887 matches
-
Westwood, 1978). Tratamentul cu 5-10 ppm, cu 20 zile înainte de maturarea vișinelor, întârzie maturarea acestora (Burzo, 1986). La cartofi, procesul de încolțire este stimulat de imersia tuberculilor într-o soluție de acid giberelic 0,1-1,0 ppm (Baicu, 1980). Încolțirea tuberculilor de cartof are loc în momentul încetării repausului fiziologic, fenomen inevitabil care poate fi atenuat sau inhibat prin diverse procedee. Durata repausului vegetativ este un caracter de soi, iar intrarea în vegetație se produce pe măsură ce fitohormonii stimulatori ai acestui proces
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau în procente, evaporată de pe unitatea de suprafață a învelișului exterior al produsului (cm 2) în unitatea de timp (oră sau zi), în funcție de deficitul de saturație al vaporilor de apă din atmosferă (exprimat în milibari = mbar). Factori interni. Comparând transpirația tuberculilor de cartof cu cea a frunzelor de spanac, se constată că spanacul transpiră de circa 200 de ori mai intens. Frunzele de spanac și alte legume de frunze, verdețuri, prezintă la exterior o epidermă nemodificată, celulele vii, permeabile pentru apă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
relativ redusă. Țesuturile lacunare din frunze au rolul de a frâna această circulație. Transpirația la nivelul epidermei nemodificate este intensă, între 3,3 și 3,9 mg/cm2 mbar/ h. În cazul modificării epidermei, intensitatea respirației se diminuează mult. Suberificarea tuberculilor (cartof) și a rădăcinilor (morcovi), distanța de 150-200 ori mai mare din centrul acestor produse la suprafața lor, în comparație cu legumele de frunze, precum și raportul mult mai redus între suprafață și greutate, contribuie la diminuarea transpirației. Aceasta se efectuează prin lenticele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
au tendința de a se deschide după recoltare, pierzându-și compactitatea. Temperaturile în jur de 00C stopează acest proces de depreciere. La legumele rădăcini, bulbi sau tuberculi, are loc încolțirea și creșterea mugurilor, după trecerea perioadei de repaus vegetativ. Mugurii tuberculilor de cartof (ochii) sunt inhibați în creșterea lor de conținutul în hormoni inhibitori (acid abscisic) care are inițial o pondere mai importantă decât conținutul în hormoni stimulatori (gibereline). Acești factori interni acționează în complex cu factorii externi (temperatura și umiditatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și maturării Aceste modificări sunt de ordin morfologic, citologic, biochimic și fiziologic. Modificările morfologice se referă la realizarea formei și mărimii speciei și soiului, precum și la unele procese specifice, ca lignificarea, pericarpului la alune sau a mezocarpului la nuci, suberificarea tuberculilor de cartofi, cutinizarea, cerificarea celulelor epidermei la fructe sau frunze, gelificarea unor celule. În timpul maturării și apoi supramaturării au loc și alte modificări morfologice în structura țesuturilor sau a celulelor. Epiderma devine mai fermă, cuticula se îngroașă, cerurile vegetale se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cicorile, loboda etc 4. legume păstăi-capsule fasolea de grădină, mazărea de grădină, bobul, bame 5.1. legume rădăcini (rădăcinoase) morcovii, pătrunjelul de rădăcină, păstârnacul, țelina de rădăcină, sfecla roșie, ridichile (de lună, de vară, de iarnă) etc 5.2. legume tuberculi cartofii (extratimpurii, timpurii și de vară) etc. 6. legume bulbi (bulboase) ceapa, usturoiul, prazul etc 7. legume din grupa verzei varzele de căpățână, conopida, guliile, broccoli etc. 8. legume condimentare-aromatice mărarul, pătrunjelul de frunze, țelina de frunze, asmățuiul, magheranul+oregano
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mișcărilor automate, mersului, vorbitului, alimentației, actelor comportamentale și stărilor emoționale, dar și impulsurilor cu rol inhibitor pentru motilitatea voluntară. Neuronii de origine ai căii sunt situați în unele arii corticale motorii și somatosenzitive, având conexiuni în corpii striați, nucleul roșu, tuberculii cvadrigemeni, nucleii vestibulari, nucleii olivari, formațiunea reticulată. Unitatea motorie. Axonii mai multor motoneuroni spinali intră în alcătuirea unui nerv motor. Motoneuronul spinal, nervul motor corespunzător și totalitatea fibrelor musculare pe care le inervează alcătuiesc o unitate motorie, care este unitatea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ramuri spre meningele fosei cerebrale mijlocii după ce trece prin fanta sfenoidă, după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a porțiunii posterioare a șanțului olfactiv; - Din A. etmoidală anterioară, prin A. M. A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și a 1/3-ii anterioare a coasei creierului. - Din A. pericaloasă ramuri ce irigă marginea liberă a coasei
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
scări cu patru trepte, considerată a fi cel mai bine adaptată la condițiile impuse de un astfel de studiu (ODELL, ODELL-VEREECKEN 1980, 101). Materialele de duritate mică includ produse animale precum carnea, pielea, grăsimile și substanțe vegetale moi precum majoritatea tuberculilor, rizomilor, lujeri și frunze. Fracturile sunt de obicei mici și posedă terminații ascuțite cu un grad mediu de definire (pot fi ușor observate, dar nu sunt adânc tăiate în piatră). Materialele de duritate mică spre medie includ esențele de lemn
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
laringe sau tiroidă sub formă de plexuri vasculare secundare. Ramurile cardiace, în număr de 2-3 se unesc pentru a forma nervul cardiac superior, unul din constituenții plexului cu același nume (fig. 14). Ganglionul cervical mijlociu este inconstant. Când există, corespunde tuberculului Chassaignac de pe apofiza transversă a celei de a VI-a vertebră cervicală. O parte din fibrele sale postganglionare formează nervul cardiac mijlociu, iar altă parte merg împreună cu artera tiroidiană inferioară la tiroidă, paratiroide și laringe. Câteva ramuri comunicante ajung la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lanului prin recoltarea cartofilor pe 14,28 m.l. în cazul plantarii la 70 cm între rînduri la neirigat și pe 20 m.l. în cazul plantarii la 50 cm între rînduri la irigat. După luarea probelor se determina starea fitosanitara a tuberculilor, eliminindu-se tuberculii atacați de putregaiul umed, roz și uscat, nedepășind o abatere de maximum 10% din proba. Tuberculii rămași în proba de recoltare se adună, se curăță de pămînt, se șterg, se cîntăresc și se evaluează producția medie la mp
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
înguste. Insecte de talie mică reofile, mai rar întâlnite în ape stagnante. Mai pot fi găsite pe malul apelor sub pietre, bucăți de lemn sau pe vegetația acvatică. În fauna noastră sunt prezente 23 de specii. 1.între sutura și tuberculul humeral al elitrei se află 7-10 rânduri longitudinale de puncte, dispuse regulat. Interstriile înguste, uneori carenate....................................2 -.Elitrele au cel mult 6 rânduri regulate de puncte situate între sutură și tuberculul humeral, sau elitrele prezintă o punctuație neregulată. Interstriile mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sunt prezente 23 de specii. 1.între sutura și tuberculul humeral al elitrei se află 7-10 rânduri longitudinale de puncte, dispuse regulat. Interstriile înguste, uneori carenate....................................2 -.Elitrele au cel mult 6 rânduri regulate de puncte situate între sutură și tuberculul humeral, sau elitrele prezintă o punctuație neregulată. Interstriile mai late ele nu sunt niciodată carenate.......................................................................................10 2.Pronotul ușor îngustat anterior și ceva mai puternic îngustat posterior (fig.88 a-b, pag.103), de culoare întunecată cu o pată mediană
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
în acest loc un tubercul mic. Fruntea are o punctuație deasă și accentuată, în rest suprafața capului este granulată. Palpii maxilari subțiri. Pronotul mai îngust decât elitrele, aproximativ la fel de lung și de lat, cu marginile laterale ușor rotunjite. Elitrele între tuberculul humeral și sutură prezintă 9 sau 10 rânduri longitudinale de puncte, ușor confluente spre vârf. În zona montană și colinară, la șes mai rară. l=2,2-2,4 mm. 8 Hydraena britteni Joy Asemănătoare cu riparia, de care se deosebește
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prezintă o punctuație mai accentuată, iar clipeul are granulații fine. Pronotul mai îngust decât elitrele, ușor transvers, având cea mai mare lățime în partea sa mediană și este egal îngustat atât anterior cât și posterior. Elitrele alungite, între sutură și tuberculul humeral prezintă 5 rânduri longitudinale de puncte. În izvoarele de munte, la șes rară sau absentă. l=2-2,3 mm. (Pl. V, fig.1 ) 14 Hydraena belgica d’Orchymont Corpul negru-unicolor. În băltoacele din zona colinară și montană. l=2-2
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lucioasă în formă de oglindă nu este divizată. 3 Saprinus immundus Gyllenhal Punctuația dintre striile discale este mai fină decât punctuația de fond a elitrelor. Suprafața în formă de ’’oglindă’’ bine conturată, ea se întinde pe un perimetru cuprins între tuberculul humeral, marginile laterale și mijlocul elitrei. Specie rară. Găsită doar în Transilvania. l=3-4 mm. (Pl. VII, fig.1 ) 4 Saprinus caerulescens Hoffman (semipunctatus F., (cyaneus Hbst.) Corpul verde-închis, albastru-verzui sau albastru-negricios. Marginile laterale ale pronotului sunt prevăzute cu peri
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ea condiționează viața, dezvoltarea și perpetuarea organismelor animale. Fotosinteza. Plantelele, după cum am arătat, în prezența luminii, realizează procesul de fotosinteză, proces indispensabil vieții acestora. Fotoperiodismul reprezintă ansamblul fenomenelor care se produc în legătură cu alternanța zi noapte (lumină-întuneric). Hibernarea, formarea bulbilor și tuberculilor, înflorirea plantelor pun în evidență fenomenul de fotoperiodism. Inflorirea plantelor a permis numeroase studii privind fotoperiodismul. Din acest punst de vedere se disting: • Plante de zile lungi care nu înfloresc decât atunci când ziua depașeste o anumită valoare: sfecla roșie este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a 10 boabe de porumb într-un litru de apă. Inflamația vezicii dispare în câteva zile. Diaree (și dizenterie) - decoct de rădăcină de rubarbă (revent): 15 g, pusă în tifon și fiartă în apă, băută zilnic. Hemoroizi - infuzie din excrescența (tuberculul) ce apare la mijlocul unui spin, când crește-n locuri umede. Tenie - suc de mentă cu un pic de vin și ulei. Se dă în timpul lunii descrescătoare, când rezultatele sunt mai bune. Puncte albe pe cornee - Un pumn de sare grosieră
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
patogenul; de asemenea, opresc circulația apei și a substanțelor nutritive dinspre țesuturile sănătoase spre cele infectate, privând agentul patogen de hrană (Ioniță și Kupferberg, 1988). Fox și col. (1971) au observat că suberina formează o barieră eficientă în calea infecției tuberculilor de cartof cu Erwinia carotovora pv. carotovora. Depunerea de caloză. Imediat după pătrunderea patogenului în plantă, aceasta reacționează prin două căi: mobilizarea substanțelor existente și producerea de ”arme” chimice noi. Prima constă prin acumularea în celule, în fața hifelor a unor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
atacul bolilor. În cazul mălurii comune a grâului produsă de Tilletia tritici, gradul de atac este direct proporțional cu adâncimea de semănat. În cazul cartofului, atacul de mană produs de Phytophthora infestans este invers proporțional cu adâncimea de plantat a tuberculilor. Desimea plantelor distanțele de semănat sau plantat. În majoritatea cazurilor distanța optimă de plantat sau semănat reduce impactul agenților patogeni asupra plantelor. De ezemplu, plantațiile de viță de vie cu densitate normală sunt mai puțin atacate de mană, comparativ cu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Această operațiune permite și îndepărtarea semințelor de buruieni și resturi vegetale, care pot păstra în masa de semințe o umiditate mai mare, favorabilă acțiunii unor ciuperci) în timpul depozitării (Penicillium, Mucor, Rhizopus, ceea ce afectează facultatea germinativă. Cu ocazia sortării manuale a tuberculilor de cartof destinați plantării se înlătură cei atacați de mană (Phytophthora infestans), putregai umed (Erwinia carotovora), putregai uscat (Fusarium sp.), râia comună (Streptomyces scabies) etc. Sortarea se utilizează la toate plantele cu organe vegetative (bulbi, rizomi, tuberculi, tulpini subterane) înainte de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de focare, provenite inițial de la sursa de infecție primară și apoi de la cele secundare, având în anii umezi un caracter foarte grav. Infecțiile la nivelul tuberculilor, se realizează prin intermediul sporangilor, care sunt antrenați de apa de ploaie sau de cea de la irigație în profunzimea solului. Acesștia pot ajunge în solurile nisipoase până la adâncimea de 10-15 sau chiar la 20 cm. Metodica avertizării constă în urmărirea a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cu felii provenite din tuberculi infectați special, produși la Stațiunea de cercetări pentru cultura cartofului Brașov. Tuberculii astfel infectați se incubează în camere umede la temperatura de 18 20oC, timp de 5-7 zile. După observarea apariției fructificațiilor ciupercii la sprafața tuberculilor, se elimină porțiunea implantată, iar tuberculii se leagă pentru a nu se dezmembra, după care se plantează imediat în câmp. Parcele de alarmă este constituită din 5 rânduri a câte 30 de tuberculi infectați artificial, care alternează cu duoă rânduri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite în subfaze notate cu litere arabe de la 1 la 31. Criteriul ecologic constă în urmărirea și înregistrarea factorilor climatici, care între anumite limite favorizează efectuarea infecțiilor cu Phytophthora infestans și evoluția bolii. Dintre aceștia enumerăm: temperatura
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
A. tenuis - pătarea brună a frunzelor; Agenți patogeni secundari: · Potato virus X - virusul X al cartofului; · Potato virus Y - virusul Y al cartofului; · Potato leafroll virus - virusul răsucirii frunzelor; · Erwinia carotovora pv.carotovora - înnegrirea bazei tulpinii și putregaiul moale al tuberculilor: · Streptomyces scabies - râia comună a cartofului; · Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus - putregaiul inelar al tuberculilor; · Synchytrium endobioticum - râia neagră a cartofului: · Spongospora subteranea - râia făinoasă: · Phythophtora erytroseptica - putregaiul roz al tuberculilor; · Colletotrichum atramentarium - vestejirea în masă a cartofului; · Fusarium spp. - putregaiul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]