2,738 matches
-
M artor viu de cuvinte cu dor O rhidee-n grădină vâlceana, cu hâr R am de stejar nepieritor I mn pentru eroi și-n cer veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste truda, Prețuire adâncă O ameni dăruiți, fapte, împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori! PORUNCI
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1473756433.html [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
frumoase și câteva pe care le poți număra pe degete, trăite doar prin intermediul dialogurilor purtate între noi, pe parcursul celor trei luni, acum ni se perindeau prin fața ochilor și întregeau fundalul tabloului pe care ne pictasem dragostea, cu multă migașă și trudă. Amintiri care abia apoi au fost transpuse în realitate, dar care m-au determinat să-mi doresc să accept invitația ta, să-mi doresc să rămân alături de tine, și să continuii la vremea aceea povestea noastră. Mi-am dorit atunci
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402827246.html [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
desiș de umbre din pădure ea nu mai poate goana s-o îndure de greul dus și i-a oprit cu-o rugă dă muget cerbul turmei să adaste atent pândind viclenele sclipiri sfârșită de efort și opintiri începe ciuta truda de a naște un ied plăpând ce frigu-l aburește se zbate să se-nalțe pe picioare și-ncearcă să-l ferească de răcoare când blana umezită-i netezește purtând spre ei a lupilor cătare le vine din pădure semn de
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439533143.html [Corola-blog/BlogPost/373263_a_374592]
-
Bine, fata mamii, dar la ora asta mai bem cafea? La noapte o să stăm cu ochii înfipți în tavan. - Lasă, mamă, că nu veți păți nimic. Vine el și somnul la cât sunteți voi de obosiți după o zi de trudă prin curte. Atât Săndica, cât și părinții săi erau fericiți. Vor avea grija unul celuilalt de acum încolo. Mama sa se va ocupa cu gătitul hranei, Săndica cu treburile gospodărești și bătrânul său tată, cu ce putea și el să
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404206904.html [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
de teapa matelotului, nu o putea rata. Conturile Ebei au crescut ca în povești. În câteva ore, cât la alți români în zeci de vieți ! Banii nu au miros. Băieții deștepți și-au mai onorat odată licitațiile câștigate cu multă trudă. Sau posturile grase, în care au fost instalați pe criteriile de partid știute. Marele socru mic își râde în barbă. I-au ieșit socotelile. Cu lacrima de rigoare în colțul stâng al ochiului de dreapta ! Cu largul accept al Licuriciului
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_inainte_d_sergiu_gabureac_1346692648.html [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
într-o inedită manieră cvasi-monografică, cu un deosebit simt de răspundere și un evident respect față de tradiții. Un excurs interesant, eclectic, pozitivist, ce se pretează la o atentă lecturare, o concentrare intru deslușirea corectă a sensurilor. IOVANA - inca o reușită truda a unui scriitor de o indiscutabila valoare Gheorghe A. Stroia PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecții (vor urma, cu siguranta, altele): A. ANTOLOGIS 1. Gheorghe A. Stroia
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_noua_aparitie_li_gheorghe_stroia_1353474977.html [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]
-
Arte Frumoase din București (1940-1945). Chiar daca istoria monahismului românesc va lega de-a pururi numele Părintelui Sofian de cel al Mănăstirii Antim, multe alte lăcașuri din țară și din străinătate poartă prin veac urma mâinilor sale, cu a căror smerită trudă le-a împodobit, căutând fără încetare Chipul de frumusețe și lumina Mântuitorului. Schitul Darvari (1964 si 1993), Mănăstirea Agapia (1970), Mănăstirea Deir-El-Harf - Liban (1971), Mănăstirea Radu-Vodă - București (1973), Catedrala din Homs - Siria (1978), Biserica din Hama - Siria (1979) sunt doar
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu un dangăt plin de jale plânge clopotul în turlă; Turmele coboară-agale, lupii, dând târcoale, urlă. Vântul șuieră prin ramuri, bruma arde iarba udă. Caii trag din greu în hamuri, bacii-s obosiți de trudă. Prin copaci, umflate-n pene, păsări, toamnei, stau priveghi; Frigul, agățat de gene, doarme asudând sub zeghi. La fereastră, prin perdele, frunze numeri în gutui; Poftă ai de... rogodele și în pod, pe scară, sui. Scârțâie sub tălpi podeaua, umbra
PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_un_stalp_canta_cucuveaua.html [Corola-blog/BlogPost/359282_a_360611]
-
amintirea sa? Pe unde-am mers ori cum trăiesc Viața în destin pământesc, Simt că vine din astral ceresc Și curge-n prea-plinul sufletesc. În suflet, idei abundă Cu o lumină plăpândă. Pe gândirea mea fecundă Să rodească har de trudă. Cine am fost sau voi mai fi, Să duc lumina nopții-n zi... Să-mi zburde doruri pe câmpii... Numai Dumnezeu poate ști. Întrebările-mi voi duce Cu-a vieții povară dulce, La a timpului răscruce, În somnul de veci
„FEMEILE CU FLORI ROȘII ÎN PĂR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1451546726.html [Corola-blog/BlogPost/375027_a_376356]
-
grele de cumpărături și te ajută! Moș Crăciun e trecătorul de pe stradă, care atunci când te oprești să-ți tragi sufletul, te întreabă daca ai nevoie să te ajute cu ceva! Moș Crăciun e cel care din puținul lui adunat cu trudă, oferă și altora ceva! Moș Crăciun e cel care nu lasă pe nimeni să înghețe în frig! Moș Crăciun este cel care ți-a răspuns la mesajul tău sincer. Încercați să fiți și voi cât de cât un Moș Crăciun
CINE E MOŞ CRĂCIUN? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cine_e_mos_craciun_mihai_leonte_1356246073.html [Corola-blog/BlogPost/351585_a_352914]
-
Hunedoara a LSR cu dăruire, încurajând cultura, pentru care au fost salutați cu bucurie și respect. Ei, toți organizatorii acestui eveniment, ne-au propus câteva momente de meditație asupra a ceea ce se întâmplă în zilele noastre în cultura română și truda lor este exemplară pentru noile generații. Iar revista „Cetatea lui Bucur” a salutat cu deplină justificare cutezătorii, întreprinzătorii într-ale literaturii și culturii din orașul Geoagiu. LAZĂR IOSIF Referință Bibliografică: Stațiunea GEOAGIU / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
STAŢIUNEA GEOAGIU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1406902198.html [Corola-blog/BlogPost/342285_a_343614]
-
Sinod al Bisericcii Ortodoxe Române din luna iunie anul 2009, Preasfințitului Episcop Ioan al Covasnei și Harghitei i-a fost acordat titlul de Arhiepiscop onorific, ca un gest de răsplată, prețuire și profundă recunoștință pentru întreaga sa activitate, plină de trudă, jertfă și sacrificiu, în cei șaisprezece ani de Arhipăstor duhovnicesc al ținutului românesc din centrul țării, al Covasnei și Harghitei. Aceasta s-a petrecut după mari și multe lupte. După decembrie anul 1989, pe fondul frământărilor existente în viața credincioșilor
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
întretăiată, ca pentru o binecuvântare mult așteptată: „Ne dăruiește puterea duhului pentru a zămisli și a crește la rândul nostru sămânță de rod sub tălpi, a înțelepți cu iertare și milostenie scurta noastră trecere prin lume, a o înveșnici prin trudă și credință. „Dar aripile de ce planează în zbor, pe o parte și pe cealaltă? „Ca să arate oamenilor cum să-și cumpenească pașii atunci când aceștia se rătăcesc, să le arate calea pe care să o străbată până la sfârșitul vieților lor. Pentru
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mama_cocoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
Mă cheamă doruri depărtate, La un taifas și tare-aș vrea Să mă opresc măcar o clipă Dar în zadar e cazna mea, Aleargă timpul ca și vântul, Nici n-a ajuns c-a și plecat, Iar eu îmbujorat de trudă, Mă-ntreb cu ce l-am supărat, De ce se duce-așa devreme? De ce nu face-un mic popas? Îmi caut cuvintele cu grijă, Dar tot rămân fără de glas, Rămân uimit la gândul care, De ceva vreme îmi dă ghes, Când
ÎNCĂ MAI ESTE LOC LA CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1476342129.html [Corola-blog/BlogPost/384341_a_385670]
-
mai sunt același care sunt Nu mai sunt același care-am fost Rostul meu e să fiu luat la rost Pentru toate relele de pe pământ, Și să rămân uitat în avanpost Sunt la fel ca voi un muritor Abonat la trudă pentru-o pâine De care am nevoie azi și mâine, De care nu mă pot lipsi în viitor Ceea ce în fond cere și-un câine Nu mă întrebați că n-am răspuns Cât vor putea nervii să-mi reziste Mai
SUNT LA FEL CA VOI, UN MURITOR de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_la_fel_ca_voi_un_muritor_ion_untaru_1327143067.html [Corola-blog/BlogPost/366582_a_367911]
-
porunca a cincea din Decalogul mozaic), creștinii cinstesc duminica prin porunca a patra din Decalogul lor. Nicăieri în Genesa nu se precizează numele celei de-a șaptea „zi” din „săptămâna” lucrării divine, ziua în care Domnul s-a odihnit după truda creării văzutelor și nevăzutelor. Nici nu era cu putință acest lucru, deoarece „zilele” facerii au conotația generică de epoci, cu o întindere temporală peste puterea de cuantificare a omului, căci unitățile de măsurare a timpului (secundă, oră, zi, săptămână, lună
ŞTIAŢI CĂ CEI MAI AFURISIŢI TERORIŞTI AI PLANETEI SUNT IEZUIŢII? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462977707.html [Corola-blog/BlogPost/378515_a_379844]
-
2014 Toate Articolele Autorului recuperăm trecutul prin câte-o întâmplare când dintre veacuri prinse și din adânc de mare ne dăruie norocul purtate-n valuri large fragmente de istorii - pierdutele catarge din câmpuri sau grădină ne dă pământul roade cu trudă îngrijite pe hat sau lângă case se-ndestulează glia din sânge de noroade ne creștem bunăstarea pe neștiute oase găsim câte-o comoară în mod aleatoriu de-ngălbenit papirus lăsat de vre-un străbun nu-i prețuim valoarea căzând în derizoriu
RESTITUIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417336464.html [Corola-blog/BlogPost/371975_a_373304]
-
căci încă nu se deschiseseră punctele vamale directe de mai târziu și a trebuit să trec mai întâi prin Cernăuții Bucovinei, adică prin Ucraina, apoi să străbat Basarabia de la nord la sud trecând prin Râșcani, Bălți, Orhei, s.a., cu multă trudă și oboseală. Dar și cu multă bucurie văzând în toate localitățile steaguri, eșarfe și însemne sărbătorești căci aceasta însemna și aniversarea entuziastă a unui an de la apariția mult așteptatei legi ce conferea statut oficial limbii, grafiei și însemnelor românești. Când
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_calator_lucia_olaru_nenati_1377854141.html [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
cântece de slavă pentru cei cărora ziua aceasta le este dedicată. Iar poeziile pregătite au fost recitate cu multă emoție și bucurie. A fost sărbătoare! A fost un moment răscolitor pentru cei rămași în urmă, pentru cei ce conștientizează câtă trudă, cât sânge a curs și de cât sacrificiu au fost capabili înaintașii noștri. Și astfel, în amfora inimii fiecăruia dintre cei prezenți, s-a picurat lacrima recunoștinței, surâsul izbândei și parfumul florilor păcii. Să arzi pe rugul unui ideal, acela
BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1401358033.html [Corola-blog/BlogPost/357514_a_358843]
-
am, nimic nu-mi aparține, doar viața! Am adus atâta iubire în ea, încât, devenită pictoriță, am pictat în fiecare zi, câte un poem mut dar atât de viu! Aici, în vârful degetelor, se află totul și mâinile îmi pun truda în oglindă. Viața mea, o galerie cu tablouri vii, poeme mute de atâta culoare și bucurie! Darul meu Pe banca din parc așteptai viitorul. Erai, atât de încordat, Cu pumnii strânși, așteptând! Voiam să mă cuprindă brațele tale Dar nu
ÎNGERUL PĂZITOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ingerul_pazitor.html [Corola-blog/BlogPost/367377_a_368706]
-
protagoniștii acestui concept au dispărut, așa încât nu se mai pot apăra. Asistăm și la o mistificare - a câta oară? - a istoriei literare și sociale moderne. Ceea ce este trist rămâne faptul că Artur Silvestri și întreaga sa operă culturală, clădită cu trudă și sacrificii, este ca și ștearsă de unele voci bine orchestrate, ce pândesc din umbră orice încercare de emancipare culturală pe temei românesc.” Analog, vorbind despre această ”generație expirată” de scriitori controvesați, Marian Nencescu formulează o concluzie superbă cu ocazia
SEMNAL DE CARTE: “CITITORUL DE CONTROL” DE MARIAN NENCESCU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1455185576.html [Corola-blog/BlogPost/342937_a_344266]
-
cu prețul sacrificiului propriului copil care muncește „afară”, și muncește, nu se sfiește și nu se joacă! 99% din ele le-am dăruit și-am făcut-o cu drag și nu le-am scris pentru a face o afacere din truda sufletului meu, vreau să muncesc, ca atâtea sute, mii, poate milioane de români care trec prin aceleași zbateri, dar... NU E LOC! Deloc! Culmea, am scris mai mult stând și eu „afară” și sprijinindu-mi copilul! Am aflat de curând
MĂ SIMT STRĂINĂ ÎN PROPRIA MEA ŢARĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ma_simt_s_georgeta_resteman_1365847116.html [Corola-blog/BlogPost/345882_a_347211]
-
o transformăm în ploi. Arareori gustăm din fericire, Nectarul zeilor, pentru aleși, Dorim un strop de nemurire, Puterea de a fi-nțeleși. Călite suflete fragile, De vorbe grele care dor, Strădanie în primenire, Simțirile adesea mor. Sculptăm încet, cu mare trudă, Ideea de a deveni Și cerul vrem să ne audă, În visul nostru de a fi. Ne rotunjim zidirile-mpietrite Și fruntea spre lumin-o înălțăm, Piatră de preț am vrea să fim, în minte, Nu bolovan, cu care s-aruncăm
ÎNNOBILAŢI CU SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1401832014.html [Corola-blog/BlogPost/354098_a_355427]
-
1933 . În articolul de fond al primului număr, O vorbă spusă ' nainte , semnat, se pare, de Alex. Negură, se argumenta programul acestei reviste: „Suntem o sămânță aruncată la cea mai îndepărtată graniță și nu putem râmâne bob nerodnic... Dacă din truda noastră nu va ieși la lumină decât un simplu fir de iarbă, nu-l vom nega. Atât am putut da!” ¹ La scurt timp, în octombrie 1934, editează și revista „Duh”,” revistă de artă, critică literară și filozofie.” În curtea liceului
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_marcel_olinescu_.html [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > C-UN FIR DE IARBĂ ÎNTRE DINȚI Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În gest imperial de fermier către final de trudă și de zi c-un fir de iarbă între dinți stă gându-mi tolănit pe-o stea, își lasă pălăria la pământ, chimirul și-l aruncă peste deal, cămașa, borangic cusut de maica lui, în patru fire și-o-mpăturește
C-UN FIR DE IARBĂ ÎNTRE DINŢI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1467741802.html [Corola-blog/BlogPost/366605_a_367934]