68 matches
-
liberă. El atrăgea prin scăpărările de spirit și prin bunătate funciară. Nu avea iarba fiarelor, dar cu firea lui caldă, primitoare, dăruito are, generoasă era în stare să deschidă orice uși, oricât de tare ar fi fost ferecate (Grigore Ilisei, Truverul Lesnea, în Dacia li terară n r.44/2002). El rămâne în literatură și prin excelenta traducere din limba rusă a lui Esenin. „Nu-și nota niciodată epigramele spuse spre buna dispoziție a tuturor” - nota Lucian Dumbravă în aceeași revistă, dar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
servesc decît drept cadru micilor scene pictate. În timp ce importanța goticului din Ile-de-France se afirmă în timpul Sfîntului Ludovic, în Europa Occidentală se impune miniatura pariziană; excluzînd Parisul, decorarea manuscriselor este cea mai răspîndită în Picardia și Artois, ținuturi ale povestitorilor și truverilor. Expansiunea mecenatului în secolul al XIV-lea (Carol al V-lea, duce de Berry) favorizează îmbogățirea decorării cărții. Ilustrația suportă mai multe inovații. Se dezvoltă decorul marginal; bordurile împletite devin bare mari cu prelungiri, deschizîndu-se într-un ornament de frunziș
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Cel de-al doilea domeniu este cel al limbii și al literaturii. Ca limbă literară, franceza franceza de nord, așa-numita langue d'oïl și-a dobîndit literatura de noblețe odată cu renumitele chansons de geste, cîntecele de gestă, și poeziile *truverilor, aceștia din urmă înspirîndu-se de la *trubaduri, care cîntau în langue d'oc. În secolele al XII-lea și al XIII-lea înflorește mai ales genul romantic în versuri și în proză, de la operele lui Chrétien de Troyes pînă la Le
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
poem În proza - că anunți un nou poet și, așa stând lucrurile, spre el mi-am Îndreptat atenția, făcând efortul să mă desprind de reprezentările privitoare la celălalt, pe care-l știam eu, fiu al elegiei, frate cu trubadurii și truverii, cu alte cuvinte făcând parte din familia inobservabilei eternități. Noul poet m-a izbit Întâi de toate printr-o teribilă fantezie, care nu lasă nerăvășită nici o poliță a cămării dinăuntru... Cum e agrementata cu plăcerea macabrului și a tuturor realităților
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o poezie în stil delicat-tradiționalist", a trecut, apoi, la o "poezie neosimbolistă, suavă și ceremonioasă", a revenit, de mai multe ori, la tema privilegiată erosul, purtând cu "orgoliu insignele retoricii tradiționaliste". N-a ocolit nici "stilul trubaduresc" cu trimiteri la truverii francezi ai secolului al XII-lea, pentru ca, în cele din urmă, să se identifice cu "spiritul elegiac al Moldovei". Dar evoluția poetului nu s-a oprit aici, a "atacat" forma modernă a poemului, piatra cea nouă, unică, mișcată, clădită, dărâmată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
străini. I-am cântat câteva romanțe și tangouri-romanțe de-ale noastre și a sesizat imediat unele similitudini, mai ales privind șarmul melodiilor și al adevărului din texte. Mi-a spus că șansoneta franceză își are originea în cântecele trubadurilor și truverilor, iar eu i-am explicat că romanța noastră își are originea în doină și i-am cântat și o doină de inimă albastră. Trubadurii, îmi spunea, aveau cântece de chef. I-am spus că noi avem cântece de pahar sau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sigură că în jurul meu am grupuri de îngeri care mă protejează, și de aceea particip cu mare plăcere la acest „CONCERT SPECIAL DE PAȘTE” alături de colegi dragi cum sunt: MIRCEA VINTILĂ, MIKE GODOROJA & Blue Spirit, MARIUS MIHALACHE, Andreea SOFRON, Ansamblul Truverii, Mihai Bubu CERNEA, Studio M Ballet - corpul de balet de copii al Operei Române, Corul SIMBOL - condus de JAN LUPU. Marin Voican-Ghioroiu: Sunteți a doua persoană, după maestrul Gheorghe Zamfirm care-mi spune lucrul acesta. Totuși credeți în existența acestor
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
, cunoscut și sub denumirea de "Adam la Bossu" (Adam cel Cocoșat, n. cca.1245-50 d. ?1285-88, sau după 1306) a fost un truver de origine franceză, adică poet-muzician. Creația lui muzicală și literară include: "chanson"uri și diferite dezbateri poetice ("jeux-partis") în stilul truverilor, motete și rondeluri polifonice, în stilul polifoniei liturgice timpurii și o piesă de teatru cu cântece, "Jeu de Robin
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
denumirea de "Adam la Bossu" (Adam cel Cocoșat, n. cca.1245-50 d. ?1285-88, sau după 1306) a fost un truver de origine franceză, adică poet-muzician. Creația lui muzicală și literară include: "chanson"uri și diferite dezbateri poetice ("jeux-partis") în stilul truverilor, motete și rondeluri polifonice, în stilul polifoniei liturgice timpurii și o piesă de teatru cu cântece, "Jeu de Robin et Marion" (cca. 1282-83), considerată cea mai veche piesă de teatru franceză, în stil laic, interpretată pe muzică. De altfel, Adam
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
prin apariția notelor muzicale și a portativului, fundamentare teoretică. În cadrul Bisericii Catolice se dezvoltă muzica gregoriană, ca are ca origine muzica primilor creștini din Imperiul Roman de Apus. În paralel cu muzica religioasă, evoluează și cea laică, interpretată de trubaduri, truveri francezi și acei "Minnesänger" germani. Apariția și răspândirea creștinismului (secolele I - V e.n.) este marcată de schimbări radicale în formele de expresie artistică. Apar case particulare (pentru desfășurarea ritualurilor noului cult), catacombe și primele biserici. Imaginile cele mai frecvente sunt
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
A continuat apoi să influențeze engleza limba franceză formată complet între timp pe continent. Se datorează mai ales prestigiului limbii franceze scrise faptul că lexicul limbii engleze a fost francez în proporție de 60% până în secolul al XVIII-lea. Poezia truverilor s-a răspândit și în Italia și în teritoriile de limbă germană. Cuvintele "mangiare" „a mânca” (< franceză "manger") și "avventura" „aventură” (< franc. "aventure") au ajuns în limba italiană în secolul al XII-lea. Cel din urmă a intrat în același
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
Cervantes (care satirizează exagerările). Apărută în Franța, poezia trubadurilor se răspândește în toată Europa Occidentală. Subiectul îl constituie dragostea (sub forma de adorare și slujire a femeii nobile) și virtuțile cavalerești (statornicia, fielitatea, buna-cuviință, onoarea). Printre poeții medievali europeni, amintim truverii (cel mai cunoscut fiind Chrétien de Troyes) și minnesingerii (printre care: Walther von der Vogelweide și Wolfram von Eschenbach). François Villon (c.1431 - c.1474) a fost cea mai mare personalitate a liricii medievale franceze. Opera sa oferă o imagine
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
Roland" (sec. XI) este anglo-normandă. La unii literați se observă diferențe de la o operă la alta în ceea ce privește proporția trăsăturilor dialectale și a celor comune. De exemplu, "Le Jeu de Saint Nicolas" (Jocul Sfântului Nicolae, piesă de teatru) de Jean Bodel (truver de la sfârșitul secolului al XII-lea) prezintă mai multe caracteristici picarde decât "La Chanson des Saisnes" (Cântecul Saxonilor), cântec de gestă al aceluiași autor. Aceeași diferență există între, pe de o parte, "Le Jeu de la feuillée" (Jocul frunzișului) și, pe
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
autor. Aceeași diferență există între, pe de o parte, "Le Jeu de la feuillée" (Jocul frunzișului) și, pe de altă parte " Le Jeu de Robin et de Marion" (Jocul lui Robin și Marion) și poemele lirice ale lui Adam de la Halle (truver din secolul al XIII-lea). În limba vorbită, trăsăturile comune ale dialectelor sunt privilegiate la Paris, unde se întâlnesc călători din diferite regiuni, care caută să folosească cât mai multe elemente de limbă comune. Dialectele sunt percepute ca aparținând aceleiași
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
aparținând aceleiași limbi, după cum reiese, de exemplu, dintr-o scriere a lui Toma de Aquino, dar apar judecăți de valoare în favoarea lui "françois" față de celelalte dialecte. Dintr-o poezie a lui Conon de Béthune reiese disprețul curții regale pentru picardismele truverului. Alt truver, Jacques Bretel (sec. XIII), în poemul "Le Tounoi de Chauvency" (Turnirul din Chauvency), opune "le bon fransoiz" „franceza cea bună” dialectului din Valois. În secolele XII-XIII, domeniul regal se extinde considerabil, cuprinzând provinciile Artois, Normandia, Touraine, Anjou, Poitou
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
limbi, după cum reiese, de exemplu, dintr-o scriere a lui Toma de Aquino, dar apar judecăți de valoare în favoarea lui "françois" față de celelalte dialecte. Dintr-o poezie a lui Conon de Béthune reiese disprețul curții regale pentru picardismele truverului. Alt truver, Jacques Bretel (sec. XIII), în poemul "Le Tounoi de Chauvency" (Turnirul din Chauvency), opune "le bon fransoiz" „franceza cea bună” dialectului din Valois. În secolele XII-XIII, domeniul regal se extinde considerabil, cuprinzând provinciile Artois, Normandia, Touraine, Anjou, Poitou, ajungând până la
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
ori pe zi, cei mici au avut ocazia să vadă musicalul “Punguța cu Doi Bani” - parte a “Trilogiei Creangă 180” - jucat în decorul natural al Gospodăriei Moișeni. Același spațiu a găzduit și întâlniri speciale cu muzica medievală, asigurate de trupa Truverii, sau cu dansurile tradiționale ale Călușarilor din Traian (județul Olt). Joaca a fost asigurată în corturi special amenajate, unde copiii au avut la dispoziție puzzle-uri și jocuri OCC, dar și posibilitatea de a se picta pe față și de
Spectacole în aer liber în cadrul Festivalului “Opera Copiilor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105431_a_106723]
-
în 3 spații distincte: foyerul Operei Comice pentru Copii, Salonul Mozart și un spațiu deschis în premieră publicului larg, aflat la etajul al treilea al clădirii. Odată intrați în foyer, spectatorii vor fi transpuși în atmosfera medievală creată de trupa Truverii, cu instrumente muzicale care stârnesc curiozitatea celor mici. Nu vor lipsi cavalerii în armuri, domnițele și mirosul de fân. În Salonul Mozart, publicul va face cunoștință cu trei maeștri ai deghizării: cameleonul, dragonul de mare și insecta băț, invitați speciali
Noaptea Albă a Muzeelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105491_a_106783]