374 matches
-
pești Cu țeapa sar toți pe tine de-aia cică sunt albine Însă mierea lor e ura băga-le-ai în coastă sula Să vezi dacă au curaj să te facă dac și azi Ori cu coada-ntre picioare o tulesc peste hotare Costel Zăgan, DOINE DE (S)PUS LA RANĂ Referință Bibliografică: SENTINȚA-I DIVINĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 995, Anul III, 21 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SENTINŢA-I DIVINĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365079_a_366408]
-
arăta la toți ca pe un trofeu scump și câștigat greu cum odinioară pe „câmpul de bătaie sportivă cu mingea” . Toate și altele care nu s-au mai spus până-ntr-o zi când, nevasta își luă catrafusele și o tuli la mumă-sa. Îl târa pe copil pe unde credea că-l poate învăța câte ceva folositor, de la oricine (că nu se știe!)... chiar și prin cârciumi unde el își mai vărsa năduful, în vacarmul tânguielilor și boscorodelilor țipate, în fumul
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
șezut în sus erau normale. Nici nu le puteam lua pe sub braț cum se ia la dans. Cred că cine ne-a văzut s-a strâmbat de râs. Noroc că deodată sună sirena de alarmă aeriană. Viitoarele noastre consoarte au tulit-o cu picioruțele alea scurte ale lor, și toți mesenii s-au „topit” ca prin farmec. Am ramas singuri la masa încarcata și noroc că se stinsese și lumina, că doar era alarmă aeriană... Ce se întâmplase!? Peste munți, din
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
ne-am speriat ci tacticoși am început să cărăbănim ce era mai bun pe masă și am umflat și câteva sticle de vin. Am bagat totul într-o sarsana, că venisem pregatiți, și pe întuneric, pe nebagare de seamă am tulit-o către gară. Târziu a încetat alarma și sau aprins luminile în Abrud, dar noi eram în Mocăniță și ne îndreptam spre Câmpeni. - Ce părere ai Marcele? zic eu de colo, satisfăcut și cu burta plină. - Ce să zic Ovidiule
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
explice ce caută, femeia a scos un chiuit de bucurie de s-au speriat oamenii legii. - Costică! Măi Costică, măi! Vino măi, degrabă, să-l vezi pe domn doctor! Nea Ion se gândea că mai bine ar fi să o tulească cât mai repede, cine știe ce confuzie face femeia asta... Apare și matahala la poartă. Din două mișcări îl ia pe nea Ion în brațe și plecă în grabă cu el spre casă. Femeia îl apucă de mână pe nea Ghiță, căruia
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
întâmplă același lucru dar cu alte bătăi în alte momente aș vrea să știu care sunt alea să intru după ea ca o umbră să facem dragoste acolo așa că m-am decis să stau la pândă să văd când o tulește tiptil mă așez mai bine în așternuturi și ea geme știu am rupt liniaritatea momentului (sper să nu mă fi dat de gol) îi văd buzele cum își schimbă nuanța de roșu pe ele saliva se ivește ca roua sfârcurile
POEMUL DE CARE ÎMI E DOR de ŞTEFAN ALEXANDRU CIOBANU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345595_a_346924]
-
or s-o câștige pe frumoasa de 19 ani ! Ei, ce zici baciule, după răvășit, să-ți fac rost de-un bilet la trasul din căciulă, să câștigi, pentru tale, o muierușcă ? - Nu prea-mi vine la socoteală, domnule ! După ce tulesc oile la vale nu mai prea trebuie mie gâceală. Mă duc sfoară, la muierea mea, care e cu sfială de la buric îm jos. Întâi mănc țapăn, că am lup în burtă, îmi sudui nevasta, mă-mbăt criță și adorm buștean
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
Asistentul s-a gândit puțin, apoi a revenit. ” Dar dacă are nevoie de piese de schimb, ce facem? I-am putea da un bilet de voie, dar acum nici nu știm unde este”. Asistentul nu părea foarte convins. Instalatorul o tulise, era evident. Trebuia căutat altul. Iar șoriceii nu se pricep la injectoare, în schimb pot fugi cu prima ocazie. Asistentul îl privi îngrijorat pe profesor. Pe măsură ce îl privea, acesta devenea tot mai asemănător cu un motan negru. BORIS MARIAN Referință
DETENŢIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355262_a_356591]
-
să nu fie și ultimul. Volumul a apărut în august 2012, la Editura Kitcom, județul Olt, excelent ilustrat de doamnele profesoare Florica Ceapraz (Craiova) și Andreea Foanene (Timișoara) și cu o copertă -grafică și design - de excepție, aparținând lui Geoege Tulea și Rodicăi Matei. Este prefațat de doi excelenți mânuitori ai condeiului într-ale literaturii, domnul profesor Emil Istocescu („Lirism romantic exprimat prin limbaj expresiv și bogăție stilistică”) și poetul, romancierul, redactorul Al. Florin Țene („Teodor Barbu-un romantic profund”) Deși
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
un cățel? - Dac-am făcut o greșeală V-aș ruga să mă scuzați, Dar de ziceți că-i ciubota Dece nu o încălțați? - Ba, tu ești nebun, măi frate Dac-o-ncalț poate mă musca! Și negru de supărare, A tulit-o că din pușcă! Morală Când din întâmplare Dai de un nebun Dacă vrei să ai pace Taci și-ți vezi de drum! Aliona: Cântec George: Daniel, îți mulțumesc că ai făcut pe nebunu’! Daniel: (țanțoș) - Și poate mai fac
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
de lichior de mentă. - Da’ bani? - Băiii, nepoate, da’ cum să ceri bani de la mine!? Te duci și te descurci! Uite, ia ca să ai de drum! Tâmpitul de Sulfinel primi în loc de bani o scatoalcă în scăfârlia aia proastă și o tuli să îndeplinească ordinul șefului. Exact atunci una din ferestrele primăriei se făcu țăndări și o cărămidă ateriză în biroul primarului. Acestuia îi ieșiră și mai mult ochii din cap și se repezi afară să vadă cine-i criminalul. Jale! Aproape
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
cu un cățel? -Dac-am făcut o greșeală v-aș ruga să mă scuzați, dar de ziceți că-i ciubotă dece nu o încălțați? -Mă, tu ești nebun, băi frate, dac-o-ncalț poate mă mușcă! Și negru de supărare, A tulit-o ca din pușcă! Morala: Când din întâmplare Dai de un nebun Dacă vrei să ai pace Taci și-ți vezi de drum!” Trebuie neapărat să mai citești cartea de poezie a domnului Roca a doua oară. În primul rând
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
vorba de atac cu mâna înarmată împotriva unui om lipsit de apărare. N-am apucat să intervin, deoarece până să mă ridic, Neluțu a început să ragă: „săru-mâna tanti, da’ ce ț-am făcut io dă dai, auleeeooo”, și a tulit-o afară. Îngrijorat peste măsură de posibilele consecințe ale intervenției soției, i-am făcut, în timp ce mă bandaja, un plan de apărare în instanță, în caz că Neluțu ne-ar fi acționat în judecată, mai ales că acum avea și o mulțime de
RIPOSTA PROPORŢIONALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360008_a_361337]
-
putea, însă bietul Pământ, mititelul, abia de mai suflă sub presiunea Tartorilor de Apus și de Răsărit, și asta-i mai trebuie Acum, când Demiurgul încă mai speră, încă mai crede, încă nu și-a luat tălpășița, încă n-a tulit-o în altă „locație”, încă nu s-a pus pe „socializat” cu alt fel de „oameni” și încă n-a intrat pe „facebook”-(ul) altui Infinit!... Nu?...Sigur că da!... Da, sunt pe marginea Tancului, prin scaieți, și pălămide, și
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
primește un kil de zahăr, o găleată cu esență de tescovină, un pix de iscălit ștatul cu venitul minim garantat, o șapcă de șmecher cu cozoroc la spate și un tricou cu fotografia „demnitarului” care a chelit munții și a tulit-o ungurește, să se ascundă în canalizarea unde Attila era amiral, cică!... Sărmana Mumă! Nici nu știu cu ce s-o ajut! Se uită la mine cu doi ochi verzi-amărui înlăcrimați! Și-mi șoptește ceva devastator: “Vezi că mai la
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
căutat îmi expedie un ghiont strașnic în coaste. - Eu sunt Dan. Ce s-a întâmplat? - Un plic din partea tov. profesoare Câmpeanu! Ciripi față, intinzandu-i un pachet voluminos, cât o zi de post. Și mult succes! Și zicând acestea, o tuli spre ieșire, nu înainte de a-i face șmecherește cu ochiul. După trei sferturi de luptă aprigă, de parlamentari, retrageri și înaintări strategice, am reușit să ne instalăm într-un compartiment. În clipa în care ne-am așezat, n-am rezistat
Liviu Florian Jianu: Et in Arcadia ego. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339486_a_340815]
-
parte, formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru social, anume în cadrul vieții burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea, 1909 - 1910. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani, sunt moș Costache Giurgiuveanu, Aglae Tulea, sora lui, avocatul Stănică Rațiu, „un Cațavencu al ideii de paternitate“, și chiar moșierul Pascalopol. Nucleul epic al romanului este istoria averii bătrânului avar Giurgiuveanu, care hotărăște într-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman acționează în general
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru „fetița lui“, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae Tulea, care reprezintă pentru el familia burgheză, și un simț redus al paternității față de Otilia, simț ilustrat sub formă declarativă. Ca toți avarii, el se teme de lume să nu-l fure și bătrânul vede în sora lui tocmai această lume
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
dezumanizează într-o măsură mai pronunțată decât în cazul lui Grandet, care totuși era un tată devotat și nutrea afecțiune umană pentru bătrâna slujnică. Alt personaj care se numără printre părinții Otiliei, dar ca un geniu al răului, este Aglae Tulea, „baba absolută“, cum o numește studentul Weissman. Această răutate o afișează chiar la sosirea lui Felix, când îi spune lui Costache Giurgiuveanu: „N-am știut că faci azil de orfani“, apoi adresându-se lui Pascalopol: „O să aibă Otilia cu cine
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: „Cine citește prea mult, se scrântește“. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul, pe Simion Tulea, într-un spital de boli mintale. Dintre părinții celor doi orfani, avocatul Stănică Rațiu ocupă un loc aparte. Stănică Rațiu este „un Cațavencu al ideii de paternitate“, cum afirmă Ov. S Crohmălniceanu, întrucât apare ca un impostor. Nici nu s-
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
Rațiu este „un Cațavencu al ideii de paternitate“, cum afirmă Ov. S Crohmălniceanu, întrucât apare ca un impostor. Nici nu s-a căsătorit oficial cu Olimpia, fiica Aglaei, dar agită ideea de familie în mod demagogic, spunându-i lui Simion Tulea: „Nu permit să jignești pe aceea care în fața lui Dumnezeu este soția mea și mama fiului nostru“. El face caz de familie când vrea să stoarcă douăzeci de franci de la Otilia sau o sută de franci de la Pascalopol, pentru familia
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
altă parte, formarea celorlalte tipuri caracterologice într-un cadru social, anume în cadrul vieții burgheziei capitalei de la începutul secolului al XX-lea, 1909-1910. Cei care apar în roman cu misiunea de protectori ai celor doi orfani, sunt moș Costache Giurgiuveanu, Aglae Tulea, sora lui, avocatul Stănică Rațiu, un Cațavencu al ideii de paternitate, și chiar moșierul Pascalopol. Nucleul epic al romanului este istoria averii bătrânului avar Giurgiuveanu, care hotărăște într-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman acționează în general
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
dintre pretinsa dragoste și grijă pentru Otilia, pentru fetița lui, și avariție, refuzând să depună o sumă de bani pe numele Otiliei Mărculescu, la cererea lui Pascalopol, după întâia criză de paralizie. Personajul pendulează între teama față de sora sa Aglae Tulea, care reprezintă pentru el familia burgheză, și un simț redus al paternității față de Otilia, simț ilustrat sub formă declarativă. Ca toți avarii, el se teme de lume să nu-l fure și bătrânul vede în sora lui tocmai această lume
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
dezumanizează într-o măsură mai pronunțată decât în cazul lui Grandet, care totuși era un tată devotat și nutrea afecțiune umană pentru bătrâna slujnică. Alt personaj care se numără printre părinții Otiliei, dar ca un geniu al răului, este Aglae Tulea, baba absolută, cum o numește studentul Weissman. Această răutate o afișează chiar la sosirea lui Felix, când îi spune lui Costache Giurgiuveanu: N-am știut că faci azil de orfani, apoi adresându-se lui Pascalopol: O să aibă Otilia cu cine
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
este mai înfiptă la bărbați ca Otilia, iar indiferența băiatului ei Titi față de preocupările intelectuale o motivează cu această maximă elaborată de ea: Cine citește prea mult, se scrântește. Ea este atât de rea, încât își părăsește soțul, pe Simion Tulea, într-un spital de boli mintale. Dintre părinții celor doi orfani, avocatul Stănică Rațiu ocupă un loc aparte. Stănică Rațiu este un Cațavencu al ideii de paternitate, cum afirmă Ov. S. Crohmălniceanu, întrucât apare ca un impostor. Nici nu s-
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]