57 matches
-
Eta Boeriu, Ioanichie Olteanu, Dominic Stanca ori mai puțin cunoscutul Al. T. Țion. Cât despre S., a fost în exclusivitate baladist. Tot Ion Vartic susține că el „a ilustrat cu strălucire lamentația baladescă”. În aceeași linie intră romantismul, patetismul, atitudinea trubadurescă, vocația tragicului, care nu cad în desuetudine, ci izbutesc să păstreze aparențele modernității. Poate că reușita vine din faptul că toate producțiile sale poetice au o anume conotație scenică, tragicul fiind mai degrabă „jucat” decât resimțit ca destin, cum mărturisesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
punerea în scenă nu lipsește. Balada erotică, începută, în chip tradițional, cu o notă fantastică, galopantă, e întoarsă spre motive intime, încât Pierrot-ul care se preface că plânge pentru a ne amuza plânge la sfârșit cu adevărat. Convertirea lirismului trubaduresc, fantastic până la macabru, în lirism intim, terorizat de ideea morții, e, aici, actul poetic hotărâtor. EUGEN SIMION SCRIERI: Problema cititului. Contribuții la estetica fenomenului literar, Sibiu, 1943; ed. îngr. și pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1997; Ștefan Braborescu, București, 1965; Versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
mișcă soarele și alte stele (Dante), penetrația, elanul gîndirii, pasiunea descoperirii, producerea de concepte, sentimentul limitelor, stăpînirea de sine, echilibrul etc... Schema propusă de Denis de Rougemont combină, cum se poate ușor temarca, formele philiei grecești cu formele sensibilității erotice trubadurești. Într-un arhetip recunoaștem pasiunea de ordin spiritual, În altul platonismul, În tipul emoțional se ascunde Afrodita Pandemos ș.a.m.d. Aplicînd-o, cu titlu experimental, la stihuitorii noștri, ce observăm? Că erosul lui Conachi stă sub semnul cupei, fiind, În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o abilă răsturnare de perspectivă, Într-o figură a crosului acaparator, totalizant: o figură a paroxismului pasiunii erotice. 7. A doua figură a crosului curtenitor de tip Conachi, Văcărescu (Ienăchiță, Alecu) este aceea a vasalități (domnei, donnoi, cortezia din poezia trubadurescă). Rougemont o pune În legătură cu erezia Catharilor și dogma „Bisericii Amorului” (L’Amour et l’Occident), descoperind astfel În amorul-pasiune o sursă religioasă. Barthes crede că mecanica vasalității (obiectul iubit aservește total subiectul Îndrăgostit) se bazează pe un sentiment puternic de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dezlănțuie Împotriva ei Într-un pamflet. C.A Rosetti scrie, În 1839, o romanță: A cui e vina? În care misoginismul e mai discret. El face o filozofie a fatalității sexului, scuzînd inconsecvența femeii. Există, lîngă o pasionalitate de tip trubaduresc, și puțină parodie În versurile: „Tu-mi ziceai o dată cum pîn’la moarte Dragostea ta toată mie-mi vei păstra; M-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate, Astfel merge lumea, nu e vina ta. Tu-mi ziceai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
era și În mîna. Care dar alt neajuns, O, nemulțămitoare! Te-a rănit și te-a pătruns, Să te faci vînzătoare? Ah! ludo! Dalila! De interes orbită, Vai! amar seamă vei da, Aspidă otrăvită!” Tema dușmanilor de pizmă este tipic trubadurescă. Totdeauna este cineva care bagă intrigă, vorbește de rău pe cîntărețul erou și provoacă o ruptură vremelnică Între subiectul și obiectul erotic. Pann se apără În stilul său de cei care născocesc „defaime” și-l ponegresc fără scrupule: e gata
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nota spirituală nu pătrunde În această adorație. Cultul privește nurul și, din cînd În cînd, duhul femeii. Însă duhul este o Însușire care nu invită la asceză. Este doar o formă de seducție a feminității. SÎnt unele caracteristici ale eroticii trubadurești care apar și la Conachi, Văcărești și la poeții veniți după ei. Părul blond și pielea albă a femeii sînt trăsături clasice. Rassa dintr-un sirventés de Bertrand de Bon este o doamnă proaspătă și fină, grațioasă și veselă, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]