2,711 matches
-
cealălaltă, În care mă voi duce. (Tace deodată. Se aude melancolic și trist susurul unei ape de munte) Mă uit la lume de sus, parcă aș sta mereu pe un munte de unde aș privi lumea În zare... Mă gândesc la truda și la menirea sculptorului. (vocea Îi devine deodată Încețoșată, impersonală) Să sculptăm lumea, să sculptăm scoarța pământului și să-i dai pământului chip de om. Iar el să zboare așa, cu chipul de om, prin univers. Însă mă gândesc mai
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
o ridicare pură, frumoasă, plină de puritate și nu de umilire: ea să nu aibă nici o semnificație morală. Și gestul acesta față de Dumnezeu și față de natură nu mi se pare altceva decât cea mai Înaltă prețuire a lor...Și Încoronarea trudei lor și a credinței de a tinde către ele. (nostalgic, zâmbind trist) Mulțumirea de a le fi atins poate m-ar covârși. M-ar zdrobi această mare bucurie, iar tinderea către ele nu e decât o fericire adâncă și calmă
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
existența și enunțarea unor dovezi, a unor probe, ori eu nu am văzut și nu am cunoscut, la noi în ultimii 20 ani, de pildă, nici o victimă a vreunei ore de religie (care fost reintrodusă după anul 1990, cu multă trudă și sacrificiu, tot din cauza ideologilor atei și ateizanți ori ateizați), în schimb copii, tineri și oameni maturi care au primit daruri și multe binefaceri de la Iisus Hristos Domnul prin intermediul rugăciunilor învățate în cadrul acestor ore (și așa foarte puține, insuficiente) și
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
îndeletniciri: vânătoarea. Și pentru a fi convingători, reproducem acest pasaj: „Era un întuneric de nu se vedea la doi pași, iar noi doi înotam prin noroaiele clisoase ale Mălaielor, cu ciorchinarele goale și cu sufletele pline de mare obidă pentru truda noastră zadarnică din acea zi, cam la mijlocul lui martie, ce părea a fi ultima <baltă> din acel sezon de vânătoare...” (Trădătoarea) În adevăr, vânătoarea de mistreți (spre exemplu), mai ales „în primii ani de ucenicie”, a fost pentru naratorul-personaj „o
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
noastră zadarnică din acea zi, cam la mijlocul lui martie, ce părea a fi ultima <baltă> din acel sezon de vânătoare...” (Trădătoarea) În adevăr, vânătoarea de mistreți (spre exemplu), mai ales „în primii ani de ucenicie”, a fost pentru naratorul-personaj „o trudă plină de riscuri, cazne și furnicături amarnice pe la spate...” (Mistrețul zburător) Asemenea, și pescuitul, te supune unor reguli stricte, dacă dorești a gusta și satisfacția finală: „N-o să mă credeți... dar la Baroana mușcă știuca și la un blancheu legat
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Sinod al Bisericcii Ortodoxe Române din luna iunie anul 2009, Preasfințitului Episcop Ioan al Covasnei și Harghitei i-a fost acordat titlul de Arhiepiscop onorific, ca un gest de răsplată, prețuire și profundă recunoștință pentru întreaga sa activitate, plină de trudă, jertfă și sacrificiu, în cei șaisprezece ani de Arhipăstor duhovnicesc al ținutului românesc din centrul țării, al Covasnei și Harghitei. Aceasta s-a petrecut după mari și multe lupte. După decembrie anul 1989, pe fondul frământărilor existente în viața credincioșilor
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
de alegeri strategice. Mai trebuie adăugat aici ceva esențial: academicianul Păun este un împătimit al jocului, ludicul ocupă un loc central în personalitatea sa. Le-a făcut pe toate cu starea de spirit a gratuității, le-a făcut de dragul lor. Truda sa nu a fost niciodată o caznă, o salahorie, ci dimpotrivă: și-a însușit disciplina concentrării pe obiectul supus investigației, fără ca aceasta să-i afecteze starea de destindere, de relaxare, de bună dispoziție. Cine l-a văzut pe Gheorghe Păun
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
armei defensive și drepte a adevărului istoric pe care ne-a lăsat-o moștenire, a muniției generoase pe care marele cercetător a adunat-o cu perseverență de-a lungul deceniilor, depozitând-o cu minuțiozitate și mai ales, cu efort și trudă de Sisif, între filele cărților sale. Parte integrantă a arsenalului național și forța supraviețuirii noastre ca popor! Ne-am întâlnit, profesorul Gheorghe Buzatu, prof. Jipa Rotaru, prof. Ion Coja... și cel care semnează aceste rânduri, cu mulți ani în urmă
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
știind, neștiind. Alunecând spre mare. Pietŕ Voi auzi cândva ca prin vis cum se scot cuiele, ca mari rădăcini eliberând lutul, voi coborî încet printre tâlhari, spre genunchii tăi, Mamă către insomnia de veci. Mă va aștepta, Doamne, abia atunci, truda cea mare de a vedea mereu cum mor și cum calc pe moarte. De miliarde de ori îmi vor obosi brațele slăbite, de miliarde de ori mi se va opri inima ostenită în piepturi ce vor muri. - Ah, toate aceste
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
lansat de ziarul Flacăra și eșuat din lipsă de participanți; ideea de a celebra reconstrucția prin sonete trebuie să fi țîșnit din mintea unui progresist conservator. Versurile lui Cazimir exaltă "armatele proletare" pornite să lecuiască rănile lăsate de război: Prin truda lor, din zori și pînă-n seară, în sunet de metalică fanfară, Zidiri semețe suie către cer Și pe ruine-o lume nouă, dreaptă, Ce-ntreaga omenire o așteaptă, Se făurește din beton și fier. Cealaltă piesă în versuri, 1848-1948, era
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
Ceva de demult Și de foarte îndepărtat, Mângâiatul de cântec Stârnind plâns După raza cea purpurie, După grația frunzei Toată în cutremure, După glasul ce se rupe În așchii tot mai Mărunte, Și iarna ce vine din urmă, Negreșit vine! Truda aceasta a Trupului frumos De a luci - O cumpănă fermecată... Sudoarea nu se Deosebește de lună, Încet culcatul în iarbă Și neașteptata osteneală A brațelor Fiind prea mult, Ca pentru hoțul de cai Desfăcutul pripoanelor. Cu toată nerăbdarea lui, Răsuflarea
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
din fauna teratologică un exemplar ilustrativ în cel mai înalt grad. Maestrul își probează, pentru a câta oară?, capacitatea de a incorpora în discursul său mitologemele democrat-populare. Uciderea în efigie este corolarul exterminării. Fizice. Detașarea ironică cu care este descrisă truda donchișotescă a "fostului învățător de sat, personagiul ridicol din guvernarea Maniu", se traduce într-un pasaj antologabil în orice florilegiu al abjecției intelectuale autohtone. În acest punct, clasicul se intersectează cu tânărul corifeu al noii literaturi, Petru Dumitriu, cel din
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
București. Totodată deține titlul de doctor în medicină și chirurgie, precum și pe acela de medic primar psihiatru. Așadar, totul grație formării sale, multiplelor domenii abordate. Nemulțumit cu puținul, el își desăvîrșește pregătirea și practica în țară, cît și în străinătate, truda desfășurîndu-i-se în mai multe state europene, ca într-un caleidoscop magic. Strădaniile eminentului om de știință se împletesc astăzi cu ziua de ieri, trecînd prin prezentul fiecăruia, îmbinînd valorile umaniste clasice cu orientările contemporaneității. Amintirea doctorului Biberi, cîndva un personaj
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
În mijlocul ei, ușor decentrată, se afla o statuie: o femeie îmbrăcată în haine sărăcăcioase, așezată pe jos, pe caldarâm, ca și cum ar fi ieșit la cerșit ori s-ar fi oprit o clipă să-și tragă sufletul după o zi de trudă. Numai că mâinile ei nu cerșeau, iar ochii-i nu păreau să se odihnească. Femeia ținea în brațe trupul chircit, acoperit de zdrențe, al unui copilandru. Putea fi fiul ei, putea fi un copil al străzii. Părea lipsit de cunoștință
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
și viu. Și toate bătăliile care le-a dat pentru ca să nu-i scape din mâini, unele, pentru ca să-i încapă în palme, în brațe, să le cuprindă cu dinții pe cele mai grele de căpetat, toate trântele astea câștigate doar cu truda lui de câine care nu s-a dat îndărăt nici cu-n pas, din fața primejdiei de a fi prins și gâtuit de pizme și de dușmănii omenești și tâlhărești, i-au folosit să le adune, să le cuprindă sub o
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Nicolae Breb Popescu Psalmul I Searbăd, condeiul nostru se-nvârte de cinci ori Pe stofa-nchipuită cu braț și subsuori. Doar truda Ta, Părinte, e-ntreagă și-ncheiată: Croiși în șase zile ce-ai măsurat o dată. Apoi, Meșter și Calfă, ai prins a iscodi Cum ți-a ieșit minunea și-ai zis: fie ce-o fi! Și n-ai mai dormit singur în
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
bolnav, cea mai luminoasă inteligență - cel mai mîhnit suflet, în trupul cel mai trudit! Și dacă am plîns cînd l-au așezat prietenii și vrăjmașii, admiratorii și invidioșii sub Ťteiul sfîntť, n-am plîns de moartea lui; am plîns de truda vieții, de cîte suferise această natură iritabilă de la împrejurări, de la oameni, de la ea însăși". De altfel, textul imediat următor al volumului (Ironie) așează viața poetului în aceiași termeni. Avid de detalii pe care le articulează cu voluptate într-o construcție
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
dragă, îndeobște peste manuale și maculatoare, făcură loc primelor și foarte imperfectelor stilouri FLARO. Se considera că la clasele mici stiloul compromitea îndemânarea la scris a tinerelor vlăstare, așa că era interzis. Trebuia deci să-ți câștigi în băncile școlii, cu trudă și sudoarea frunții, dreptul la stilou. Era încă o minirevoluție câștigată, încununată ceva mai târziu de apariția primelor BIC-uri: pixurile cu pastă aduse din Franța și având în vârf o biluță care prin rotire se impregna de pasta din
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
în Strigoii a reușit să împământenească fantasticul baladelor nordice, precum în Călin a știut să romanțeze basmul nostru neaoș popular. El ne-a dat cel dintâi poezia dragostei, acea poezie erotică, pe care și Alecsandri și Bolintineanu o căutaseră cu trudă prin decoruri străine, orientale sau venețiene, în loc s-o găsească - atât de armonios de simplu - în sufletul lor. El, în fine, în Sonetul Veneției ne-a dat adevăratul exotic romantic, care nu e decor, ci priveliște însuflețită, și tot el
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
-i al meu mă scăpați de șarpe azvârlit în harpe mă scăpați în lună în floarea nebună nu vreau fericiri ci doar dumiriri și nu vreau lumină doar inimă crină iele din stejar zvârliți-mă-n jar cruțați-mi și truda de-a fi iarăși Iuda ARDEAL Ardealule - abia acuma te pricep: ți-aud urletul de mânii și-obidă așa-i - Ardeal: pân' nu te mușcă-aspidă nu știi că lucrurile din otravă-ncep din carne vie - zvârcol - răzbunare te vei trezi
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
pe lumea asta, Cât trupul tău e risipit. Să mori sub semnul de unire, Și trupul să ți-l descompui, Și să rămâi fără întregire, Nu stă în mintea nimănui. Dar, blestemat să fie Basta Și veșnică să-i fie truda, Căci el te-a dus din lumea asta, Rupându-ți inima la Turda. Ți-am pus tablou în casa mea, Să-ți fac o veșnică cinstire Și mă tot rog în vremea grea, Să-ți dea și Cerul-Sfânt slăvire. Mă
LACRIMA PRIMEI UNIRI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380699_a_382028]
-
poetei: “Un nu știu ce s-a furișat în leagăn/ Purtându-mă-ntre ceruri și pământ/ Și mi-a pecetluit vremelnicia/ Cu arderea-ntruparii în cuvânt” (Ca o povară) Poeziile sale sunt ca o înălțare a ființei, sunt trăiri în frumusețea și în truda cuvântului scris: “Din ierburi sălbatice și culori/ Am împletit cununi de apă vie/ Punând pe frunte și la cingători/ Cuvintelor parfum de iasomie.// Bolovănișul l-am greblat în gând/ C-o mângâiere dusă la ispită,/ Am pregătit ogorul cultivând/ Frânturi
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
mângâiere dusă la ispită,/ Am pregătit ogorul cultivând/ Frânturi de dor din viața netrăită.// Pe secetă cu lacrimi le-am sădit,/ Sudoarea frunții le-a udat pe toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică împotriva vicisitudinilor vieții: În traistă: un fluer, o pița și vin.../ Eu deapăn fuiorul din raze de lună/ Și trec neatinsă de nicio furtună,/ Că prea mulți sunt norii ce varsă venin...” (Subțire trecere
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
versuri libere fără să se îndepărteze de canoanele fiorului poetic. Expresii originale, într-un stil elevat, concis, nuanțat, iau forme în funcție de propriile trăiri și precepte. Creația sa poetică, „Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă), desigur va înfrunta vremurile și toate exigențe critice, pentru că e mirifică. Se desfășoară ca un spectacol al inteligenței, luminează, creează o stare de liniștite, de calm, de odihnă stenică și de smerenie, e o rostire de tandrețe care nu suportă
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
și să publice câte două, trei cărți de peste 200 pagini, unori și peste 400, într-un an. E o muncă sisifică, o grabă justificată fără dor și poate, de a dărui lumii tot ce a adunat în ani mulți de trudă prin biblioteci, ori aplecat deasupra hârtiei, a tastaturii calculatorului. Autor a zeci de cărți, a publicat în zeci de reviste, au scris despre cărțile domniei sale alte zeci de scriitori și critici literari, s-au scris și cărți despre NIO! Este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]