101 matches
-
lor este de 250000 ± 50000/mm3 sânge. Conțin proteine (trombostenina - proteina contactilă, fibrinogen și factori procoagulanți captați din sânge), glucide, lipide, enzime oxidative și diferiți ioni. Au rol în hemostaza spontană la nivelul vaselor mici și mijlocii. Participă la formarea trombusului prin: aderarea trombocitelor, reacția de descărcare, agregarea trombocitelor și retracția cheagului. Hemostaza spontană se produce după o leziune vasculară, prin constricția puternică a vasului și aglutinarea trombocitelor la marginile lezate sub forma unui dop plachetar. Este realizată astfel hemostaza temporară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
agregarea trombocitelor și retracția cheagului. Hemostaza spontană se produce după o leziune vasculară, prin constricția puternică a vasului și aglutinarea trombocitelor la marginile lezate sub forma unui dop plachetar. Este realizată astfel hemostaza temporară. Hemostaza definitivă se realizează prin constituirea trombusului fibrinos în interiorul și la suprafața dopului plachetar. În linii genarale procesul de formare a coagulului sangvin începe cu descărcarea din trombocite a factorilor trombocitari ai coagulării care în prezența ionilor de calciu intră în reacție cu factorii plasmatici ai coagulării
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu rol în coagualea sângelui) sub acțiunea tromboplastinei și a ionilor de calciu, devine trombină activă. Trombina activă acționează asupra fibrinogenului plasmatic tranformând-ul în fibrină, o proteină insolubilă ce formează o rețea ce prinde elementele figurate sangvine, astfel constituindu-se trombusul sangvin. Pentru a intra în intimitatea acestor procese trebuie cunoscuți factorii trombocitari și factorii plasmatici ai coagulării. Factorii trombocitari ai coagulării, notați cu cifre arabe, sunt: 1proaccelerina, 2-acceleratorul trombinei, 3-factorul protromboplastinic, 4-factorul antiheparinic, 5-serotonina, 6fibrinogenul trombocitar, 7-trombostenina, 8-antifibrinolizina. Factorii plasmatici
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în prezența Ca2+ formează protrombinaza. Protrombinaza scindează protrombina, eliberând trombina ce transformă fibrinogenul în fibrină. Retracția cheagului se face tot datorită trombocitelor, care conțin o proteină numită trombostenină, procesul având ca rezultat întărirea dopului hemostatic. La câteva zile de la constituire trombusul este distrus, fibrinoliza fiind realizată de către plasmină, o enzimă ce se activează în interiorul coagulului. Plasmina se formează din plasminogen, proteină ce se găsește în plasmă. Această enzimă hidrolizează legăturile chimice ale fibrinei, fibrinogenului și a unor factori ai coagulării. Trombocitele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
speciale a venei iliace comune stângi, localizarea mai frecventă a TVP este la nivelul membrului inferior stâng (38) Hipercoagulabilitatea sanguină reprezintă în majoritatea cazurilor de TVP un factor asociat, favorizant. Sunt implicate următoarele mecanisme: a. hiperactivitatea plachetară prin producerea unui trombus hemostatic sau a unei tromboze venoase în următoarele entități patologice: splenectomie, sindroame mielodisplazice, infarct miocardic, diabet zaharat, trombocitemii esențiale, hiperlipoproteinemii tip II, CID, la purtătorii de valve cardiace mecanice, în caz de utilizare extensivă a anticoncepționalelor orale. b. hipercoagulabilitatea plasmatică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în care aportul sanguin arterial este insuficient (inclusiv hipotensiune arterială sistemică) sau când drenajul venos este deficitar (insuficiență cardiacă globală sau predominant dreaptă severă, pericardită constructivă, pericardite lichidiene masive cu tamponadă cardiacă etc.) [3]. 5. Ecografia bidimensională cu compresie detectează trombusul venos ca o zonă cu ecogenitate crescută la nivelul venei cercetate care nu se modifică deloc sau prea puțin prin compresie. Ea oferă rezultate foarte bune (sensibilitate 96%, specificitate 99%) pentru localizarea trombozei poplitee și femurale, rezultate mai slabe fiind
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la nivelul membrelor inferioare. Are ca dezavantaj major obținerea unui rezultat tardiv, la 12-24 de ore în caz de utilizare a fibrinogenului marcat, în timp ce folosirea plasminei marcate permite obținerea rezultatelor la circa 30 de minute (prin concentrarea acesteia la nivelul trombusului). Se produc rezultate fals pozitive în caz de hematoame, (indiferent de vechimea lor), plăgi, contuzii musculare, flebite superficiale sau rupturi de chiste popliteane Baker. Testul nu poate fi utilizat la femeile gravide datorită trecerii radiotrasorului în circulația fetală. Scintigrafia cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
riscul hemoragic este mai mare la vârstnici, anticoagularea trebuie aplicată, dar strict individualizată. Hemoliza Colmatarea valvei presupune formarea de trombi ce alterează funcționalitatea mecanică valvulară și constituie o urgență medico-chirurgicală, cu potențial risc vital. Tratamentul este fibrinolitic în caz de trombus proaspăt și medicație eficientă. În caz contrar se impune intervenția chirurgicală, cu extracția trombilor, cu sau fără reprotezare valvulară. Avantajele tehnice Se referă la alegerea protezei care nu creează dificultăți de implantare. Costul este rezonabil. Durabilitate Valvele mecanice sunt cele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
la bărbați și este mai mare la negri decât la albi. Fibrinogenul este o proteină de faza acută și influențează reologia, coagularea sângelui, agregarea plachetelor, modificările peretelui vascular. Contribuie la stress-ul mecanic exercitat asupra endoteliului, este factor esențial în formarea trombusului, iar fibrina este un factor mitogen important pentru celulele peretelui vasului în care s-a format un trombus. Dintre toate componentele sistemului coagulării, cantități crescute de fibrinogen au fost cel mai frecvent asociate cu boala vasculara ocluziva. Deși fibrinogenul se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
și influențează reologia, coagularea sângelui, agregarea plachetelor, modificările peretelui vascular. Contribuie la stress-ul mecanic exercitat asupra endoteliului, este factor esențial în formarea trombusului, iar fibrina este un factor mitogen important pentru celulele peretelui vasului în care s-a format un trombus. Dintre toate componentele sistemului coagulării, cantități crescute de fibrinogen au fost cel mai frecvent asociate cu boala vasculara ocluziva. Deși fibrinogenul se asociază altor factori de risc cardiovascular precum fumatul, hipertensiunea, obezitatea, rezistentă la insulină, hipercolesterolemia, s-a arătat că
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
administrează soluție hipertonică glucozată deoarece hiperglicemia poate genera compuși toxici în condiții de metabolizare anaerobă. Soluțiile hiperosmolare (MgSO4) pot precipita transformarea hemoragică a AVC. Se perfuzează lent soluție de Manitol 20%. Endarterectomia carotidiană (trombectomia mecanică) are rolul de a înlătura trombusul format la nivelul plăcii de aterom stenozantă. Chiar în situația plasării unor dispozitive filtrante distale pentru resturile ce se pot desprinde în timpul procedurii, există un risc de declanșare a unor accidente vasculare embolice secundare. Angioplastia și stentul carotidian constă în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și limfangitelor, rar fiind neinfecțioasă. O serie de afecțiuni cu tropism vascular cum ar fi trombangeita obliterantă, vasculitele sistemice, bolile de colagen, tumorile maligne, bolile infecțioase pot determina apariția tromboflebitelor superficiale. Rareori, TFS sunt idiopatice, apărând la persoane normale. Formarea trombusului este consecința leziunilor endovenei; el este aderent de peretele venos și obstruează complet lumenul. Uneori, datorită inflamației, intervine și un spasm venos. Trombul se fragmentează foarte greu și nu embolizează decât excepțional. Staza venoasă nu are importanță în inițierea trombozei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
migra în plămân sau pot determina embolii paradoxale. Bolile ereditare și anomaliile congenitale de interes clinic sunt rare în patologia venoasă. Tromboza venoasă profundă (cunoscută și sub denumirile de tromboflebită profundă, flebotromboză acută) este o boală determinată de apariția unui trombus puțin aderent într-o venă profundă, la formarea căruia participă mai mulți factori ereditari și dobândiți. Tromboza venoasă profundă este o importantă cauză de morbiditate și mortalitate, a cărei incidență în țările dezvoltate este de aproximativ 1 la 1000 locuitori
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
sau tromboză de coagulare; trombușii neaderenți sunt roșii, alcătuiți predominant din eritrocite înglobate în rețea de fibrină, puține trombocite și sunt mai lacși, în timp ce trombușii albi, aderenți sunt alcătuiți predominant din agregate trombocitare, fibrină și puține hematii [6,7]. Creșterea trombusului se face prin suprapunere succesivă (apoziție) de trombi roși și trombi albi la suprafață prezentând striațiuni (liniile Zahn). Creșterea trombusului se face în două direcții: centripetă inițială, iar după obliterarea lumenului venos creșterea se face centrifug. Extremitățile proximale ale trombului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
sunt mai lacși, în timp ce trombușii albi, aderenți sunt alcătuiți predominant din agregate trombocitare, fibrină și puține hematii [6,7]. Creșterea trombusului se face prin suprapunere succesivă (apoziție) de trombi roși și trombi albi la suprafață prezentând striațiuni (liniile Zahn). Creșterea trombusului se face în două direcții: centripetă inițială, iar după obliterarea lumenului venos creșterea se face centrifug. Extremitățile proximale ale trombului pot emboliza. Trombul în evoluție poate fi extensiv, lizat, fragmentat și embolizat, organizat și epitelizat sau poate fi recanalizat tardiv
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
centripetă inițială, iar după obliterarea lumenului venos creșterea se face centrifug. Extremitățile proximale ale trombului pot emboliza. Trombul în evoluție poate fi extensiv, lizat, fragmentat și embolizat, organizat și epitelizat sau poate fi recanalizat tardiv. În absența lizei complete a trombusului, la nivelul peretelui venos și al valvulelor „în cuib de rândunică”, se produc leziuni definitive, care îngustează lumenul venos cu incompetență valvulară de diferite grade și apariția hipertensiunii venoase profunde (fig. 22.8). ETIOPATOGENIE În general, cauzele trombozei venoase profunde
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
anatomice speciale a venei iliace comune stângi, localizarea mai frecventă a TVP este la nivelul membrului inferior stâng. Hipercoagulabilitatea sanguină reprezintă în majoritatea cazurilor de TVP un factor asociat, favorizant. Sunt implicate următoarele mecanisme: a. hiperactivitatea plachetară prin producerea unui trombus hemostatic sau a unei tromboze venoase: splenectomie, sindroame mielodisplazice, infarct miocardic, diabet zaharat, trombocitemii esențiale, hiperlipoproteinemii tip II, coagulare vasculară diseminată, la purtătorii de valve cardiace mecanice, în caz de utilizare extensivă a anticoncepționalelor orale. b. hipercoagulabilitatea plasmatică prin: - activarea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
la nivelul membrelor inferioare. Are ca dezavantaj major obținerea unui rezultat tardiv, la 12-24 de ore în caz de utilizare a fibrinogenului marcat, în timp ce folosirea plasminei marcate permite obținerea rezultatelor la circa 30 de minute (prin concentrarea acesteia la nivelul trombusului). Se produc rezultate fals pozitive în caz de hematoame (indiferent de vechimea lor), plăgi, contuzii musculare, flebite superficiale sau rupturi de chiste popliteale Baker. Testul nu poate fi utilizat la femeile gravide datorită trecerii radiotrasorului în circulația fetală. Scintigrafia cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
Therapy [22], [23] și a recomandărilor AHA/ACC [24]. 1. Terapia anticoagulantă a pacienților cu TVP este unanim acceptată în TVP proximală și din ce în ce mai frecvent se indică și în terapia trombozei izolate a venelor gambei, datorită posibilității extensiei proximale a trombusului în 20-30% a cazurilor. Aplicată imediat după stabilirea diagnosticului pozitiv, ea reduce semnificativ mortalitatea și morbiditatea prin tromboembolism pulmonar. De elecție se folosesc HGMM menționate în profilaxia TVP sau UFH administrate intravenos sau subcutanat în doze ajustate în funcție de greutatea pacientului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
mai aproape de tromb, pe care se administrează 5 000-10 000 UI/oră, concomitent cu heparină iv. pentru realizarea unei heparinemii de 0,25 U/ml, care menține vena permeabilă 72 de ore sau mai mult. Administrarea prelungită este necesară deoarece trombusul este frecvent mai vechi și deci mai greu lizabil, iar controlul coagulării se face cu ajutorul timpului de trombină (TT) care se determină înainte și la 2 ore după inițierea terapiei trombolitice, care are ca limite optime valori de 4, 5
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
TVP documentată și/sau TEP cu o rezervă cardiacă sau pulmonară limitată. b. TVP documentată și/sau TEP alături de o complianță scăzută a pacientului la medicație sau imposibilitatea monitorizării pacientului în timpul tratamentului anticoagulant. c. TVP documentată și/sau TEP și trombus rezidual mare parțial absorbit în venele extremităților sau în vena cavă inferioară. d. Pacient cu anamneză de TVP și/sau TEP care urmează să fie supus unei intervenții chirurgicale cu risc crescut de TVP postoperatorie. e. Pacient fără antecedente de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
hemoragipar, meningită hemoragică, tumoră etc.) trebuie investigați suplimentar prin RMN (evidențierea malformațiilor vasculare angiografic „mute” - cavernoame mav cu flux redus) și reevaluați angiografic, în general după 2-6 săptămâni (anevrismul poate fi mascat la prima investigație angiografică datorită vasospasmului sau unui trombus provizoriu care se repermeabilizează ulterior). 8. Pacienții cu anevrisme rupte necesită control CT postopertor cât și în orice moment al agravării. Aceste controale comparative pot orienta tratamentul în funcție de etiologie: infarct, edem, hematom, hidrocefalie etc. Complicațiile pot fi legate de actul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
la bifurcația în ACE și ACI, la nivelul peretelui posterior al sinusului carotidian si extinzându-se frecvent în segmentul distal al ACC. Ateroscleroza determină AVC sau AIT prin două mecanisme principale: - embolizarea de la nivelul unei plăci de aterom a unui trombus, a unui cristal de colesterol sau altor reziduuri ateromatoase (placă Hollenhorst); - reducerea perfuziei cerebrale prin stenoză (fluxul sangvin rămâne aproape constant până la un grad de stenoză de 70%). PREZENTARE CLINICĂ În general, este suspectată o stenoză carotidiană în următoarele situații
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
prin absența circulației colaterale, linie netă de demarcație între lumenul opacifiat al vasului și embolus, aspectul cvasinormal al celorlalte vase. Angiografia efectuată în caz de tromboze arteriale pune în evidență și pe alte vase, circulație colaterală bogată, suprafața superioară a trombusului este neregulată; - examenul Doppler vascular periferic: identificarea vaselor native, grafturilor arteriale și a vaselor stentate ocluzionate, starea circulației subiacente, fistulă arterio-venoasă, anevrisme popliteale sau alte tipuri, chist Baker; - angiografia computer tomografică (CTA); - imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) cu cele trei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
obliterantă este o panangeită prin prinderea în procesul inflamator a arterelor, venelor și limfaticelor, cu afectarea tuturor straturilor endo-mezo-perivasculare. Sunt leziuni segmentare, cu aspect inflamator în stadiile acute și subacute, în timp de în stadiile cronice de organizare fibroasă a trombusului, fibroza și scleroza vasculară și perivasculară nu mai sunt întâlnite. În stadiile acute inițiale este caracteristică invazia peretelui vascular de către limfocite și fibroblaști, precum și proliferarea endotelială, întâlnindu-se de asemenea leucocite PMN și celule gigante. Se reduce astfel substanțial lumenul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]