299 matches
-
șaptelea din veacul XIX pe teritoriul cartierului Pârneava din Arad. Și în paginile acesteia personajul - deja amintit în cealaltă lucrare - se bucură de o copioasă atenție. Elaborate cu vizibile strădanii, cele două cărți vorbesc despre credința cu care, în timp, truditorii din sfera Educației, oameni dăruiți cu har - dar și cu un (astăzi mai ales!) rarisim simț al responsabilității- s-au dedicat slujirii învățământului românesc, cu un accent deosebit pe latura lui educativă, cultivând valorile dimensiunii identitare, apartenența românilor din Ardeal
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Nimeni nu poate citi textul unui pergament nedesfășurat și, tot astfel, timpul, ascuns În sine-și, nu oferă nici o premisă pentru prezumții logice. Textul este necunoscut și va rămâne pururi astfel. Rolul lui Dumnezeu nu este decât al unui banal truditor la manivela roții care asigură eterna desfășurare a pergamentului, a Marelui Text. Biblia o spune limpede: La Început a fost Cuvântul. La Început, deci și Înaintea existenței lui Dumnezeu Însuși. Restul se precizează că este creația Lui - Cuvântul L-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
noastră ascunsă și, de aceea, cu atât mai sălbatică. Era ca și cum am fi urmărit o luptă de tauri, numai că ne lipsea putința de a ne exprima emoțiile prin strigăte. La început, ieșea la lecție Eisenberg. Acest mic și cinstit truditor știa tot. Știa tot ce trebuie și mai mult decât atât, știa mai bine decât i se cerea. Dar, precum cunoștințele care i se cereau la lecția de zi, deși exprimate într-un limbaj fără greș, se prezentau ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
din generația lui” (C-tin Crișan). ”Nu-i lapte pe nume mai dulce Nici soare să urce pe deal Mai altfel, mai dulce chemare Ca aici, la noi, în Ardeal. Datorez mult rădăcinii mele țărănești, în devenirea mea, fiul de truditori ai pământului, din Idicel-Sat, considerând întotdeauna, că rădăcina aceasta mi-a conferit un titlu de noblețe aparte. Le rămân, așadar, lor, părinților mei, tuturor țăranilor care au dat numele țării, recunoscător. ” ( L. Lădariu) ”Lazăr Lădariu este, tot mai mult, un
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
de pe sticlă? Pentru cine mai explodează bombele informative pe toate canalele? Vedeți? De aceea aleargă domnul Gigi cu telecomanda să prindă jurnalul de coadă. Ca să nu se piardă-n eter ditamai știrile. Atunci se realizează simbioza dintre domnul Gigi și truditorii televiziunilor, întru realizarea profiturilor din publicitate. Trăiască știrea, trăiască berea! Așa că...în seara asta fiți liniștiți, domnilor de la televiziuni! Domnul Gigi e cu voi. Domnilor politicieni, nu vă mai enervați! Domnul Gigi vă aplaudă și/sau vă înjură. Domnilor hoți
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
pro domo? Pentru că fără traducătorii iluștri, George Coșbuc, Eta Boeriu, George Pruteanu, n-aș fi citit niciodată “Divina Comedie”! Iată de ce! Fără Ion Frunzetti, Virgil Teodorescu, Nina Cassian, George Lesnea, Gellu Naum, Ștefan Augustin Doinaș, Dumitru Țepeneag, și atâția alți truditori în câmpia literelor, n-aș fi cunoscut și n-aș fi iubit atât de mult, lirica universală. Culegerea se deschide în chip miraculos aproape cu “Trei mari poeți francezi” și aceștia nu sunt alții decât: Alphonse de Lamartine, Leconte de
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
pentru ceea ce întreprindem. Vârstei onorante a autoarei prietene din Toronto i se alătură la cealaltă extremă - cea a tinereții exuberante - dotata poetă Ana Maria Gîbu (născută la 19 iulie 1997). Plamaresul ei este mai bogat decât cel al multora dintre truditorii trecuți de prima tinerețe. Pe bună dreptate, zic eu, căci nu m-am putut abține să nu reproduc aici unul din numeroasele ei poeme, absolut excepționale. L-am ales pe cale care descrie cel mai bine nostalgia noastră, a celor aflația
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
era conștiincioasă și tocmai se gândea ce compunere să facă pentru mâine la școală, că învățătoarea le-a spus să facă fiecare după cum îl taie capul... și se tot gândea, se tot gândea, ronțăind creionul în gură... Toader, stăpânul casei, truditor de țarină și iubitor de animale, stătea întins pe o laviță. Cu ochii țintă în tavan se gândea că nici duminica aceasta n-a fost la biserică. Ce minciună o să-i mai spună și de data asta? ”Toderașe, niciodată nu
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
multă bucurie și mulțumire sufletească că rolul și rostul Revistei Rost este acela de a-și continua, pe mai departe, misiunea ei curat apologetica, profund spirituală și autentic culturală. Sunt convins că, în pofida tuturor greutăților, a piedicilor și a ispitelor, truditorii acestei reviste nu se vor opri aici ci vor continua să-și dezvolte activitatea lor pe toate planurile, pe acest tărâm publicistic și mediatic, prin crearea de pildă, a unei edituri și prin publicarea a cât mai multe cărți, de
CUVINTE CALDUROASE LA ADRESA REVISTEI ROST ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360816_a_362145]
-
-napoi. Din ce în ce, căldura crește Și toate ramurile tac Prin aer molcom rătăcește Mireasma florilor de mac”. Se lasă seara peste Domnești. Aerul se răcorește și valuri de umbră încep să-nece Valea Doamnei. Este timpul ca acei truditori care au muncit toată ziua să se îndrepte spre casele lor, pentru o binevenită odihnă: „Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele s-aud mugind Și flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
treabă sau alta. El, Nae lu' Doguță, dădea culoare tabloului satului, pentru că era al nostru, al satului, al tuturor. Când boala îl lega la pat, satului îi lipsea ceva, o rotiță nu funcționa. Și ce mult s-a bucurat acest truditor al satului când gropile și bolovanii străzii au fost acoperite cu asfalt în 1968. Putea să manevreze altfel roaba sa, înlocuind roata din fier cu spițe cu o roată pe care un binevoitor a aplicat un cerc din cauciuc masiv
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
îngrijea, ungea rulmenții, spăla bena din tablă, mereu gata să meargă la moară să macine azi pentru unul, mâine pentru altul. Cum nu există pădure fără uscături, aveam și noi în sat oameni care nu apreciau statutul de om și truditor al lui Nae. Nu o dată îl vedeai plângând, reclamând pe unul sau altul, fie că i-a întors căciula pe dos, fie că a încercat să-i dea pantalonii jos sau îl mânjeau cu cărbune ori vopsea pe fața arsă
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
baza materială. Îmi lipsești tu, familia Mitucă, Năică Avram, îmi lipsește cântecul cucului primăvara, îmi lipsește chiar fluierul lui Nae lu' Doguță”. Am rămas surprins de răspunsul romantic al marelui om și medic Teja Papahagi... Îi lipsea chiar fluierul acestui truditor al Domneștiului. Și așa, într-o zi, apune soarele peste ochii bolnavi și istoviți, care de-abia mai zăreau ai lui Năică lu' Doguță. Fluierul său, care de o viață fredona „zărzărică, zăr �zărea” a încetat să mai răsune pe
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
localității. Ca orice mu �ri �tor, Nae lu' Doguță merge să ducă la moară și pentru cei ce au fost și nu mai sunt. Oare tot așa de zbuciumată îi va fi și viața de dincolo? Oare aceeași soartă de truditor o are? Știe doar Dumnezeu! Referință Bibliografică: DOMNEȘTIUL OAMENILOR SIMPLI / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 229, Anul I, 17 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion C. Hiru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
treabă sau alta. El, Nae lu' Doguță, dădea culoare tabloului satului, pentru că era al nostru, al satului, al tuturor. Când boala îl lega la pat, satului îi lipsea ceva, o rotiță nu funcționa. Și ce mult s-a bucurat acest truditor al satului când gropile și bolovanii străzii au fost acoperite cu asfalt în 1968. Putea să manevreze altfel roaba sa, înlocuind roata din fier cu spițe cu o roată pe care un binevoitor a aplicat un cerc din cauciuc masiv
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
îngrijea, ungea rulmenții, spăla bena din tablă, mereu gata să meargă la moară să macine azi pentru unul, mâine pentru altul. Cum nu există pădure fără uscături, aveam și noi în sat oameni care nu apreciau statutul de om și truditor al lui Nae. Nu o dată îl vedeai plângând, reclamând pe unul sau altul, fie că i-a întors căciula pe dos, fie că a încercat să-i dea pantalonii jos sau îl mânjeau cu cărbune ori vopsea pe fața arsă
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
baza materială. Îmi lipsești tu, familia Mitucă, Năică Avram, îmi lipsește cântecul cucului primăvara, îmi lipsește chiar fluierul lui Nae lu' Doguță”. Am rămas surprins de răspunsul romantic al marelui om și medic Teja Papahagi... Îi lipsea chiar fluierul acestui truditor al Domneștiului. Și așa, într-o zi, apune soarele peste ochii bolnavi și istoviți, care de-abia mai zăreau ai lui Năică lu' Doguță. Fluierul său, care de o viață fredona „zărzărică, zăr �zărea” a încetat să mai răsune pe
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
localității. Ca orice mu �ri �tor, Nae lu' Doguță merge să ducă la moară și pentru cei ce au fost și nu mai sunt. Oare tot așa de zbuciumată îi va fi și viața de dincolo? Oare aceeași soartă de truditor o are? Știe doar Dumnezeu! 2. Slugă la „Mussolini” Om înstărit conu' Nae: grajduri cu cai și vaci, cârciumă cum alta nu era în Domnești, pământ destul de mult, o curte mare pavată cu bolovani de râu, multe hangarale și în spatele
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
scotea tacticos din buzunarul tunicii cutia și răs �pun �dea: „Mi-a stat, nene!”. După ce m-am mărit am început să-l înțeleg pe Gheorghe Netotu (la noi netot înseamnă prost) și de multe ori îmi era milă de acest truditor folosit la maximum de stăpânul său. Îl chemam și îi dă �deam porția de cinci limonade și câte trei, patru ouă fierte pe care din câ �teva înghițituri le mânca. Îi mai dădeam și bani, dar nu știu dacă făcea
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Netotu. Cu duioșie și durere în suflet mama rosti „Dumnezeu să-l ierte”. Auzind acestea, deși nu mai eram copil, bobițe de lacrimi s-au adunat în ochii mei. Se stinsese un suflet chinuit, un anonim pentru mulți alții, un truditor ale cărui palme erau bătătorite de coada toporului sau a hârlețului, un suflet de o cumințenie rară. S-a stins generalul cu ceas dintr-o cutie de cremă, cu fluier legat cu șnur de gât, care imita plecarea trenului din
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
sumă a universului răpanian, ci ca o suprapunere și simultaneitate a unui ritm circular, a relației Poetului cu opera sa. Ciclul Evangheliilor lirice îl încheie Evanghelia Apocalipsei, în fond Apocalipsa Poetului-Mag! Poetul, ca nimeni altul, a simțit decadența prezentului. El, truditorul Cuvântului, veghează ca Poezia să nu cadă în capcana desfrânării. Ei, Poeziei, ca armă a salvării sufletului, îi dedică această Apocalipsă, dar și Limbii Române! Evanghelia Apocalipsei are o arhitectură inedită, la fel cum este și conceptul pe care ea
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
Nu pot să nu exclam, extraordinar, fantastic! Cu ce cuvinte, Doamne, să-i mulțumim Omului acesta! Ne rugăm pentru el să-l țină Domnul în marea lui dragoste și să-i de putere să-și ducă mai departe opera de truditor la marea catedrală a Culturii române.. Iată și portretul doamnei Milena Munteanu, care îmi este foarte apropiată sufletește și despre care am mai scris: „Referindu-mă la Milena Munteanu Lițoiu, am spus că are sertarele doldora de scrieri, că a
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
am scris, dăruind de ani de zile din darurile pe care mi le-a dăruit Domnul, am intrat în universul existențial al doamnei Buni. Mulțumesc Domnului, este pentru mine o onoare să fac parte din galeria de oameni minunați, toți truditori pe ogorul sufletului și al cuvântului care i-au mers doamnei Buni la suflet. Sunt plăcut surprins să văd că descoperirea „Inteligenței pozitive și a inteligenței negative”, cercetare la care am lucrat mai bine de două decenii, i-a atras
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]