70 matches
-
iar valea lui devine ușor subsecventă. Odată cu schimbarea aceasta de direcție, și profilul transversal al văii se modifică, malul stâng devenind din ce în ce mai accentuat, până la transformarea în coastă cu caracter normal, frământată de lunecări de straturi și acoperită cu pâlcuri de tufari spinoși. În profilul longitudinal deasemeni se observă o accentuare a pantei, albia majoră a Lohanului având în dreptul Dobrinei - Huși, o altitudine absolută de 170 m. față de 303 m. cât avea la Vest de Fundătura - Pâhnești, deci o cădere de 130
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
trîmbiță în țară!" "Strigați în gura mare și ziceți: "Strîngeți-vă și haidem în cetățile întărite! 6. "Înălțați un steag spre Sion, fugiți și nu vă opriți! Căci de la miază-noapte aduc nenorocirea și un mare prăpăd. 7. Leul se aruncă din tufarul său, nimicitorul neamurilor a pornit, și-a părăsit locul, ca să-ți pustiască țara, să-ți dărîme cetățile, și nimeni să nu mai locuiască în ele. 8. De aceea, acoperiți-vă cu saci, plîngeți și gemeți; căci mînia aprinsă a Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
-l putea pătrunde. Aplecat peste fereastră, ascultând misterioasele zvonuri ale nopții, cu gândul la suferințele tăinuite ale sufletelor umile care luptă, fără să se plângă, pe toată întinderea pământului, uită de sine și de suferințele proprii. De jos, dintr-un tufar, un greier rupse tăcerea scâncind subțire și tremurat, ca un răspuns, parcă, la tremurul stelelor de pe cer. Iorgu îl asculta ca vrăjit... Apoi, tăcu... totul se liniști. Și acum, ca și în liniștea nopților trecute, i-au venit în amintire
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
In jur se lăsă o tăcere adâncă, că viața parcă s-ar fi oprit în loc... Tăcerea aceea purta în ea ceva neobișnuit, cu un rost adânc și întunecos, pe care sufletul lui nu-l putea pătrunde. De jos, dintr-un tufar, un greiraș rupse tăcerea scâncind subțire și tremurat... ”cri-cri... cricri”, ca un răspuns parcă, la tremurul stelelor de pe cer. Drept în creștet, o stea a tras o vrâstă albă, pe răbojul cerului și s-a stins la o margine de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cărțile și coronița din mână, m-am strecurat prin mulțime, lăsând-o pe mama cu brațele deschise, și m-am îndreptat cu toată viteza de care eram în stare, spre veceu. Am aruncat tot ce aveam în mână în niște tufari și am intrat. Mi-am ridicat cămașa-rochie, am desfășurat de trei ori brâul, apoi s-a-ntâmplat. COOLTURISME P.S.: Guță este în viață, Yahoo-ul NU se închide Mădălina COCEA Utilizatorii fervenți de Yahoo Messenger au o viață destul de agitată: cam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
parte, arătura de toamnă, cu rădăcini de porumb întoarse către cerul plumburiu. De cealaltă, liziera de salcîmi și plopi, cu crengile pline de cuiburi de cioară. Printre copaci, răzbește zgomotul mării. Apoi liziera se îngustează, pînă se termină cu niște tufari. Urmează țărmul: înalt și abrupt, din care, jos, la bază, mușcă mereu valuri uriașe. O mare vînătă și un cer greu, de plumb se împreunează undeva, în larg, într-o zonă neclară, dinspre care vine vîntul plin cu stropi fini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
munților. Era o priveliște de nepătruns. Priveliștea vrednică a munților încânta și vrăjmașii cei mai aprigi ai naturii. În dreapta mea un lanț de munți, printre care și munții Scăricica, se înalță cu fală; în stânga, alt lanț de dealuri îmbrăcate cu tufari sălbatici; în spate, ca o strajă depărtată, Pietricica care pare că păzește târgul pietrei culcate la picioare și-n fața mea se observă un alt lanț de munți acoperit cu brazi înalți care zugrăvesc o armonie întreagă pe aurul înflăcărat
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Hai, băieti, cî tata o făcut cali liberă”. Așa a făcut de fiecare dată când întâlneau un troian mai mare. Greul greului l-au întâlnit în momentul când au ajuns la Crâșma din drum. Acolo era câmp liber, dar niște tufari aflați împotriva vântului au făcut ca zăpada să troienească răscrucea drumului peste măsură. Bătrânul a pornit să facă pârtie. După un timp, însă, a simțit că nu mai are putere. „Sî ai rabdari, flăcăule, cî tata s-a hodini oleacî
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
doar oi întâlni vreo creangă sau o rădăcină ceva... Nici vorbă să mă agăț de vreun vreasc. Norocul meu a fost că pârâul, care curgea năuc, făcea un cot și m-a aruncat împreună cu niște bucăți de pod între niște tufari... M-am prins cu amândouă mâinile de ce s-a nimerit și cu mare greu am reușit să ies din apă... În bezna aceea m-am căznit multă vreme până am ajuns pe mal. Curgea apa de pe mine ca din găleată
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pace ca în ceruri, înseamnă că m-a urmărit cineva de unul singur... Cine-i? Să văd, însă, mai întâi de rana mea”. Cu acest gând în minte s-a dezlipit de copac și tiptil a ajuns la bordei. Din spatele tufarilor a mai cercetat locul din jurul bârlogului. Nici o urmă. Nici un zgomot... Cu măturoiul de lângă ușă a acoperit urmele de sânge din omăt și a intrat... A tras țolul peste ferestruica din ușă și a aprins felinarul. S-a dezbrăcat și cu ajutorul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dacă pe întuneric, cu teama în spate și durerea din braț, le-a încărcat bine. Le-a înfipt apoi în chimir. Pe urmă a luat durda, a încărcat-o cum se cuvine și, cu ea în mână, a ieșit... Din spatele tufarilor a cercetat în toate părțile, să vadă dacă nu-i nimeni pe aproape... A simțit frigul de afară. „Asta înseamnă că am pierdut sânge mult”... Apoi, cu pas de jivină, a pornit spre locul cu pricina... La fiecare pas se
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a simțit o mână pe spinare auzind șoapte. -Stup, nu mai tremura atâta, pentru că suntem cu tine. Pregătește-te să ataci namila. -Cum să procedez? -Începi să latri și te îndrepți către locul unde este el. Stup a ieșit de după tufarii în care se ascunsese și în mersul grăbit a început să latre cu capul sus, pieptul ieșit în afară, pașii rari și coada învârtind-o de zor parcă era o elice de avion. Auzind zgomotul de care nu se pomenise
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să iee Fata - mpăratului Roș. Se gătiră omenește cu ițari și cu cojoc, Cu chimirul plin de galbeni, încinși bine la mijloc Și pe drumuri părăsite ei se iau și se pornesc 580Și trecând pintr-o pădure din ținutu - mpărătesc, Din tufari cu crenge grele el s-apucă să adune În basmaua pistruită ca o mână de alune. Iată că ajunși la poartă - auzir-un vuet mare, Chiuiri, halaiu de nuntă, veselii de masă mare. 585Cînd în poartă - văd o babă de-ale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ei, bătrânul Toma. Drumul spre cimitir cotește mereu, pe coastă, căutând pante mai blânde. Pe partea dreaptă, se cască o vale care pornește de sus de pe coamă și se lățește treptat până în vale, în șes. O pasăre zvâcni dintr-un tufar de cătină, fâlfâind aerul cu aripile într-un șuierat ascuțit, și se afundă în crâng. Tufișuri și hățișuri, clătinându-se de vietăți, mărginesc drumeagul până sus. De departe, acolo sus se vede pâlcul de salcâmi înalți... Acolo îi cimitirul. Satul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-i-se toată fața. - Sî trăiești, fata moșului... da‟ ci faci pe‟ici, Anuca?!.. Dintr-un lan de păpușoi, o păsărică cu pași mărunți se repezi în drum și se opri dând glas: „Pitpalac ..pitpalac!“, și dispăru, îndată, într-un tufar de cătină de pe marginea șanțului repetând: „Pitpalac... pitpalac!“ - Când ai s-o vez‟ mamî... să știi că‟i „găinușa Domnului“..! i-a spus mătușa Domnica, într-un rând. Urcând coasta, trecu pe lângă o stână, adăpostită într-o văiugă. Ciobanul, un
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fîntînă pecetluită. 13. Odraslele tale sunt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri și nard; 14. nard și șofran, trestie mirositoare și scorțișoară, cu tot felul de tufari de tămîie, smirnă și aloe, cu cele mai alese miresme. 15. O fîntînă din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban. 16. Scoală-te, crivățule! Vino, vîntule de miază-zi! Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
îmi era milă să le culc la pământ cu coasa, dar nu aveam încotro. Am tras răzbit până o dat căldura amiezii. Atunci, după ce m-am răcorit cu apă de izvor de sub un dâmb, m-am tras la umbra unui tufar. Am mâncat pe așezate și m-am întins, să mă hodinesc până s-a mai ostoi arșița...Se auzea atâta cântec păsăresc și zumzet de gâze în jur încât n-am putut sta treaz prea multă vreme...Am adormit buștean
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cum spuneam. Mă lasă până la urmă să trec În față... Se Întunecase binișor. Călcam ca pe ace... Nu știi ce este În jurul tău. Scăpasem de desișul din luncă. Începea să se arate loc aproape gol. Ici-colo, câte un grup de tufari. De undeva, din dreapta... mi s-a părut că se aude glas de om. Mă opresc și ridic mâna. Toader vede semnalul, Îi oprește pe ceilalți și vine lângă mine. ― Ce-i? Ce s-a Întâmplat de te-ai oprit? ― Mi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
da’, din când În când mai Întreabă de sănătate și cea ulcică cu vin”. Drept urmare a pus mâna pe ulcica cu vin și a dat-o de dușcă. Apoi a reînnodat firul povestirii: Noi ne-am retras la adăpostul unor tufari, cărându-i pe cei doi ruși, din care unul făcea „nani” de voie... „Tu, Păpădie, și cu Undiță, care știți rusește, ajutați-mă să aflu de unde până unde au ajuns ei aici?” - le-a ordonat Toader celor doi cercetași, care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Nodé, fazan fript În pene, pește În lapte etc. La țară organizează bal cu masce, jocuri d-artifiție. O rachetă (sic), aruncată de pe balcon, aprinde aria cu grîne. Dama la modă pune, În fine, să fie scoasă livada străbună și comandă tufari de Anglia. Abate un rîu prin grădină și, sub un vechi platan, ridică un chioșc unde să se poată retrage pentru a visa... Conachi Însuși tună și fulgeră Împotriva femeii care Își unge fața cu ghileală, Își muruiește obrazul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]