220 matches
-
în perimetrul conturat de străzile Cotului, Cotită și Tipografiei. În una din acele case, de pe strada de lungimea unui cot, mi-am petrecut primii ani ai copilăriei, într-o încăpere mică, de câțiva metri pătrați, încălzită de o sobiță de tuci. Odaia avea trei pereți de zidărie, iar al patrulea - cel din exterior, prăbușit în timpul războiului - fusese confecționat de tata, din bucăți de scânduri. Peste acestea, fixase fire de stuf, pe care apoi le tencuise cu lut și le văruise. Ziua
VISUL COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1435840274.html [Corola-blog/BlogPost/343310_a_344639]
-
2016 Toate Articolele Autorului Mi-a bătut un clopot de aramă cu dangăte ușoare, ca niște șoapte, când tu, cu pieptul gol, mă aruncai în noapte, iubirea mea, ca frunza rătăcind în toamnă. Mi-a bătut un clopot sur, de tuci, când vântul începuse un Recviem, cu ochi orbiți, uitați, uituci, mai căutăm în inimă un semn. Referință Bibliografică: Clopotul / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu
CLOPOTUL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1458477661.html [Corola-blog/BlogPost/384152_a_385481]
-
jos până când a reușit să aprindă lampa de pe polița din dreptul ferestrei. Pe vatră se mai vedeau câțiva tăciuni care se încăpâțânaseră să ardă ultimile cioturi din niște buturugi de salcâm rămase sub pirostriile, pe care era așezat ceaunul de tuci, în care-și făcuse o amărâtă de mămăligă, și mâncase de seară... cu un codru de brânză și o ceapă spartă într-un ștergar cam izinit. De când îi murise muierea, nu mai reușise să aibă o cămașe curată pe el
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
zice: „spălatul de picioare”, tradiție care se respectă și azi. Gospodina se trezește dis-de-dimineață, se spală pe față, se pieptănă apoi aprinde focul unde pune la fiert „colarezul” (frecățeii), mestecând cu lingura de lemn ca să nu se prindă de fundul tuciului. Când colarezul este gata, îl toarnă în farfurii. După ce dă tuciul jos de pe pirostrii, pune căldarea mare cu apă la fiert. În bătătură așează albia de lemn pe care o înconjoară cu frunze de nuc sau foi de lipan( brusture
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368090104.html [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
se trezește dis-de-dimineață, se spală pe față, se pieptănă apoi aprinde focul unde pune la fiert „colarezul” (frecățeii), mestecând cu lingura de lemn ca să nu se prindă de fundul tuciului. Când colarezul este gata, îl toarnă în farfurii. După ce dă tuciul jos de pe pirostrii, pune căldarea mare cu apă la fiert. În bătătură așează albia de lemn pe care o înconjoară cu frunze de nuc sau foi de lipan( brusture), taie un „codru” din săpunul de casă care miroase a mentă
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368090104.html [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
articuleze la catastif liniuța fatală. Obișnuința cazonă ne contaminase sufletele ca o funingene depusă pe ceaunul în care faci zilnic mămăligă. Oricât l-ai curăța tot mai rămân urme de negreală pe suprafața rizată. Și chiar dacă se ia cu timpul, tuciul nu va mai fi lucios ca la prima folosire. Știam că nu mai vine. Nici el și nici alt învățător. Dar foștii monitori de bancă își scoteau conștiincioși cartea de citire sau aritmetică și se apucau de învățat. Ciudat, foștii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
articuleze la catastif liniuța fatală. Obișnuința cazonă ne contaminase sufletele ca o funingene depusă pe ceaunul în care faci zilnic mămăligă. Oricât l-ai curăța tot mai rămân urme de negreală pe suprafața rizată. Și chiar dacă se ia cu timpul, tuciul nu va mai fi lucios ca la prima folosire. Știam că nu mai vine. Nici el și nici alt învățător. Dar foștii monitori de bancă își scoteau conștiincioși cartea de citire sau aritmetică și se apucau de învățat. Ciudat, foștii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
chiar și cu ardei iute, că și acum mai iese din mine foc și fierbințeală-vorbi tare înfocat un lighean de plastic roșu de mânie. -Dar eu ce să mai spun? Că toată ziua m-am perpelit pe foc, se jelui tuciul negru de supărare. -Și noi la fel! strigară într-un cor câteva oale. -Pe noi ne-a opărit cu apă fiartă și sare, vorbiră cu glas înfundat murăturile din borcanele așezate frumos pe masă. -Și eu toată ziua am stat
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Noapte_magica_adriana_neacsu_1350280873.html [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
chemați să-l mănânce toți copiii din vecini. Pe o masă de lemn joasă cu trei picioare, în jurul căreia erau așezate scăunele pe numărul de copii, se puneau linguri de lemn, noi, nemaifolosite până atunci, și două străchini smălțuite. Din tuciul cald se turna colastra umplând mereu stăchinele până se săturau copiii sau se termina conținutul din căldare. Laptele din care se făcea era adunat din primele trei zile după fătare, timp în care natura îl îmbogățește cum știe ea mai
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492327239.html [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
articuleze la catastif liniuța fatală. Obișnuința cazonă ne contaminase sufletele ca o funingene depusă pe ceaunul în care faci zilnic mămăligă. Oricât l-ai curăța tot mai rămân urme de negreală pe suprafața rizată. Și chiar dacă se ia cu timpul, tuciul nu va mai fi lucios ca la prima folosire. Știam că nu mai vine. Nici el și nici alt învățător. Dar foștii monitori de bancă își scoteau conștiincioși cartea de citire sau aritmetică și se apucau de învățat. Ciudat, foștii
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
ai scenei de azi. Ce face scenografia ? Un tur de forță uluitor. Cu două scaune de bărbier din lemn, de acum 40 de ani, cu sertare brute, cu oglinzi de cartier, cu un pat de fier, cu o soba de tuci, cu burlan, cu o ușă, un cuier, cu două camere deschise spre sală, cu unelte banale, umple de viață o lume în care frizeria era “salonul” lumii “bune” de ieri a periferiei orașului, și a boemei sociale. Nu cred să
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-spectacolul-cu-piesa-d-ale-carnavalului/ [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
din fier sau din oțel. Printre aceste articole, pot fi menționate: 1) Articolele utilizate îndeosebi în bucătarii și oficii, cum sunt marmitele (inclusiv marmitele de fiert alimentele în abur, cu sau fără presiune și marmitele sau fierbătoarele de sterilizat conservele), tuciurile, oalele minune, caserolele, oalele de fiert peste, talgerele, vasele de preparat dulceața, tăvile și tigăile de fript, crăticioarele, rotisoarele, plitele de fript sau pentru patiserie, grătarele, ustensilele zise cuptoare care se așează pe un aparat de încălzire, fierbătoarele, strecurătoarele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166463_a_167792]
-
recucerească cetatea. După dezastruasa campanie de pe Prut însă, Azovul a fost din nou trecut în mâinile turcilor în 1711. În timpul marelui război ruso-turc din 1768-1774, Azovul a fost definitiv cucerit de armatele rusești de sub comanda contelui Rumianțev, cedarea orașului de către tuci devenind oficială odată cu semnarea păcii de la Kuciuk-Kainargi (1774). Timp de șapte ani, Azovul a fost capitala unei gubernii separate, dar odată cu creșterea orașului vecin Rostov-pe-Don, și-a pierdut treptat importanța.
Azov () [Corola-website/Science/302227_a_303556]
-
continuat lupta împotriva otomanilor după retragerea bolșevicilor". Președintele Wilson a acceptat în cele din urmă argumentele armenilor. El avea să scrie „Lumea așteaptă de la ei armeni să dea taoate încurajările și tot sprijinul ce le stă în putere acelor refugiați tuci, care vor dori să se reîntoarcă la fostele lor în districtele Trebizond, Erzerum, Van și Bitlis, amintindu-și că și acești oameni au suferit de asemenea foarte mult”. Delegații la conferință au căzut de acord ca Armenia să-și extindă
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
zile nu au avut nimic altceva de băut decât sângele animalelor sau propria urină, cruciații au fost forțați să se predea. În vreme ce unii dintre cruciați au fost executați, alții au fost vânduți ca sclavi. În principala tabără a cruciaților, spionii tuci au împrăștiat zvonul că germanii care cuceriseră Xerigordonul au cucerit și Niceea, ceea ce a crescut dorința neexperimentaților războinici creștini să plece cât mai repede să participe la jefuirea noii cuceriri. Turcii au organizat o ambuscadă pe drumul pe care urmau
Cruciada țăranilor () [Corola-website/Science/306508_a_307837]
-
la "Mama" "Iaka", "Iakakui" - are astăzi o conotație negativă în limbajul sătenilor. De asemenea, un foarte frumos obicei este ,"Spălatul picioarelor"", de Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii), când femeile mai în vârstă ies în poieni (,pe vale") cu tuciuri mari cu apă caldă și spălă picioarele copiilor, zvântate apoi, după ce sunt mai întâi "închinate", pe frunze de lipan (brusture). Obiceiul se desfășoară în amintirea primirii și spălării picioarelor "celor trei îngeri", care preînchipuiau Dumnezeirea (Sfânta Treime), de către patriarhul biblic
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.250 locuitori din sat, 2.941 erau găgăuzi (90.49%), 134 români (4.12%), 67 bulgari (2.06%), 56 ruși (1.72%), 36 țigani (1.11%), 8 greci, 6 tuci și 2 unguri. După perioada de foamete din 1946-1947, populația rurală a scăzut cu 60%. Astăzi, în Bolboca sunt aproximativ 960 de case. La recensământul din 2001 au fost numărate 2.643 persoane, majoritar găgăuzi.
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
pe un deal cu pir roșcat, ursuz, Doar greieri suie surda lor vorbire Și nu pot să vă strige în auz Acei ce dorm adânc în cimitire. În locul lor vă bat în piept eu - iată, Aveați nu inimă - robot de tuci! Îmi stă pe umăr azi, neîndurată, Dreptatea celor care dorm sub Și nu atât în numele lor, glasul Spre voi mi-l mân, purtat de vijelii. Vorbesc acum în numele acelor Ce-s vii și strașnic vor să fie vii! Ei sunt
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
farfurii din lut) și ștergare (prosoape brodate din cânepă sau in). După icoane se țineau actele de valoare, testamente, certificate, contracte și uneori chiar bani. Încălzirea se făcea cu lemne, în vetre cu cuptor și horn, apoi în sobe de tuci (fontă). În prezent, în anii 2000, vetrele și cuptoarele din locuințe au dispărut complet ( dar încă rămân în anumite locuințe, de exemplu în casa familiei Sava), fiind înlocuite cu teracote și șeminee. Iluminatul era asigurat cu ajutorul unor candele, lumânări sau
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie. Decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Septembrie. I.L. Caragiale spunea în despre luna decembrie: "Gerul îngheață becurile felinarelor pe ulițe. Primăria hotărăște a așeza la fiecare răspânte câte o sobă de tuci. Un amic al guvernului va fi însărcinat, fără leafă, numai cu diurnă, să meargă la Paris spre a cumpăra sobele, cari vara vor putea servi și la altceva."
Decembrie () [Corola-website/Science/296721_a_298050]
-
În față, ca să fie apa mai curată - se pare că era deja un semn că devenisem mai descurcăreață... Îmi mai aduc aminte de un goden* aflat În Încăpere... Nu știu dacă dumneavoastră știți ce-i un goden: un cilindru de tuci În care se puneau cărbuni și cu acesta se Încălzea - cilindrul putea să fie cât un scaun, dar de Încălzit nu putea să ne Încălzească destul. Însă știu că prăjeam coji de cartofi - de unde aveam eu aceste coji nu țin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
însă că a doua oară s-ar putea ca această greutate să fie mai mică. Vroiam să-mi protejez această licărire de speranță și evitai ciocnirea cu Matilda. Nu pleca nicăieri, ridică însă ea glasul, cu o tonalitate parcă de tuci. Stai și ascultă: fă-ți toate socotelile, în două săptămâni divorțăm și eu am părăsit acest oraș. Mircea mă așteaptă la București..." "Care Mircea?" tresării eu după o lungă tăcere. "Mircea, căruia îi duceți voi pancartele cu portretul lui la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
copilăriei. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în larga zare mirosul rufelor geruite întinse pe sậrmă, clinchetele clopoțeilor de la sanii, merele poleite din Ajunul Crăciunului, mirosul cald al cozonacilor și aburii zglobii ai mămăligii răsturnate din ceaunul de tuci. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în îndepărtatele zări de lumini vara cu munții ei împăduriți, toamna cu cămările ei pline, iarna cu candelele aprinse sub icoane făcătoare de minuni, și mai ales, primăverile cu care ne măsurăm
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
În care o săgeată ar putea ucide. - Am mai văzut semnul acela... mormăise Vlad. De două ori. Prima oară când eram ostatic la turci, chezaș pentru Domnia Tatălui meu. A fost un fel de adunare a unor luptători și demnitari tuci, Într-unul dintre pavilioanele de pe maul Mării Marmara, aproape de saraiul sultanilor. Nu mult după aceea, au fost atacate Serbia și Macedonia, au fost asasinați voievozi și preoți din sudul Dunării. A fost o mare de sânge. Iar a doua oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
structurii ei productive, în partea a doua accentul se mută asupra angajaților, o categorie socială ce cunoaște o evoluție parcă mai interesantă decât fabrica însăși. Mai mult decât istoria atelierului și a tehnologiilor de reparat locomotive sau a fonderiei de tuci, lucrarea este povestea „oamenilor muncii”, destine individuale decisiv marcate de factorul politic. Dezvoltarea unităților industriale și introducerea de noi tehnologii în perioada interbelică (când fabrica ajunsese la vreo 2 000 de angajați) aduce cu sine și întărirea mișcării muncitorești, coordonată
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]