase), ce sunt derivate din veninul de șarpe ce reduc fibrinogenul plasmatic, reprezintă o alternativă a medicației TPA. Inhibitorii direcți ai trombinei (Direct Thrombin Inhibitors) sunt o clasă recentă de anticoagulante ce include un prim reprezentant hirudin, un extract natural din saliva lipitorilor, precum și noile forme reprezentate de argatroban (Novastan), bivalirudin îAngiomax), danaparoid (Orgaran), lepirudin (Refludan) și desirudin (Revasc). Inhibitorii glicoproteinei IIB
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
recomandă ca toți pacienții să primească tratament anticoagulant suplimentar pe lângă cel dublu antiagregant. De asemenea, datorită raportului risc-beneficiu, prima recomandare este reprezentată de fondaparină, enoxaparină și, în caz de indisponibilitate, heparină sodică. Datele coroborate cu privire la efectul administrării inhibitorilor direcți de trombină la vârstnici sunt insuficiente. Este important de reținut însă că vârstnicii au tendința de a avea mai des boală cronică de rinichi și greutate redusă, doi factori importanți pentru supradozajul la acest grup de pacienți. Pe de altă parte, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
au tendința de a avea mai des boală cronică de rinichi și greutate redusă, doi factori importanți pentru supradozajul la acest grup de pacienți. Pe de altă parte, în studiul ACUITY s-a dovedit că bivalirudina, un inhibitor direct de trombină, are efect de reducere a complicațiilor hemoragice mai accentuat la pacienții peste 75 de ani, comparativ cu heparina (33). Nu există date clare referitoare la indicația de inițiere precoce a tratamentului betablocant, cu blocanți ai sistemului renină angiotensină aldosteron și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]