852 matches
-
din sânul toamnei sătulă de iubit. SE URCĂ IARNA ÎN COPACI Se urcă iarna în copaci și ninge, îngheață timpul amețit pe-un vânt, sub muchia nopții luna își prelinge surâsul părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, trosnesc pe buze resturi de cuvânt, te-mbrățișez cu un colind ce-și plânge sonata părului cărunt. Se urcă iarna în copaci și ninge, la tine-n vise un e-mail sunt. Cu viscolul privirii ți-aș atinge nechezul părului cărunt. Se
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1330020440.html [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DE NOAPTE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 471 din 15 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului de noapte. Oasele cuvintelor au început să trosnească și liniștea surdă bea din verdele crud, pe tâmplele munților venit-au cocorii s-amurgească când noaptea-și linge sălbatic umbrele aninate în dud. S-a topit căldura-n răcoare și paște din perlele vii semănate-n suiș, visele noastre
DE NOAPTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 by http://confluente.ro/De_noapte_leonid_iacob_1334505807.html [Corola-blog/BlogPost/359034_a_360363]
-
spaimă, se ascunde pe perete. Mucegai și șoapte blânde, împânzesc aerul rece, degete lungi, alunecânde, cuprind clipa care trece. Tablouri vechi, cuvinte surde, glasuri noi îngână versuri, priviri reci și picioare nude, colindă prin neînțelesuri. Focul scaldă chipuri sumbre, lemnele trosnesc de spaimă, flăcările dezmiardă umbre, care nu vor să se piardă!.. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Într-o mână de cenușă... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
ÎNTR-O MÂNĂ DE CENUŞĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1432449818.html [Corola-blog/BlogPost/367734_a_369063]
-
apoi pas pe valul dintâi al firii învăț să cânt pe margini de cuvinte între mine și cer coroanele copacilor dansează amețitor îmi place să dansez dar uite clipă cum oasele amorțesc între clapele așteptărilor și dor le aud cum trosnesc și apoi cum împlinesc un ritual ciudat în care ele sunt ramurile copacilor din orașul fără glas iar eu trunchiul în care ele dansează odată cu coroanele copacilor rebele oase și tocmai la mijlocul podului se apucă să cânte să-și împletească
MĂ AŞTEPT TOT EU (...DINCOLO DE FRONTIERĂ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_astept_tot_eu_dincolo_anne_marie_bejliu_1389071229.html [Corola-blog/BlogPost/363832_a_365161]
-
inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
l-a durut, a urlat, A râs, s-a împlinit. Sunt curioși: „Ce-o fi în mintea lui?“ De sufletul poetului Nu se interesează nimeni, Uneori nici el. Îl dăruiește celorlalți. IADUL Iubim florile ZI DE TOAMNĂ Durerea crengilor care Trosnesc sub indiferență pașilor... Soarele de toamnă Răsare de după o frunză, După colțul de unde apar copiii Când se duc la scoala Și miroase a vinete coapte... Ochii tăi răsar în ochii mei... De mâine Or să vină zăpezile... Mama Tăișul blasfemiator
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Va_prezint_un_tanar_poet_buzoian_teo_cabel.html [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
fermecat, Uiți de tot ce îți lipsește, ești puternic și bogat! . . . Vrei să vezi bătrâna IARNĂ în deplinătatea ei? Când ninsoarea o să-și cearnă, ia-te după pașii mei. O CĂSUȚĂ ȘI IZVORUL, dorm având aprig străjer, Viscolul, dansând zăpada, trosnind crengile de ger! . . . Păsările zgribulite, vor să le pui de mâncare, Un mistreț și iepurașii lasă urme pe cărare. Urmărind cum viața curge peste iarnă, înainte, Mângâi tâmplele cărunte, topind gânduri în cuvinte Și te bucuri că și-n iarnă
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Casuta_din_poveste_ionel_davidiuc_1339527846.html [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
peste față cu biciul cailor, iar eu voi adormi cu seringa dumneavoastra prin sânge, lunatic cum sunt și al nimănui, stârv răstignit și putred de ani... Sunteți frumoasă, doamnă, ca Tamara mea, dusa mea tristă înjunghiată de viață Știți cum trosnea bocancul meu toate iluziile acelei femei, toată gingășia ei de nevastă? Știți cât plângea? O am în sertar, e cu mine, deschideți, doamnă, să vedeți dragostea îngălbenind în fotografii și gândul că ea nu m-a iertat niciodată cum eu
MĂ VEȚI IERTA, DOAMNĂ ASISTENTĂ? (ÎNSEMNĂRI DIN AZIL) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1429710597.html [Corola-blog/BlogPost/353933_a_355262]
-
Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 297 din 24 octombrie 2011. Privesc scena cu un surâs dureros și târziu înecat în parfumuri sordide, înăbușitoare, lacome totuși noi iubim viața și moartea în egală măsură. La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în vie se-împrăștie un miros greu de fum, de cazan neîndulcit de porumbi și cartofi copți în spuză cu veșnicia ascunsă în fiece bute iar firul neiertător ce leagă lumile, șiroind eliptic printre sânii tăi neatinși
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
de bastonul cel port umil ajutând lumea să treacă prin altă ... Citește mai mult Privesc scena cu un surâs dureros și târziuînecat în parfumuri sordide, înăbușitoare, lacometotuși noi iubim viața și moartea în egală măsură.La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în viese-împrăștie un miros greu de fum,de cazan neîndulcitde porumbi și cartofi copți în spuzăcu veșnicia ascunsă în fiece buteiar firul neiertător ce leagă lumile,șiroind eliptic printre sânii tăi neatinșide scorburile judecății de apoi,devastează
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
pe înserare, planuri multe se creează noaptea e un sfeșnic bun, buciumul cântă în eter, moții se adună în noapte, pe la stâni, și la răscruci trece Iancu să-i adune să le spună planul său apele șoptesc pe vale, nucile trosnesc în nuci iar ciocoii fug de moarte, Iancu pare un călău. Referință Bibliografică: coboară Iancu / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1473620595.html [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
încălzesc, mă mângâie pe față, Ce stare și ce dulce letargie! Ce mult aș vrea să fii aici, cu mine, Să te alint cum o făceam odată, Când, în cabana noastră minunată, Trăiam momente de iubire, pline. Acum, doar lemnele trosnesc în vatră, Se-aude-o larmă surdă-n depărtare, Să fie vântul, sau de vină-s oare Doar câinii care, în ogrăzi, mai latră? Îmi sorb, acuma, ceaiul în tăcere... Doar nu visez, nu cred că mi se pare, Sunt pași care
CEAIUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1456136194.html [Corola-blog/BlogPost/370679_a_372008]
-
timp de femeia asta cu trupul fierbinte, care se cuibărea micuță lîngă el și îi uda pieptul cămășii cu lacrimile dragostei. Dincolo, peste drum, Roua îl ajuta atentă pe Cezar Dunăreanu să se spele în bucătăria în care duduia soba, trosneau vreascurile și mirosea a levănțică și a mușețel auriu și a pîine coaptă, îl ștergea ea cu prosopul pe umerii lui largi, de fost sportiv, îi dădea cămașă curată, apoi îl băga în pat și ea se întorcea în sanctuarul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
strada, se agăța de gard cu coatele ca țopîrlanii, poziție de care era conștient, da' zicea cu umor că pentru el este odihnitoare și își striga vesel vecinul: “Băi, neacutare ... nu te-ai săturat de femeie?! Hai la vale, o trosni berea în sticlele alea reci și noi nu știm”, dar cele două femei studiaseră deja cîmpul de luptă și știau că nu pot ataca frontal, cavaleria inamică le era superioară, așa că recurgeau la strategia ce se propagă în timp și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
se ascultă-n silă, Cad umbrele-n albastra disperare. Doamne! Ascultă ruga și ai milă. Mugetul apei întruna aleargă Inspăimântă lumea și o derutează Potopu-ncearcă priveliștea s-o șteargă, Nici nu se mai știe-i seară sau amiază?!? Casele gem, trosnesc și se clatină, Ropotul scoate vuiete urâte Rămâne zarea vastă de platină Zilele-s atât de posomorâte! Palidă, vremea s-a culcat pe ape, Jaful puhoiului urlă-năbușit, Mătură poduri, drumuri vrea să sape Lăsând găuri în pământul nămolit. Prada înoată
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1407073631.html [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]
-
26 decembrie 2015. Poveste de iarnă Îmbraci în alb pe unde treci natura Și fulgi de nea ușor așezi pe ram , Nu pot să-ți deslușesc făptura Te desenez cu degetul pe geam. În casă arde focul și e bine Trosnește lemn de brad în șemineu, Te-aș invita-năuntru și pe tine Ți-aș oferi chiar balansoarul meu . Îmi plac poveștile la gura sobei Astăzi ca-n alte ierni mi le amintesc, Hai intră Iarnă doar un ceai să bei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
premierului David Cameron, creșterea numărului de incidente rasiste și xenofobe în regat ș.a.m.d. -, cel mai mult atârnă în balanță incertitudinea venită la pachet cu deznodământul votului. Fiindcă mutarea pusă pe mâna cetățenilor nu are precedent și face să trosnească mai toate firele țesăturii geopolitice și, implicit, ale vieții trăite la firul ierbii de cei 64,1 milioane de britanici + ale tuturor vecinilor mai apropiați sau mai îndepărtați din satul global. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană - dacă / cum se va face
Am stat de vorbă cu șapte tineri români care trăiesc și lucrează în Marea Britanie. Cum cred ei că îi va influența votul pentru Brexit by https://republica.ro/am-stat-de-vorba-cu-sapte-tineri-romani-care-traiesc-si-lucreaza-in-marea-britanie-cum-cred-ei-ca-ii-va [Corola-blog/BlogPost/338503_a_339832]
-
apoi deasupra capitalei României... Acele păsări negre, uriașe, planează deasupra Bucureștiului scăldat în lumina străzilor. Undeva se vede o clădire imensă. Acvilele cu cioc coroiat și priviri agere asaltează Palatul Neamului. INT. / SALA DIN PALATUL NEAMULUI / NOAPTE Geamurile de la ferestre trosnesc făcându-se țăndări, ușile se deschid ca la comandă și o sală imensă în care „Imperatorul” își ține ședința este invadată de acel stol de păsări ciudate. Acestea se transformă pe rând în cavaleri cu pelerine roșii și fecioare în
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
pătrunde in sânge, acționează ca o supapă a gândului ... pompează prin vene, încălzește inima și urcă spre creier. Explozia de scântei inundă centrul vital. Te privești în ochi.. În jurul tău flăcări se ivesc pe rând, ard si mistuie negura. Zidurile trosnesc, vârtejul ridicat de nicăieri te smulge, te absoarbe nesățios. Liniște deplină ... În spate se întinde tunelul nesfârșit, ca un subsol din clădirile vechi, luminat slab cu câte un bec rătăcit pe alocuri pe tavanul crăpat și coșcovit. Te întorci cu
CALATOR.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Calator_camelia_constantin_1358849122.html [Corola-blog/BlogPost/348867_a_350196]
-
râs diabolic infinit, Devorează pădurea mohorâtă ce se-ncovoaie liniștit, Copacii triști și mohorâți de peste dealuri Se lasă abandonați la cheremul scăzutelor temperaturi. O nouă răsuflare rece iarna-și trimite, Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute, Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți, Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți. Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitate Ostilităților ce au gesturi necontrolate, Până-mprejur armistițiul se instalează, Iarna puterea absolută și-o demonstrează. Ca un tunet în ochii lor se rostogolește, Dar nu le
OSTILITĂŢI LA ÎNCEPUT DE IARNĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 by http://confluente.ro/irina_bbota_1419917404.html [Corola-blog/BlogPost/372775_a_374104]
-
vă întrebați, mesdames et messieurs, cum au supraviețuit - simplu, s-au dus în curte, au spart un lighean de lemne și coceni, le-au pus lângă ușă, să aibă și peste noapte, și în locul unde e arzătorul de gaze a trosnit un foc frumos, de vis de iarnă (geroasă). „Ne-am descurcat, mamă”. Am răsuflat ușurat auzind-o de dimineață pe bunică-mea, dar neputând să nu mă gândesc la aburii pe care bătrânii i-au scos pe gură toată noaptea
Corporația absurdului: În noaptea de luni spre marți, moșii mei, de 80 și 90 de ani, s-au trezit cu gazul tăiat by https://republica.ro/corporatia-absurdului-in-noaptea-de-luni-spre-marti-mosii-mei-de-80-si-90-de-ani-s-au-trezit-cu-gazul [Corola-blog/BlogPost/338762_a_340091]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună, Satu-i plin de voie bună! Să deschidem poarta mare, Chiar de-i vânt și e ninsoare, Să lăsăm capra să joace Și moșnegii în cojoace! Referință Bibliografică: DATINI / Gheorghe Vicol : Confluențe
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418655320.html [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
Strune de viori, coarde iar vibrănd. Iarna nu mai pleacă, trenul e în gară, Calatorii așteaptă, peronul e plin, Teii- înmuguriți nu plesnesc în floare, Sunt speriați de norii negrii - fumurii. Doamna supărată iși duce valiza, Trenul se urnește, șinele trosnesc, O batistă albă de brocart sărută Un obraz în lacrimi și la drum pornesc. Primăvara vine ca o domnișoară, Parfumată iarași cu miresme vii Lacrămioare albe, sunt brodate toate Pe veșmăntul verde, soare - păpădii. Maci incendiați cu raze de soare
VINE PRIMĂVARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Vine_primavara_camelia_cristea_1394569035.html [Corola-blog/BlogPost/353517_a_354846]
-
dar ningeau cumva spre tine Stoluri de fluturi mari ai dorurilor noastre Nu-mi amintesc decât că ne-am purtat în noapte Părtași umăr la umăr către celălalt O fi fost timpul nostru ? Nu știu, se prea poate ! Dar diminețile trosneau ca valul de înalt Nu-mi amintesc-vezi bine-prea multe despre noi, Decât că porțile-au rămas atunci deschise Când ai plecat, când am plecat poate -amândoi Cu spaime nerostite, căzute dintre vise. Ai să mă ierți că am rămas atâta
ÎNTRE UN FOC NEBUN ŞI-O LACRIMĂ DE FATĂ de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1465405605.html [Corola-blog/BlogPost/385262_a_386591]
-
amorțită. sper într-o nouă mască. mai rezistentă. aleargă în jurul meu copiii invidiei. am chiulit de la lecție. am ales gestul împlinit. mi-era lene să ard inutil, într-un spațiu strâmt. urc treaptă cu treaptă, scara din fire de iarbă. trosnesc treptele. sunt din lemn. las ziua liberă. fără mască. Referință Bibliografică: fără mască / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 487, Anul II, 01 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FĂRĂ MASCĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 by http://confluente.ro/Fara_masca_anne_marie_bejliu_1335871750.html [Corola-blog/BlogPost/358565_a_359894]