216 matches
-
voluminos și care suportă greutatea corpului este tibia. Lateral extern se găsește peroneul. TIBIA Tibia este un os lung, pereche, intern fiind torsionat în axul său longitudinal . Extremitatea superioară este voluminoasă, alungită în sens transversal fiind constituită din 2 condili (tuberozități): unul medial (intern) și altul lateral (extern). Condilul intern este mai voluminos decât cel extern și prezintă în partea posterioară o gropiță pe care se inseră tendonul direct al mușchiului semimembranos și semitendinos. Condilul extern prezintă în partea postero-externă o
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
2 cm fiind întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară. În partea laterală circumferința prezintă o mică fațetă articulară pentru peroneu. În partea anterioară și inferior a circumferinței, între liniile de bifurcație ale marginii anterioare, se descrie o suprafață triunghiulară denumită tuberozitatea tibială pe care se inseră ligamentul patelar. Corpul tibial are formă de prismă triunghiulară cu trei fețe: - fața posterioară prezintă o crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară a tibiei; la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
flexorului comun al degetelor și alta, externă acoperită de mușchiul gambier posterior. Marginile tibiei sunt: - anterioară (creasta tibială) este foarte ascuțită în porțiunea mijlocie și rotunjită spre cele două extremități. În sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. În jos se termină pe maleola medială a osului. - medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; - externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
degetelor și tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul este un os lung, pereche, torsionat în axul său longitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului prezintă în partea lui internă o fațetă articulară prin care se articulează cu tuberozitatea externă tibială. În afara și înapoi acestei fațete articulare se descrie apofiza stiloidă a peroneului (vârful) pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului biceps crural și ligamentul lateral extern al articulației genunchiului (posterior). Corpul peroneului prezintă trei fețe: - laterală care
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astragalul, iar în 1/3 posterioară devine rugoasă și se află în contact cu tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: * tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al degetului mare; * tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul degetului mic; * tuberozitatea anterioară: pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă în 1/3 anterioare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
2/3 anterioare, cu astragalul, iar în 1/3 posterioară devine rugoasă și se află în contact cu tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: * tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al degetului mare; * tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul degetului mic; * tuberozitatea anterioară: pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă în 1/3 anterioare tuberculul extern al calcaneului; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
posterioară devine rugoasă și se află în contact cu tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: * tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al degetului mare; * tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul degetului mic; * tuberozitatea anterioară: pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă în 1/3 anterioare tuberculul extern al calcaneului; - fața internă formează șanțul calcanean prin care trec tendoanele, vasele și nervii din regiunea posterioară a gambei spre
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. CUBOIDUL Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor 2 metatarsiene, scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul pedios. Fața inferioară prezintă tuberozitatea sau creasta cuboidului pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian. Creasta împarte această față în două porțiuni: - una anterioară, care prezintă șanțul cuboidului, oblic înainte și înăuntru, prin care trece tendonul lungului peronier lateral; - alta posterioară, rugoasă pentru inserțiile musculare. Fața
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. La om, piciorul este foarte bine adaptat atât funcției de susținere cât și celei de mișcare prin prezența bolții plantare. Bolta plantară prezintă 3 stâlpi de susținere: posterior: tuberozitatea calcaneului, antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mușchilor și a formațiunilor anexate lor. Mușchii somatici pot fi clasificați în mai multe grupe: mușchii capului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
1/3 externe a marginii anterioare a claviculei; - pe marginea laterală a acromionului; - pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului. Mușchiul prezintă: * fascicule musculare anterioare, claviculare; * fascicule musculare mijlocii, acromiale; * fascicule musculare posterioare, scapulare. Inserția terminală este pe tuberozitatea deltoidiană. - extern: cu pielea; - intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular; - anterior: formează împreună cu marginea superioară a mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral. Provine din nervul axilar (C5 - C6). Acțiunea: 1. fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
profund). MUȘCHIUL BICEPS BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - capului scurt: la nivelul vârfului procesului coracoidian printr-un tendon comun cu al mușchiului coracobrahial; - capului lung: la nivelul tuberculului supraglenoidian al omoplatului precum și pe cadrul glenoidian. La nivelul tuberozității radiale * în exterior cu: pielea și fascia- brahială; * în profunzime: cu mușchii coracobrahial, și brahial anterior, nervul musculocutanat; * mediale: cu vasele brahiale; * laterale: cu nervul radial. Prin nervul musculocutanat Acțiunea: 1. flexia antebrațului pe braț (care este completă numai dacă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
brațului (capul scurt); 4. abductor și rotator medial al brațului (capul lung); 5. flexia brațului față de antebraț (mișcarea de împingere din flotări) când ia punct fix pe antebraț. MUȘCHIUL BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - buza inferioară a tuberozității deltoidiene; - fețele laterală și medială ale humerusului sub inserția terminală a mușchiului deltoid; - ambele septuri intermusculare ale brațului. La baza procesului coronoid al cubitusului. - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
nervul femural. MUȘCHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, * porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, * tuberozitatea gluteală a femurului, * fascia lata. Cel mai superficial si mai voluminos mușchi al regiunii fesiere prin nervul gluteu inferior din plexul sacrat. Acțiunea: 1. este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, 2. intră în acțiune când trunchiul este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în afară al coapsei, 2. menținerea capului femural în articulația coxo-femurală. MUȘCHIUL GEMEN SUPERIOR ȘI MUȘCHIUL GEMEN INFERIOR Denumirea mușchilor rezultă din poziția anatomică pe care o au în raport de tendonul mușchiului obturator intern. - spina ischiatică pentru cel superior, - tuberozitatea ischiatică pentru cel inferior. La nivelul tendonul terminal al mușchiului obturator intern. Cu musculatura profundă a bazinului. Din plexul sacrat. Rotație în afară a coapsei. MUȘCHIUL PĂTRAT FEMURAL Tuberozitatea ischiatică Creasta inter-trohanteriană. Cu musculatura profundă a bazinului. Din plexul sacrat
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
raport de tendonul mușchiului obturator intern. - spina ischiatică pentru cel superior, - tuberozitatea ischiatică pentru cel inferior. La nivelul tendonul terminal al mușchiului obturator intern. Cu musculatura profundă a bazinului. Din plexul sacrat. Rotație în afară a coapsei. MUȘCHIUL PĂTRAT FEMURAL Tuberozitatea ischiatică Creasta inter-trohanteriană. Cu musculatura profundă a bazinului. Din plexul sacrat. Rotație în afară a coapsei. MUȘCHII COAPSEI MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE - MUȘCHIUL CVADRICEPS FEMURAL Mușchiul cvadriceps femural prezintă 4 capete de origine: vastul medial, vastul lateral, vastul intermediar și dreptul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
superioară a interstițiului liniei aspre. Cu pielea și cu ceilalți adductori Din nervul obturator. Acțiunea: 1. adductor și rotator în afară al coapsei, 2. flexor al coapsei față de bazin. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pe tuberozitatea ischiatică - la nivelul ramurii ischio-pubiană. * pe toată lungimea interstițiului liniei aspre * la nivelul epicondilul medial al femurului. Cu pielea și cu ceilalți adductori - din nervul obturator pentru porțiunea superioară - din nervul ischiatic pentru porțiunea inferioară Acțiunea: 1. cel mai puternic
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și bascularea spre posterior a bazinului, 2. ambele porțiuni acționează ca flexori ai genunchiului, 3. când gamba se află în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. MUȘCHIUL SEMITENDINOS Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe tuberozitatea ischiatică. La nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioară. Cu pielea și cu ceilalți ischiogambieri. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. extensor al coapsei pe bazin, 2. flexor al gambei pe coapsă, 3. adductor și slab rotator intern al gambei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Cu pielea și cu ceilalți ischiogambieri. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. extensor al coapsei pe bazin, 2. flexor al gambei pe coapsă, 3. adductor și slab rotator intern al gambei. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe tuberozitatea ischiatică Se realizează prin 3 fascicule fibroase: * unul direct pe fața posterioară a condilului medial al tibiei; * altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; * al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termină
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
lateral externe a gambei. Din nervul peronier superficial. Acțiunea: 1. cel mai puternic pronator al piciorului, 2. accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Pe tuberozitatea metatarsianului V. Peroneu și cu mușchiul lung peronier Dată de peronierul superficial. Acțiunea: 1. flexor plantar, 2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
supinator-pronator al piciorului, 4. intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, 5. susținerea bolții plantare. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. slab flexor plantar, 2. adductor și supinator al piciorului, 3. susținător al bolții plantare. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI Inserția de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
nervul plantar lateral. 1. adductor al halucelui (în raport de axul piciorului); 2. a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea La nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantară; La nivelul primei falange a degetului mic. Din nervul plantar lateral. În principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Din nervul plantar lateral. 1. slab flexor al degetului mic 2. interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Din nervul plantar medial. 1
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
oraanelor din jur (tracțiunile mușchilor, pulsațiile arterelor) sau ale factorilor de aravitație. Accidentele pot fi arupate în: eminențe osoase, cavități, aăuri și canale. 1. Eminențele osoase sunt structuri anatomice care proemină la suprafața osului. Eminențele pot fi: - articulare; - nearticulare: - protuberanțe/tuberozități: proeminențe puternice, nereaulate, nedetașate de suprafața osului; - eminențe mamilare: suprafața proeminenței nedetașată este netedă; - tuberculi: suprafața proeminenței nedetașată este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
apofizele semilunare. A zecea vertebră dorsală prezintă o sinaură fațetă articulară în partea superioară a fețelor laterale ale corpului vertebral. A unsprezecea și a douăsprezecea vertebră toracală. Aceste vertebre nu prezintă pe fețele anterioare ale apofizelor transverse fațete articulare pentru tuberozitățile coastelor; în schimb prezintă pe fețele laterale ale corpului o sinaură fațetă articulară pentru capul coastelor. A cincea vertebră lombară prezintă apofize articulare inferioare plane. înălțimea corpului vertebral este mult mai mare în partea anterioară față de partea posterioară. Vertebra a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]