105 matches
-
puternici curenți ascendenți. În norii cumulus congestus predomină curenți ascendenți bine dezvoltați (15-20 m/s). O dată cu aceștia apar și curenți descendenți, însă mai slabi, aceștia predominând mai ales în aerul liber de sub nori. Stratul de aer instabil putând ajunge până în troposferă. Trecerea de la norul cumulus la cumulonimbus, datorită curenților de aer ascendenți, care ajung la intensitate maximă, se face în două etape: în prima etapă, trecerea la stadiul de înghețare se observă prin structura mai puțin precisă a vârfului norului, care
Cumulonimbus () [Corola-website/Science/306581_a_307910]
-
un înveliș gazos (pătură de gaze) numit atmosferă. Aceasta este formată din aer, un amestec de 78% azot, 21% și 1% alte gaze, având o grosime de 1.600Km. În spațiu atmosfera este cea care dă Pământului nuanța sa albastră. troposfera cel mai apropiat strat de gaze de suprafața Pământului, are o grosime de 17 km( la poli se întinde până la 7 Km și la tropice până la 17 Km); se află concentrată aproximativ 90% din toată cantitatea de aer (din cauza atracției
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
are loc indirect, prin intermediul suprafeței terestre, ce transmite de jos în sus căldura sa învelișului gazos al Pământului și doar într-o mică măsură direct de la razele solare; acesta este motivul pentru care temperatura aerul scade cu înălțimea în cuprinsul troposferei, influențată direct de căldura radiată de suprafața terestră; atmosfera face să ardă, înainte de a atinge solul, aproape toate corpurile cerești care intră în ea. * Fenomene atmosferice Să ne amintim stările de agregare ale substanței: solid, lichid și gazos și schematic
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
se datorează Soarelui. Din cauza vitezei sale mari, radiația solară străbate atmosfera fără să o încălzească. Ajungând la suprafața terestră, radiația solară este absorbită de uscat și de apă, care retransmit apoi căldura către atmosferă. Primele se încălzesc păturile inferioare ale troposferei, pentru că sunt în contact cu suprafața terestră, iar de la acestea căldura se transmite și spre păturile mai înalte. Rezultă că atmosfera se încălzește de jos în sus, prin intermediul suprafeței terestre. Temperatura aerului nu este aceeași pe tot globul, ci variază
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în atmosferă se reține cam 45 - 50% din aceasta. Razele, o dată ajunse pe Pământ încălzesc suprafața terestră, ce transmite căldura aerului atmosferic din vecinătatea sa. Datorită mișcărilor convective, aerul mai cald se va ridica spre straturile mijlocii și superioare ale troposferei, luând locul aerului mai rece de la înălțimi, ce va coborî spre sol. Când Soarele devine mai activ, suprafața sa se acoperă de pete și se observă mai multe erupții solare decât până atunci. Acestea eliberează în spațiu, printre altele, și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de pe Pământ, iar în E își termină rolul său de a transporta satelitul. În figura următoare este arătată traiectoria rachetei purtătoare a satelitului. Racheta pleacă de pe Pământ din A și se ridică vertical câțiva kilometri și ulterior, după ce trece de troposferă și stratosferă, este înclinată progresiv până ajunge în E, la o înălțime suficient de mare deasupra Pământului, cu viteza ® V a cărei direcție este cât mai aproape de orizontală, α @ 2 p . Viteza trebuie să fie aproape perpendiculară pe dreapta ce
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
procesul de trecere a entropiei joase În entropie Înaltă. Pentru a-și Îndeplini menirea, industria consumă cantități tot mai mari de combustibili și materii prime, răspândind În atmosferă și deversând În ape mari cantități de reziduuri care deteriorează local structura troposferei și a unor ape continentale. Creativitate și progres tehnic 66 Din punct de vedere fizic, procesul economic este un proces entropic; nici nu creează și nici nu consumă materie sau energie, ci doar transformă entropia joasă În entropie Înaltă. În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
procesul de trecere a entropiei joase În entropie Înaltă. Pentru a-și Îndeplini menirea, industria consumă cantități tot mai mari de combustibili și materii prime, răspândind În atmosferă și deversând În ape mari cantități de reziduuri care deteriorează local structura troposferei și a unor ape continentale. Creativitate și progres tehnic 66 Din punct de vedere fizic, procesul economic este un proces entropic; nici nu creează și nici nu consumă materie sau energie, ci doar transformă entropia joasă În entropie Înaltă. În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
este întâlnit cel mai des în munții Harz din Germania și întro regiune muntoasă din Crimeea, la granița cu Ucraina, ca o siluetă fantomatică, pe fondul unui curcubeu, datorat dispersiei, refracției și difracției, în final, în cristalele de gheață din troposfera înaltă? ... Discul Holografic Versatil HVD este un disc optic ce folosește tehnica holografică care, deși momentan poate stoca 500 GB, ar putea stoca în viitorul apropiat 3.9 TB de informație? ... Dacă pe un CD informația este scrisă pe suprafața
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
1. ansamblu de elemente aflate într-o relație structurală, de interdependență și interacțiune reciprocă, formând un tot organizat. STOECHIOMETRÍE Ramură a chimiei care studiază raporturile cantitative dintre elemente, în combinații sau în reacții. STRATOSFÉRĂ Stratul superior al atmosferei (situat deasupra troposferei), care începe la o înălțime de aproximativ 11 km de la suprafața Pământului. TERMODINÁMIC, -Ă, termodinamici, -ce, 1. Parte a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie stările de echilibru ale sistemelor fizice și proprietățile generale ale proceselor care conduc
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
karakul, cu lână mătăsoasă și buclată. ASTRONOMIE știința care studiază corpurile cerești din Univers. ATLAS colecție de hărți, plante, schițe, grafice, diagrame ș.a., privind o anumită tematică. ATMOSFERĂ învelișul de aer al Pământului; pe verticală, este alcătuită din cinci straturi: troposfera, stratosfera, mezosfera, ionosfera și exosfera. ATOL insulă de forma unui inel, construită prin depunerea scheletelor de corali, având la mijloc un lac de tip lagună (numit lagoon), care comunică sau nu cu marea sau oceanul prin mici canale. ATOMOCENTRALĂ centrală
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
viață al Pământului; totalitatea viețuitoarelor (plante, animale, oameni) care trăiesc pe planeta noastră. BOREAL zonă sau punct situat spre Polul Nord; emisfera boreală - cea situată la nord de Ecuator. BRIZĂ vânt cu caracter local, care ia naștere în stratele inferioare ale troposferei; 20 după locul în care se formează, pot fi: marine, montane, de pădure ș.a.. BRUMĂ fenomen hidrometeorologic ce constă în depunerea pe suprafața solului sau a obiectelor de pe sol a unor cristale fine de gheață albicioasă, având adesea forme de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
valoarea de aproximativ 500 m pentru aceasta. Restul atmosferei, cuprinzând circa 95% din masa totală, este influențat într-o măsură mult mai redusă de către suprafață, fiind cunoscut ca atmosfera liberă. Stratul limită împreună cu primii 10-15 km din atmosfera liberă alcătuiesc troposfera (termenul provine din grecescul „tropos”, semnificând rotație), care este sediul unor intense agitații și transformări ale aerului, ce determină caracterul vremii la suprafața globului. Acest strat activ, care acumulează și cea mai mare parte a nebulozităților atmosferice, este separat de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a fi însoțită de un transport de masă. De asemenea sub acțiunea forțelor Coriolis, pot lua naștere undele Rossby, care depind în mod esențial de rotația și geometria sferică ale Pământului și însoțesc numeroase perturbații la scară mare, produse în troposferă și stratosferă. Atmosfera este, în același timp, sediul unor reacții fotochimice complexe, inițiate de radiația solară, în special de fotonii din domeniul UV și al radiațiilor X, care provoacă disocierea moleculelor gazelor atmosferice. Se produce, de asemenea, o diversitate de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
astfel inclusiv la răspândirea poluării în atmosferă. 5. Vremea și climatul Termenul de vreme, deși are o semnificație destul de clară în limbajul cotidian, nu are o definiție precisă în fizica atmosferei. Cu toate că acestea, el tinde să înglobeze, evenimente din troposferă asociate cu mișcările atmosferice caracterizate prin scări spațiale de ordinul sutelor de metri și mai mult, și scări de timp de ordinul a câtorva zile. În sens meteorologic, noțiunea de vreme se referă la totalitatea fenomenelor și proceselor atmosferice ce
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
densitatea, compoziția și umiditatea aerului, conținutul de impurități solide și lichide, viteza vântului, își modifică valoarea în funcție de poziție. Cele mai importante sunt variațiile cu altitudinea. Astfel, temperatura se micșorează pe verticală, în medie cu 6-7 K pe fiecare kilometru, (în troposferă), în timp ce aceeași variație pe orizontală implică o distanță de 500-600 km. Cu alte cuvinte, variațiile temperaturii pe verticală sunt cam de 500 ori mai rapide în comparație cu acelea pe orizontală. De aceea, un prim criteriu de structurare a atmosferei îl constituie
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de zbor. Cea mai pronunțată diferențiere sub aspectul proprietăților diferitelor straturi se manifestă în cazul temperaturii, prin natura variației sale cu înălțimea și valoarea gradientului vertical de temperatură. În funcție de acest criteriu, atmosfera este divizată în cinci pături (straturi) principale, sferice: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera și exosfera, separate prin straturi de tranziție. În fig.2.1. și în tabelul 2.1 sunt indicate pozițiile de denumirile acestor straturi. Limitele lor pot suferi modificări importante pe parcursul unui an calendaristic, în funcție de latitudine, anotimp
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
este suficient de mare pentru a face imposibilă o rotație completă a unui aparat de zbor în jurul Pământului (acesta pierde din viteză sau se aprinde). Este utilizată, de asemenea, împărțirea atmosferei în atmosferă joasă și atmosfera înaltă. Prima coincide cu troposfera, iar a doua cuprinde toate straturile situate deasupra tropopauzei. Având în vedere raportul ponderilor proceselor convective și de difuziune în atmosferă, regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de difuziune în atmosferă, regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranziție, turbopauza, deasupra căruia predomină echilibrul difuziv.. Troposfera reprezintă pătura atmosferică cea mai joasă, care vine în contact direct cu suprafața terestră la partea sa inferioară. Limita superioară a ei se situează la altitudini cuprinse între 8 și 18 km, în funcție de latitudinea geografică, anotimp (vara este mai ridicată
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
regiunile polare, înălțimea ei este de 8-9 km, în regiunile subpolare, de 10-12 km, în timp ce la tropice ajunge la 16-18 km. În centura cuprinsă între 30 0 N și 300 S, adică pe jumătate din suprafața terestră, limita superioară a troposferei se situează la circa 16.3 km. În același timp, ea concentrează circa ¾ din masa întregii atmosfere, ceea ce are consecințe extrem de importante pentru dezvoltarea multora din procesele atmosferice. Ca o caracteristică generală, presiunea aerului scade cu altitudinea: la înălțimea h
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Ca o caracteristică generală, presiunea aerului scade cu altitudinea: la înălțimea h = 5 km, presiunea p este egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare nivelului mării, p0, în timp ce la h = 10 km, p =(1/4)p0. Particularitatea cea mai importantă a troposferei se referă la micșorarea temperaturilor sale cu altitudinea, caracterizată printr-un gradient vertical de temperatură pozitiv, egal cu 6.5 K/km, înregistrând o abatere de 3 K/km, în funcție de anotimp. Astfel, la limita superioară a troposferei, temperatura
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a troposferei se referă la micșorarea temperaturilor sale cu altitudinea, caracterizată printr-un gradient vertical de temperatură pozitiv, egal cu 6.5 K/km, înregistrând o abatere de 3 K/km, în funcție de anotimp. Astfel, la limita superioară a troposferei, temperatura medie la nivelul ecuatorului este de circa -70 0 C, iar la polul Nord înregistrează -65 0C iarna și -45 0C vara. Gradientul vertical de temperatură la un moment de timp fixat poate să varieze în limitele foarte largi
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
puncte, de la valorile pozitive de ordinul zecilor și sutelor de grade la 100 m, până la aceleași valori negative. Profilul menționat al temperaturii este condiționat de schimbul termic radiativ și turbulent dintre atmosferă și suprafața terestră. A doua caracteristică importantă a troposferei o reprezintă fenomenul accentuat de amestecare pe verticală a aerului. Apariția acestuia este favorizată de valorile relativ mari pe care le înregistrează gradientul vertical de temperatură. Schimbul de energie turbulent influențează nu numai asupra distribuției temperaturii pe verticală, ci și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
amestecare pe verticală a aerului. Apariția acestuia este favorizată de valorile relativ mari pe care le înregistrează gradientul vertical de temperatură. Schimbul de energie turbulent influențează nu numai asupra distribuției temperaturii pe verticală, ci și asupra altor caracteristici fizice ale troposferei: distribuția verticală a vaporilor de apă, a prafului și a impurităților, proprietăților optice ale atmosferei, procesele de condensare a vaporilor de apă ș.a. De aici și diferența dintre troposferă și celelalte straturi în ceea ce privește gradul de poluare, umezeală, formarea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
distribuției temperaturii pe verticală, ci și asupra altor caracteristici fizice ale troposferei: distribuția verticală a vaporilor de apă, a prafului și a impurităților, proprietăților optice ale atmosferei, procesele de condensare a vaporilor de apă ș.a. De aici și diferența dintre troposferă și celelalte straturi în ceea ce privește gradul de poluare, umezeală, formarea continuă a norilor. În troposferă se produc principalele fenomene meteorologice, care determină vremea. Ea prezintă deseori instabilități, aici luând naștere mișcări verticale și orizontale intense ale aerului. Troposfera concentrează
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]