201 matches
-
1873-1956) și chirurgul elvețian Schlatter (1864-1934) în 1903 au adus contribuții importante la conturarea entității înainte de confirmarea radiologică a leziunilor. Boala Osgood-Schlatter a fost descrisă în special la băieți în jurul vârstei de 15 ani (12-16 ani) în perioada osificării nucleului tuberozității anterioare a tibiei, care se sudează cu epifiza tibială între 17 și 20 ani, uneori chiar până la 24 ani. Se consideră că etiologia are la bază un traumatism prin tracțiunea excesivă a tendonului rotulian ("Ligamentum patellae") asupra inserției epifizare imature
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
cu epifiza tibială între 17 și 20 ani, uneori chiar până la 24 ani. Se consideră că etiologia are la bază un traumatism prin tracțiunea excesivă a tendonului rotulian ("Ligamentum patellae") asupra inserției epifizare imature a cvadricepsului ("Musculus quadriceps femoris") pe tuberozitatea tibiei. Traumatismele (poziția prelungită în genunchi, contracții violente ale cvadricepsului în timpul săriturilor etc.) au fost încriminate în declanșarea afecțiunii. Boala constă în fragmentarea tuberozității anterioare, lărgirea spațiului dintre acestea și metafiză cu osteoporoză adiacentă, dezlipirea extremității caudale (unde poate să
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
excesivă a tendonului rotulian ("Ligamentum patellae") asupra inserției epifizare imature a cvadricepsului ("Musculus quadriceps femoris") pe tuberozitatea tibiei. Traumatismele (poziția prelungită în genunchi, contracții violente ale cvadricepsului în timpul săriturilor etc.) au fost încriminate în declanșarea afecțiunii. Boala constă în fragmentarea tuberozității anterioare, lărgirea spațiului dintre acestea și metafiză cu osteoporoză adiacentă, dezlipirea extremității caudale (unde poate să apară un centru de osificare accesoriu), realizând aspectul de "buză de tapir" și, tardiv, hipertrofia tuberozității. Osteonecroza aseptică a tuberozității anterioare este însoțită de
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
încriminate în declanșarea afecțiunii. Boala constă în fragmentarea tuberozității anterioare, lărgirea spațiului dintre acestea și metafiză cu osteoporoză adiacentă, dezlipirea extremității caudale (unde poate să apară un centru de osificare accesoriu), realizând aspectul de "buză de tapir" și, tardiv, hipertrofia tuberozității. Osteonecroza aseptică a tuberozității anterioare este însoțită de un edem și o vasodilatație a țesuturilor adiacente, în special a tendonului rotulian ("Ligamentum patellae"), leziune ce se remite în timp, obținându-se vindecarea după 2-3 ani. Tuberozitatea tibială rămâne hipertrofiată și
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
Boala constă în fragmentarea tuberozității anterioare, lărgirea spațiului dintre acestea și metafiză cu osteoporoză adiacentă, dezlipirea extremității caudale (unde poate să apară un centru de osificare accesoriu), realizând aspectul de "buză de tapir" și, tardiv, hipertrofia tuberozității. Osteonecroza aseptică a tuberozității anterioare este însoțită de un edem și o vasodilatație a țesuturilor adiacente, în special a tendonului rotulian ("Ligamentum patellae"), leziune ce se remite în timp, obținându-se vindecarea după 2-3 ani. Tuberozitatea tibială rămâne hipertrofiată și neregulată, existând posibilitatea izolării
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
tapir" și, tardiv, hipertrofia tuberozității. Osteonecroza aseptică a tuberozității anterioare este însoțită de un edem și o vasodilatație a țesuturilor adiacente, în special a tendonului rotulian ("Ligamentum patellae"), leziune ce se remite în timp, obținându-se vindecarea după 2-3 ani. Tuberozitatea tibială rămâne hipertrofiată și neregulată, existând posibilitatea izolării unui fragment osos în tendonul rotulian (cauză de durere ulterioară). Boala afectează cu predilecție sexul masculin, apărând între 10-16 ani. Majoritatea bolnavilor sunt viguroși, sportivi. Durerea este de obicei unilaterală, uneori durerea
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
Osgood-Schlatter afectează 13% din atleți. Aproximativ 50% dintre pacienți au un istoric de traumatism. Semnele majore constau în durere, tumefacție și sensibilitate la nivelul tuberculului tibial. Nu există modificări sistemice. Apar dureri moderate spontane sau la traumatisme minime, la nivelul tuberozității anterioare a tibiei. Durerea poate fi exacerbată de hiperflexia genunchiului, de sărituri sau coborâtul scărilor, de presiunea directă pe acesta. Durerea este vagă încât nu i se poate preciza locul. Tuberozitatea anterioară a tibiei crește în volum, tegumentele care o
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
dureri moderate spontane sau la traumatisme minime, la nivelul tuberozității anterioare a tibiei. Durerea poate fi exacerbată de hiperflexia genunchiului, de sărituri sau coborâtul scărilor, de presiunea directă pe acesta. Durerea este vagă încât nu i se poate preciza locul. Tuberozitatea anterioară a tibiei crește în volum, tegumentele care o acoperă sunt hiperemice, calde. La presiune regiunea este dureroasă, genunchiul este uneori voluminos dar mișcările în articulație sunt libere cu excepția flexiei forțate care devine dureroasă prin tracțiunea exercitată de mușchiul cvadriceps
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
a tibiei crește în volum, tegumentele care o acoperă sunt hiperemice, calde. La presiune regiunea este dureroasă, genunchiul este uneori voluminos dar mișcările în articulație sunt libere cu excepția flexiei forțate care devine dureroasă prin tracțiunea exercitată de mușchiul cvadriceps asupra tuberozității tibiale anterioare. Examen radiologic al genunchiului se face în mod obligatoriu bilateral și numai din profil. În mod normal, înainte de 10 ani, nu există o osificare a punctelor osoase reprezentând această tuberozitate. În cazul maladiei Osgood-Schlatter, tuberozitatea tibială se recurbează
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
dureroasă prin tracțiunea exercitată de mușchiul cvadriceps asupra tuberozității tibiale anterioare. Examen radiologic al genunchiului se face în mod obligatoriu bilateral și numai din profil. În mod normal, înainte de 10 ani, nu există o osificare a punctelor osoase reprezentând această tuberozitate. În cazul maladiei Osgood-Schlatter, tuberozitatea tibială se recurbează "în trompă de tapir" sau "buză de tapir", este fragmentată sau prezintă zone de condensare și zone clare de osificare insuficientă. Evoluția este de lungă durată. Remisiunea este de obicei spontană în
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
mușchiul cvadriceps asupra tuberozității tibiale anterioare. Examen radiologic al genunchiului se face în mod obligatoriu bilateral și numai din profil. În mod normal, înainte de 10 ani, nu există o osificare a punctelor osoase reprezentând această tuberozitate. În cazul maladiei Osgood-Schlatter, tuberozitatea tibială se recurbează "în trompă de tapir" sau "buză de tapir", este fragmentată sau prezintă zone de condensare și zone clare de osificare insuficientă. Evoluția este de lungă durată. Remisiunea este de obicei spontană în câteva săptămâni sau luni. În
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
fragmentată sau prezintă zone de condensare și zone clare de osificare insuficientă. Evoluția este de lungă durată. Remisiunea este de obicei spontană în câteva săptămâni sau luni. În cele mai multe cazuri vindecarea se face spontan odată cu creșterea în vârstă și osificarea tuberozității. Durerea este lejeră, intermitentă, cedează la repaus și reapare imediat după eforturi; rareori determină o veritabilă impotență funcțională. În final când tuberozitatea anterioară a tibiei este osificată, durerea dispare, apofiza rămânând mai voluminoasă. Diagnostic diferențial trebuie făcut cu: În cazurile
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
în câteva săptămâni sau luni. În cele mai multe cazuri vindecarea se face spontan odată cu creșterea în vârstă și osificarea tuberozității. Durerea este lejeră, intermitentă, cedează la repaus și reapare imediat după eforturi; rareori determină o veritabilă impotență funcțională. În final când tuberozitatea anterioară a tibiei este osificată, durerea dispare, apofiza rămânând mai voluminoasă. Diagnostic diferențial trebuie făcut cu: În cazurile ușoare se recomandă un repaus relativ cu interzicerea sporturilor de performanță, dar fără împiedicarea activității școlare. Se evită exercițiile excesive, mai ales
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
2/3 superioare ale feței mediale și anterioare a ulnei, pe membrana interosoasă a antebrațului ("Membrana interossea antebrachii") corespunzătoare acestei porțiuni a ulnei. Uneori are originea și pe cele 2/3 superioare ale feței anterioare a radiusului, medial și sub tuberozitatea radială ("Tuberositas radii"). Corpul muscular lat și turtit se îndreaptă distal, iar la jumătatea antebrațului se împarte în patru fascicule, care se continuă fiecare prin câte un tendon lung. Partea tendinoasă a sa începe mai proximal decât cea a mușchiului
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
pe sol. Trabeculele sale continuă pe cele ale tibiei la nivelul trohleei, de unde pornesc două sisteme trabeculare, unul spre articulația talo-naviculară - continuându-se astfel cu cele din partea medială a arcului lontgitudinal plantar (din care talusul face parte) și unul spre tuberozitatea calcaneeană. Articulațiile subtalară, talo-calcaneo-naviculară - împreună cu cea calcaneo-cuboidiană, deși distincte anatomic și cu ax propriu individual, se comportă ca o unitate funcțională, deoarece mișcările se fac în jurul unui ax rezultant, sau de compromis. Acest ax trece oblic spre inferior, posterior și
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și inferioară - palatină) și patru margini (anterioară, posterioară, medială și laterală). Lama perpendiculară ("Lamina perpendicularis") este subțire și alungită. Are 2 fețe (medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară, inferioară și superioară). Se articulează cu tuberozitatea maxilei și cu procesul pterigoid al sfenoidului. Procesul orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin ce se află la partea antero-superioară și laterală a lamei perpendiculare a osului palatin, înaintea scobiturii sfenopalatine. Are
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea temporalis superior ossis parietalis") și linia temporală inferioară ("Linea temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea temporalis superior ossis parietalis") și linia temporală inferioară ("Linea temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală superioară se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Pe linia temporală inferioară se inseră mușchiul
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
fața superioară se găsește tuberculul mușchiului scalen anterior. Posterior de tubercul se găsește șanțul arterei subclavii. Coasta I nu are nici creasta capului costal, nici șanțul coastei. Coasta a II-a are fețele orientate oblic. Pe fața latero-superioară se găsește tuberozitatea mușchiului dințat anterior. Nici această coastă nu are șanțul coastei. Coloana vertebrală toracală Cele 12 vertebre toracice au următoarele elemente constitutive: corpul vertebral, arcul vertebrei, gaura vertebrală. Particularitățile vertebrelor toracice sunt: corpul vertebral toracal prezintă lateral cele două fațete articulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ale pronotului cu peri ciliați. Scutelul mare, triunghiular, cu o pubescență bazală scurtă și cu o impresiune longitudinală posterioară. Elitrele ușor lățite posterior, prezintă câte 3 carene longitudinale care se prelungesc spre margini. Ultima treime posterioară a elitrelor are o tuberozitate circulară, iar vârful elitrelor este trunchiat lăsând descoperite ultimele 2-3 tergite abdominale. Din Europa până în Caucaz. l=15-25 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare și mediane lățite, iar femurele sunt îngroșate și tibiile arcuite. Toate sternitele abdominale sunt acoperite
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pronotului este prevăzută cu mai multe ridicături. Atât capul cât și pronotul au o pubescență culcată, ± vizibilă, de culoare cenușie sau gălbuie, fiind uneori vizibile și pete pubescente negre. Elitrele prezintă 3 carene longitudinale fine, dar bine conturate,și o tuberozitate circulară situată în treimea posterioară. Coxele mediane depărtate între ele, rotunjite spre vârf. Tibiile mediane lățite spre exterior în treimea lor bazală. Metatarsul picioarelor mediane și posterioare mai scurt decât cele 3 articole care îl preced luate împreună. Primele 4
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
palpilor maxilari ceva mai scurt decât penultimul. Marginea anterioară a pronotului puternic rotunjită, prevăzută cu o bordură fină, care uneori poate lipsi. Marginile laterale ale pronotului prezintă o bordură bine conturată. Elitrele sunt lipsite atât de carene cât și de tuberozități anteapicale. Discul elitrei cu 2 linii longitudinale netede. Suprafața elitrelor prezintă o punctuație dublă, iar marginile lor laterale au o bordură îngustă și accentuată. Coxele mediane ușor depărtate între ele. Tibiile sunt lățite, iar fața ventrală a tarselor glabră. În
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lungi și de late, iar articolul terminal este oval. Pronotul semicircular cu o bordură lățită și lucioasă. Suprafața pronotului prezintă o punctuație deasă, uneori mai puțin accentuată pe disc. Elitrele au câte 4 carene longitudinale lucioase, carena suturală fiind ștearsă. Tuberozitățile circulare ale elitrelor lipsesc. Intervalele dintre carene au rugozități accentuate, iar marginile laterale ale elitrelor sunt ridicate. Tibiile înguste și drepte, fața ventrală a tarselor prezintă o pubescență galbenă tomentoasă. Din vestul Europei până în Caucaz. Sub lemne și sub mușchi
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și clipeul prezintă o punctuație relativ deasă, iar vertexul are rugozități punctate. Suprafața pronotului cu o punctuație fină și deasă. Aripile membranoase sunt rudimentare sau absente. Marginile laterale ale elitrelor cu o punctuație fină, iar extremitatea lor apicală prezintă o tuberozitate neaccentuată. Intervalele dintre carenele elitrelor au o punctuație egală, fină și deasă, punctele prezintă câte o granulă anterioară mică și lucioasă. Cele 3 carene ale elitrelor uniform dezvoltate, carenele interioare ajung până aproape de vârful elitrei. Din Europa până în Asia Mică
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
În 1865, s-a produs invazia filoxerei (Phylloxera vastatrix), o insectă de câțiva mm, ce provine din America de Nord și care atacă rădăcinile viței de vie, provoacând în termen de 2-3 ani distrugerea acestora. Pe rădăcinile atacate se formează nodozități și tuberozități, rădăcinile uscându-se în totalitate. Până în 1890, viticultura franceză tradițională a fost distrusă. Filoxera s-a răspândit în Portugalia și Turcia, în 1881, Austria, Ungaria 1872, Spania 1875, Italia 1879, Germania 1881, Transilvania 1882. Pe teritoriul României, apare pentru prima
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]