794 matches
-
Meridiane în anul 1986. Presupun că pentru reproduceri au fost utilizate fotografiile mele... Desenele din această colecție înfățișează modelele ce i-au pozat lui N. Tonitza la Balcic, în primăvara anului 1936. Cu bețișorul, cîteodată și cu pensula, înmuiat în tuș negru, sunt desenate pe un pergament de culoarea cerii, pe care artistul îl numea ,,hîrtir de măsline". Trăsăturile, nuanțate de la o infinită delicatețe pînă la forța unor masive conture și accente, alcătuiesc arabescul care cuprinde formele în plină lumină. Sugestiile
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]
-
ordin, se bizuia pe sprijinul tușei Frosa, femeia care mătura și spăla zilnic casa scărilor blocului în care locuia. Într-o dimineață, tușa Frosa bătu la ușa profesoarei, dar nu primi nici un răspuns. Intră. Simona abia apucă să zică: ,,Salvarea, tușo!" În aceeași zi a născut. * Doctorul Teodoru, care știa cu aproximație data când Simona avea să se interneze la maternitate, plecă la Cluj. Fusese invitat la un simpozion la care nu intenționase să participe, dar în situația de față, acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
model luat îaproximativ) de tata și de mine. Era o femeie energică și rezistentă la efort, fără știință de carte, nici iscălitura n-o învățase, căci semna cuponul de pensie de urmaș cu degetul mare de la mâna dreaptă, înmuiat în tuș. Poseda însă o inteligență nativă, ieșită din comun, care o făcea prea încrezută în puterile sale și râdea cu prețiozitate de oricine, până la absurd. De ce spun că dăscălița Ilinca, așa cum o apelau cunoscuții, era deosebit de tenace, fiindcă timp de 35
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de o boare dulce și răcoroasă, care, făcându-l să uite spaima prin care trecuse, Îi ferici pe deplin inima. Într-un parc, pe o bancă... E o iarnă fără zăpadă, simplă și rece ca o grafică japoneză realizată În tuș negru. Cu toate că am Încercat să nu mă mai gândesc, că mi-am impus să uit, strania Întâmplare pe care am trăit-o cu ceva timp În urmă, prin vară, Îmi revine obsesiv În minte, provocându-mi uneori adevărate coșmaruri. Mă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ales că, de obicei, ceea ce e simplu e și ieftin. Cele două coroane, cumpărate probabil de la același magazin, semănau perfect Între ele, Împodobite fiind cu panglici albe de hîrtie cartonată pe care, printr-o regretabilă coincidență, era scris, cu același tuș negru, același text: Regrete eterne. Sicriul, pus la dispoziție de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP), al cărei membru cotizant doamna Agneta fusese În ultimii cinci ani, era de asemenea simplu și auster. Celelalte lucruri, necesare În astfel de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Li Taibai a observat abia după un timp o pensulă uriașă urcând printre nori. El s-a gândit că ar fi bine să încerce să folosească această pensulă pentru a consemna și desena frumusețile văzute, folosind pământul ca piatră de tuș, apa din mare ca cerneală și bolta cerului în loc de hârtie. Visând în continuare, el a auzit brusc o melodie frumoasă și din vârful pensulei au început să iasă raze multicolore care s-au adunat în mănunchi formând o floare neasemuită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
literaturii acelei perioade. Marii poeți Yan Shu, Liu Yong, Zhou Bangyan, Li Qingzhao, Xin Qiji etc. s-au aflat în fruntea generației poeților ,,Songci''. Cărțile de povești și opera tradițională erau, de asemenea, bine reprezentate. În pictură, predominau peisajele în tuș și reprezentările de flori și păsări. O pictură remarcabilă, realizată în această perioadă este ,,Priveliște de pe cele două maluri în ziua de Qingming" (Ziua Morților) a pictorului Zhang Zeduan, o capodoperă nemuritoare a picturii tradiționale chinezești. Dinastia Yuan Statul Jin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
casă sau pe pereți, este de a crea o atmosferă sărbătorească și mai ales pentru a atrage norocul în anul care vine. Perechea de versuri este cu rimă, fiecare vers fiind alcătuit din cinci sau șapte caractere. Sunt scrise cu tuș negru sau cu auriu pe hârtie roșie și simbolizează dorințele sau speranțele gazdei pentru noul an. Sărbătoarea Primăverii se încheie cu cea a Lampioanelor, în a 15-a zi a primei luni după calendarul tradițional chinezesc, de fapt în prima
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
treptele de piatră și balustradele sunt împodobite cu sculpturi minuțioase. Trăgător de dulgherie Trăgătorul de dulgherie este un obiect a cărui prezență este ceva obișnuit într-o tâmplărie tradițională chinezească și era folosit așa cum îi spune numele, la trasarea cu tuș a liniilor drepte. În partea din spate a acestui dispozitiv este montată o roată antrenată manual pentru înfășurat ața, iar în față are o cutie în care se pun fire de bumbac, bureți și tuș lichid. Ața trece prin cutia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
spune numele, la trasarea cu tuș a liniilor drepte. În partea din spate a acestui dispozitiv este montată o roată antrenată manual pentru înfășurat ața, iar în față are o cutie în care se pun fire de bumbac, bureți și tuș lichid. Ața trece prin cutia de tuș și este trasă la o distanță potrivită și fixă, iar prin ridicarea acesteia se trasează linia. Forma și ornamentele trăgătorului diferă în funcție de talentul și îndemânarea tâmplarului artizan. Cutia de tuș poate fi în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
liniilor drepte. În partea din spate a acestui dispozitiv este montată o roată antrenată manual pentru înfășurat ața, iar în față are o cutie în care se pun fire de bumbac, bureți și tuș lichid. Ața trece prin cutia de tuș și este trasă la o distanță potrivită și fixă, iar prin ridicarea acesteia se trasează linia. Forma și ornamentele trăgătorului diferă în funcție de talentul și îndemânarea tâmplarului artizan. Cutia de tuș poate fi în forma unei piersici, a unui pește, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
bumbac, bureți și tuș lichid. Ața trece prin cutia de tuș și este trasă la o distanță potrivită și fixă, iar prin ridicarea acesteia se trasează linia. Forma și ornamentele trăgătorului diferă în funcție de talentul și îndemânarea tâmplarului artizan. Cutia de tuș poate fi în forma unei piersici, a unui pește, a unui dragon etc. De regulă, pe ambele părți ale roții sunt sculptați câte un leu ce se joacă cu o monedă de bronz. Paturi din bambus Patul are o istorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Înainte de a mă muta la următoarea, cînd am dat peste ceva atît de neașteptat că am căzut efectiv pe spate și am pornit de-a berbeleacul. După mai mult de o săptămînă de nopți petrecute bîjbîind Într-un Întuneric precum tușul, În fața mea au apărut brusc raze de lumină ce se strecurau prin podea, dinspre prăvălia de dedesubt. Cu multă vreme În urmă, cineva - nu un șobolan - tăiase o gaură mare și rotundă În tavanul prăvăliei pentru a fixa o lampă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
poem dement „Ode à la Nuit”. Mă aflam În pivniță și citeam În Encyclopedia Britannica despre Sarah Bernhardt, cînd am tresărit la auzul ușii de la prăvălie deschizîndu-se. Avîntîndu-mă pe gaura ancestrală, m-am cățărat prin puțurile de aerisire negre ca tușul și am ajuns În Balcon, exact În clipa În care Norman Își atîrna impermeabilul. Deci ploua și la Boston. PÎnă atunci, nu se Întorsese niciodată la prăvălie după Închidere, așa că l-am privit Îngrijorat cum se duce de la un coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
coama e rară, a adăugat cineva, nu grozav de priceput, niște fire scămoșate. - Da, la început mă umflam, aproape-mi plesneau foalele, se făcea în stomac o pastă grețoasă de celuloză, aproape că-mi crăpau cusăturile, aveam limba neagră de la tuș, e și amar, acum m-am mai obișnuit... - Nu-nțeleg... Ce e... Cine ești? Cum ai intrat prin ușa încuiată? Nu e posibil... Am verificat.... Cine... Strâng tare pleoapele, îmi încleștez maxilarele până-mi scrâșnesc dinții, îmi înfig unghiile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
unde te-ai vîrît, nu te apuci să trimiți epistole la prieteni și cunoscuți, atîta aflase și el, după cum zicea detectivul-șef Mustăcioară "verba volant, scripta manent". O mai grozavă scriptă decît ștampila poștei din Comana nu exista, aveau un tuș negru ca diavolul și pentru că nu prea erau cine știe ce scrisori puneat cîte patru-cinci ștampile pe plic, din plictiseală. Cumva-cumva lucrurile se urniseră, un chef la vreme potrivită face cît o anchetă în toată regula. Iar pe deasupra îi spunea lui un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu tălpile, vocile se dogeau. La crâșmă prețurile fuseseră urcate cu 10% fără nici o deosebire, banii încasați mergînd într-o cutie de fier ținută la vedere și pe ea fusese lipită o fîșie de hîrtie pe care fusese scris cu tuș negru "sprijiniți cauza", două cuvinte încadrate de cîte un mănunchi de nuiele în care fusese înfiptă o toporișcă. Asta poate n-ar fi fost nimic, dar i s-a întâmplat să nu mai recunoască vechile firme, într-o noapte fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de sticlă printre reclame și fotografii ale fericiților câștigători, o figură spălăcită, comună, ce nu-i spunea nimic, exista așa cum exista chioșcul de loto unde nu intra niciodată pentru că, la jocurile sorții, rămânea întotdeauna în pierdere. Observase că, odată cu dispariția tușului de pleoape, a rujului de buze, a pudrei, îi dispăruse și ceea ce se cheamă farmec, ori poate se stinsese numai încrederea în sine formată prin credința că mijloacele cosmetice înlătură micile imperfecțiuni ale naturii. Și, ca să disimuleze înfrângerile vanității ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de iarbă; fluturi albi cum e omătul. Despre insecte: zbor subțire de gândac; stol bălai de îngerași; diamante de seamă ce strălucesc prin cupe de flori; furnica cu antene curioase; piciorușe ca niște firicele; furnica negricioasă; greierul mic muiat în tuș și pe-aripi presărat cu brumă. Despre iarbă: iarbă de mătase; iarbă groasă și deasă; covor mătăsos; iarbă de un verde crud; iarbă de catifea; prispe de verdeață. Despre iarnă: văl alb de promoroacă; fulgi ușori și albi ca florile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
visare. Se înserase bine și mă simțeam mai singură, dar mai stăpână pe mine ca oricând. Peisajul acela de basm îmi încânta privirea, era atât de feeric. Cerul și marea căpătaseră aceeași culoare; parcă se amestecaseră într-o călimară cu tuș negru. Luna, poetica lună, ieșea din valuri cu discul ei roșu, parcă de foc. Lumina ei se propaga pe undele, liniștite acum, ale mării, aducându-mi în ochi acea lumină dulce. Cerul era minunat, pudrat cu stele, care luminau vesel
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fericit, indiferent la echilibrul precar al valizei pe care Își odihnea trupul mătăhălos de o bună bucată de timp, Înconjurat de o ploaie de bețe până nu demult Înfășurate În smocuri de vată dulce, accesibilă oricui contra sumei anunțată cu tuș roșu pe boneta imaculată a Martei. Mai auzi doar ceva ce semăna cu Jezus Mária Înainte de a se prăbuși pe trotuarul acoperit cu un rafinat studiu cromatic din frunze uscate de castan și arțar, sub privirile curioase ale unei mulțimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că totul era ca Înainte. Înclină ușor capul când privirile sale se Încrucișară cu ale filozofului. O secundă mai târziu, latinistul făcu și el același lucru. Iolanda nu avea ochi decât pentru animația străzii și pentru degetele ei pătate cu tuș, iar Petru nu avea ochi decât pentru Iolanda. Se consola cu gândul că știa ce mărci de desuuri poartă, chiar și ce numere și că În picioare avea, ca Întotdeauna iarna, șosete de lână. Se Întreba cu teamă dacă aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
germană pentru copiii nomenclaturiștilor luminați. 39. Flavius-Tiberius Încerca să clasifice, cu puținele sale cunoștințe, mulțimea de lucrări din atelier după tehnicile de lucru ale maestrului: litografii, gravuri, cologravuri, linogravuri și desene. Nenumărate desene, nuduri de femei În cărbune, creion sau tuș. Observă și câteva texte scurte, scrise direct pe perete cu tempera. Sensul cuvintelor era cu siguranță interesant, Însă el se mulțumea să admire caligrafierea lor de o excepțională expresivitate plastică și care lasă astfel În umbră sensul Însuși pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pistruiat, cu sânii ei mici și rotunzi ca două mingi de tenis pe jumătate Îngropate În zgură, cu picioarele ei de 1,20 m (exagera), cu tunsoarea ei à la Rimbaud, cu degetele ei subțiri, uscate și mereu pătate cu tuș, cu toată experiența ei de iubită a lui Grațian și de viitoare emigrantă. „Experința” ei, Însă, nu era altceva decât instinct, iar misterul ei o uimitoare transparență. Seducea fără să Își propună și se lăsa sedusă fără rezistență. Se juca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care am găsit-o. Enciclopedia peștilor insoliți de Dr. Victor Helstrom. Cartea părea veche de șaizeci, poate optzeci de ani. Un volum cartonat cu o supracopertă șifonată, ruptă și ștearsă, pe care se zărea un desen de modă veche, în tuș, care înfățișa un pește foarte urât. Într-o străfulgerare, mi-am amintit cartea trimisă de domnul Nimeni și scârbosul, sinuosul luxofag ascuns în ea. Aproape c-am aruncat Peștii insoliți de pe masă într-o tresărire de spaimă. Dar aceasta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]