103 matches
-
Ce se întâmplase, aveam să aflăm mai târziu. Pe noi ne-a privit din ușă, fără să întrebe pe nimeni, nimic. Ne-a aruncat la plecare o privire moartă, nepăsătoare. Peste câteva zile a fost izolat Dumitru Stamu, din grupul tulcenilor, macedonean de 14-15 anișori. Ne-a povestit cum a decurs vizita lui Nicolski. Copiii fuseseră scoși în careu și Nicolski a trecut în revistă toată această floare a sufletului românesc. Avea o mină sadică. În fața celor mai tineri, l-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și darurilor cu care este investit sufletului omului. Discuțiile mă bucurau, întrebările ce și le puneau fiind rodul aprofundării vieții duhovnicești: întoarcerea privirii spre interior și dorința creșterii pe scara virtuților spre curăție. Vanghele D. Vanghele, aromân, elev din grupul tulcenilor, în vârstă de 17-18 ani, era printre cei ce mă asaltau cu întrebările. La comemorarea de la Târgșor din 1991 m-a rugat să-i lămuresc, după 42 de ani, o problemă ce rămăsese în suspensie la data despărțirii noastre: imaginea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un câștig considerabil, ceilalți au decis să rămână la Tulcea cu gândul că vor avea succes în vânzări punând la socoteala și faptul ca era o zi de mare sărbătoare ortodoxă închinată Fecioarei Maria, Adormirea Maicii Domnului, având speranța că tulcenii vor ieși la plimbare cumpărându-le produsele. Imediat după plecarea vasului din port am simțit acea ușoară legănare pe firul apei, razele soarelui se oglindeau cu bucurie în apă răcorindu- se parcă, făcându-ne în ciudă că nu-l putem
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Dobrogeanu menționează că pentru scurte perioade de timp, județul "s-a împărțit în șase plăși", celor 4 menționate adăugându-li-se plășile: Isaccea, cu reședința la Isaccea, și Istrul, cu reședința la Cogealac 716. În perioada decembrie 1885-ianuarie 1886 săptămânalul tulcean "Dunărea de Jos" a publicat în serial expunerea situației județului Tulcea realizată de prefect pentru consiliul județean Tulcea 717. În cuprinsul acesteia se specifica faptul că "județul (...) în acest an după cum este cunoscut, era să fie pradă nu a secetei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cetățeni (...) că va prezenta un proiect de lege în sesiunea actuală pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor"1731. Experiența nu foarte promițătoare a memoriilor prezentate guvernelor anterioare îi determină pe redactorii articolului citat să-ți încheie relatarea cu urarea ca "delegațiunea tulceană din acest an să fie mai norocoasă decât au fost până acum delegațiile și memoriile trimise din Constanța"1732. La 17 iunie 1893, în preajma alegerilor pentru desemnarea membrilor consiliului comunal al orașului Tulcea, publicația locală Deșteptarea Dobrogei, "în a cărei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
discuție "cestiunea bună sau rea a vechiului consiliu și lista ce se propune în contra listei vechi"1734. Publicația Deșteptarea Dobrogei a apărut la Tulcea, pentru scurt timp, în perioada 9 noiembrie 1892 august 18931735. Încă de la începutul articolului menționat jurnaliștii tulceni atrăgeau atenția cititorilor asupra importanței alegerilor pentru consiliul comunal al orașului, precizând că: "O zi ne desparte de însemnatul moment pentru viața orașului nostru, căci însemnat moment trebuie să fie pentru un oraș (...) alegerea noului consiliu comunal"1736. Referindu-se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
alegerilor pentru consiliul comunal al orașului, precizând că: "O zi ne desparte de însemnatul moment pentru viața orașului nostru, căci însemnat moment trebuie să fie pentru un oraș (...) alegerea noului consiliu comunal"1736. Referindu-se la fostul consiliu comunal, jurnaliștii tulceni apreciau că "de cinci ani aproape fostul consiliu comunal, cu Sotirescu și Peiuff în frunte, a condus destinele orașului. Să închidem ochii și să ne întrebăm care sunt îmbunătățirile pe care ni le-a hărăzit nouă orășenilor? Ce pavaje s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bugetul" consiliului comunal al orașului Tulcea fusese împărțită "aproape între toți consilierii"1740. Un caz concret de acordare a unor fonduri din bugetul consiliului comunal către unul dintre consilieri era prezentat în persoana domnului consilier Gherasim Avramescu. Prezentând cazul, jurnaliștii tulceni afirmau: "Curioasă ni se pare însărcinarea consilierului Gherasim Avramescu, de profesie cârciumar, cu îndatorirea de a furniza spitalului lenjerie, și de a clădi un puț în piață, în rotundă sumă de 800 lei"1741. Întrebându-se, în mod firesc, "ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
închinat unirii Dobrogei cu România, monument proiectat a fi edificat la Tulcea 2051. În cadrul acestui articol, după ce amintesc faptul că regele Carol I "a pus piatra fundamentală a acestui monument"2052 în cursul vizitei sale la Tulcea din 1879, jurnaliștii tulceni precizau că "mai în urmă, după dorința Majestății Sale Regelui, s-au însuflețit autoritățile și au început a lua măsuri"2053 în vederea edificării monumentului proiectat încă din anul 1879. În acest sens, "actualul primar al urbei Tulcea, domnul Mircea Petrescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mircea Petrescu, având "legea în mână" și aflându-se "în fruntea a mii de cetățeni de toate naționalitățile, a mers în data de 5 iulie 1897 de a prăbușit acea vechitură de moară, în aplauzele și uralele mulțimii"2056. Jurnaliștii tulceni apreciau că "ziua de 5 iulie 1897 a fost o adevărată serbare națională"2057, iar "tricolorul român fâlfâia falnic pe toate stradele"2058 orașului Tulcea. Tocmai de aceea, în cuprinsul articolului se aprecia că "onoare se cuvine domnului Nenițescu, prefectul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
închinat unirii Dobrogei cu România era elogiată de către redactorii publicației. La 17 octombrie 1897 Alarma Dobrogei a publicat un articol dedicat memoriului prezentat regelui Carol I de către o serie de lideri ai comunității bulgare din județul Tulcea 2061. Din delegația tulceană ce a prezentat regelui Carol I, la 10 octombrie 1897, la București, respectivul memoriu, făceau parte domnii: Dimitrie S. Petroff, Jelesco D. Cialicoff, Dimitrie Stoian Nedelcu, Gheorghi Grecoff, Gheorghi Panoff, Sava Donceff, Ilia Ilinoff, Jecu Costoff, C. Ficioff, Dragomir D.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
membrii consiliului urmau "să se pronunțe asupra înființării de linii telefonice în comunele rurale"2151. În ianuarie 1898 a apărut la Tulcea primul număr al publicației Istrul 2152 ce s-a impus rapid ca "unul dintre cele mai importante ziare tulcene"2153, apărând în mod regulat în perioada 11 ianuarie 1898-22 februarie 1901. Publicația cuprindea articole "ce pledau pentru propășirea națională, economică și culturală a județului Tulcea"2154 și a Dobrogei, fiind considerată "organul de presă al prefectului Ioan Nenițescu"2155
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
națională, economică și culturală a județului Tulcea"2154 și a Dobrogei, fiind considerată "organul de presă al prefectului Ioan Nenițescu"2155. În articolul intitulat Programul nostru, publicat pe prima pagină a primului număr al publicației, la 11 ianuarie 1898, jurnaliștii tulceni afirmau, referindu-se la situația din Dobrogea după 1878: " Crezând că din momentul ce tricolorul român fâlfâia în Dobrogea, visul nostru s-a împlinit, n-am știut să ne dăm seama de datoriile ce ne incumbă și am neglijat cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au produs "pentru că nu am fost destul de energici spre a impune acelora ce s-au succedat la guvern modul nostru de a vedea și a-i sili să ne înzestreze cu instituțiile necesare pentru propășirea noastră"2157. În opinia jurnaliștilor tulceni, vina cea mai importantă aparținea "guvernelor ce s-au succedat în țară"2158 deoarece acestea "au neglijat cu desăvârșire această provincie, iar administrația locală, până mai deunăzi, n-a fost la înălțimea misiunii sale"2159. În cuprinsul aceluiași articol se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rezultatul greșelilor din trecut (...) guvernul s-a trezit și (...) a avut ideea fericită de a ne trimite ca prefect pe dl. I. Nenițescu"2160. În privința acordării pentru locuitorii Dobrogei a dreptului de a-și alege reprezentanți în parlamentul României, jurnaliștii tulceni apreciau că "Dobrogei nu i se pot, încă, acorda drepturile politice (...) deci nu avem și nu vom avea în curând reprezentanți în parlamentul țării ca să arate nevoile noastre și să propună legile de care avem trebuință, prin urmare, trebuie să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
încă, acorda drepturile politice (...) deci nu avem și nu vom avea în curând reprezentanți în parlamentul țării ca să arate nevoile noastre și să propună legile de care avem trebuință, prin urmare, trebuie să așteptăm totul de la guvern"2161. Deoarece jurnaliștii tulceni apreciau că "guvernele nu fac nimic până nu li se cere"2162, în opinia lor, "era necesar să avem un ziar care să ne apere interesele, să propună și să discute legile de care se simte trebuință"2163. Într-un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-și fi dat seama câtuși de puțin ce este această provincie"2164. Pe lângă aceasta, "administrația locală (...) a făcut un rău colosal din punctul de vedere național, persecutând tot ce era românesc și încurajând stabilirea străinilor"2165. Exagerarea făcută de către jurnaliștii tulceni este evidentă, ea venind, însă, din dorința de a evidenția eforturile făcute de către prefectul județului Tulcea de la acea dată, domnul Ioan Nenițescu, eforturi vizând înființarea unor sate și comune populate de către români pe tot cuprinsul județului și, în special, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
într-o comună [din Dobrogea, n.n.]", cererea "se publica în Monitorul Județului" și "oricine avea vreo obiecție de făcut asupra purtării persoanei ce cerea stabilirea putea să o comunice prefecturii în timp de 40 de zile"2170. În opinia jurnaliștilor tulceni, "acest sistem lăsă să se calomnieze prin denunțuri românii care cereau stabilirea și, astfel, cererea lor se respingea"2171. Totodată, "dacă pământurile s-ar fi distribuit numai indigenilor prin indigeni înțelegând pe locuitorii de orice naționalitate găsiți în Dobrogea la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașe din țară, afară de Galați, sunt foarte restrânse și dacă, vorbind cu un român de peste Dunăre, îl întrebi dacă a fost în Tulcea, îți răspunde că n-a avut ce căuta căci e prea departe"2185. În continuarea articolului, jurnaliștii tulceni apreciau că "județul nostru e unul din cele mai bogate din țară, avem păduri care ne dau lemne de lucru, cariere de piatră și de nisip, mineralele se găsesc din abundență, însă, până acum, nimeni nu s-a gândit să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
activități comerciale din orașul Tulcea erau "cumpărarea și vânzarea grânelor"2216 și a peștelui, existând și comercianți de produse manufacturate și coloniale, aceștia desfășurându-și activitatea "atât în oraș cât și în județ"2217. Într-un articol publicat în periodicul tulcean Vocea Dobrogei la 31 ianuarie 1898 erau combătute afirmațiile redactorilor de la Istrul conform cărora "majoritatea prefecților ce s-au succedat în județul nostru au fost din aceia ce-și considerau postul ca o sinecură și că 19 ani s-au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
formaliza ar fi (...) turcii ce au mai rămas în Dobrogea, însă ei, care, fie zis în treacăt, cu toată deosebirea de religie și moravuri, se asimilează mai ușor decât bulgarii, nici nu se gândesc la așa ceva"2238. În opinia jurnaliștilor tulceni "schimbarea sau traducerea toponimiei Dobrogei în românește e un lucru ce trebuia făcut demult, dar până acum nimeni nu se ocupase cu această chestiune. Ei bine, acolo unde nici guvernul, nici administrația românească n-a avut vreme să se gândească
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
inserată propunerea de hotărâre de consiliu comunal făcută de către domnul Leonida Sterea, în calitate de primar al orașului. Textul acelei hotărâri arăta că ziua de 14 noiembrie este "o zi măreață și scumpă tuturor românilor, este o zi de sărbătoare pentru cetățenii tulceni"2457, orașul Tulcea fiind locul "unde pentru prima dată s-a ivit stindardul României fâlfâind, amintind gloria străbună și unirea Dobrogei cu România mamă"2458. Această propunere a fost adoptată de către consiliul comunal al orașului Tulcea, primele serbări dedicate zilei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
publice, una la Tulcea și alta la Constanța, în aceeași zi și la aceeași oră"2463. În cadrul întâlnirii organizate în orașul Tulcea a fost adoptat textul unei telegrame ce urma a fi adresată regelui Carol I și prin care "cetățenii tulceni, însetați de dorința de a li se da drepturile politice (...) s-au întrunit spre a discuta modul cum ar trebui să ceară guvernului Majestății Voastre și Corpurilor Legiuitoare acest înalt drept constituțional"2464. Cu același prilej, "s-a ales comisia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Petru Georgescu, doctorul Petru și Dumitru Melinescu ce a fost primită de către domnul prefect al județului Tulcea, Ion Bastachi. După ce au fost prezentate doleanțele cetățenilor, "domnul prefect Bastachi a mulțumit delegației și a făgăduit că va comunica guvernului dorințele cetățenilor tulceni și dovezile de simpatie manifestate cu atâta căldură"2471. În încheierea articolului dedicat prezentării întrunirii cetățenilor orașului Tulcea din data de 20 ianuarie 1902, publicat în periodicul Dobrogea, redactorii consemnau că "rareori ne-a fost dat să vedem o întrunire
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de starea pădurilor din județul nostru"2506. Pentru a reliefa urmările nefaste ale defrișărilor se menționa că "ocolul Babadag, care avea peste 14 000 hectare pădure, nu știm dacă azi mai are pe jumătate"2507. În încheierea articolului citat jurnaliștii tulceni precizau că "nu ne îndoim ca ministerul Domeniilor să fi luat măsuri raționale în ceea ce privește exploatarea pădurilor, dar bunele dispozițiuni au rămas numai pe hârtie, iată de ce (...) cerem să înceteze harababura"2508 din administrarea pădurilor județului Tulcea. Într-un articol din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]