77 matches
-
umerii lor slobozi viitorul. Bătuți de toate vânturile, de toate ploile și toate viscolele.. Asta-i viața lor, asta-i libertatea lor și nu și-ar schimba-o pentru nimic în lume cu alta. Femeile cu bluze galbene de borangic, tulpane înflorate, și cu arginți în coadele groase și lungi... În ochii lor lipsește sfiala, înfruntă totul cu îndrăzneală, cu viclenie. Cu ochii lor mari și focoși, te zăpăcesc, te vând și te cumpără cu o repeziciune amețitoare, că abia îi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Ionescu Ion Ioniță Constantin Mantă Daniel Marcai Dumitru Marin Aurel Matei George Moflea Viorel Molnar Cornel Oprescu Sergiu Petanca Viorel Radu Ion Radu Nicolae Rapcencu Emil Scaondac Nicolae Scarlat Petre Soava Constantin Spirea Marin Stangu Mircea Stoian Ștefan Szlivka Alexandru Tulpan Gabriel Vasile Dumitru M.A.N. București - sectorul 5 Statul Major al Gărzilor Patriotice Mr. Alexandru Victor Lt.-maj. Bănica Iuliana Col. Capitanescu Dumitru Col. Ciobanu Constantin Lt.-col. Cîrstea Ioan M.M.pr. Coman Haralambie Plut. adj. Crivat Constantin Lt.-col
DECRET Nr. 226 din 30 noiembrie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108589_a_109918]
-
mașinile, 8,10? opt și zăși! sat pe coastă, biserică albă pe cer, iazul sub mal lipsește din deducția că hîrtia nu suferă vizualul, auditivul din spirit de contradicție, două berze și altele se adună cu aripile mari, bunica poartă tulpan cafeniu, cercei bumbi de argint în ureche, îndoctrinarea mea continuă cu judecată, cum să am o atitudine, înghit zîmbind, 30% din populația Focșanilor este plecată la muncă în străinătate, 30%! numai la noi în sat! Zlătunoaia din "Mișcare" țigani în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s-a terminat. Intrăm și ne închinăm. Chiar înainte de-a termina, în urma noastră a intrat cineva și ne așteaptă în pridvor. E o măicuță subțire, sfioasă, nespus de frumoasă, îmbrăcată toată în negru și îmbrobodită pe sub bărbie cu un tulpan de aceeași culoare, ca și mantia monahală. Se repede spre "șerif" și dă să-i sărute dreapta, ca unui preot dar el și-o retrage. Fiți bineveniți în Casa Domnului! Poftiți, vă rugăm în odaia de oaspeți în sala de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ora 16.00 și până acum. „Multe oficialități, nu a mers rândul, parcă abia acum și-a mai dat drumul.” Traversez Bulevardul Regina Maria și mă apropii de o vânzătoare de semințe. Are cam 60 de ani, fuste largi, un tulpan colorat pe cap, este chiar vânzătoare de semințe tipică pentru orașul București. Femeia stă rezemată pe bordura lată a zidului unei case de secol XIX din zonă, lăsată intenționat să se ruineze și să se distrugă, așa cum se întâmplă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Articolul UNIC Se validează mandatul de senator al domnului Dan Tulpan în Circumscripția electorală nr. 10 Buzău. p. PREȘEDINTELE SENATULUI EUGEN DIJMARESCU -----------
HOTĂRÂRE nr. 27 din 5 octombrie 1993 pentru validarea unui mandat de senator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123764_a_125093]
-
brâie de cele mai multe ori în tricolor, cu bondițe de miel bogat garnisite cu blănițe tot de miel negru sau brumării, iar fetele purtau la cămăși altițe și pe talie catrințe bogat ornate, femeile mai în vârstă șpihnițe, iar pe cap tulpane. Eram mândri că ne păstram limba, portul și datinile. Unele din aceste amintiri sufletești sunt mai șterse, altele mai vii, dar toate se trezesc și le retrăiesc puternic, emoționândumă prin farmecul, duioșia și chiar aspectul copilăresc și sentimental. Nu voi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
aparțin unui proprietar, unei gospodării. Testator - persoană care a făcut un testament (transmiterea unor bunuri materiale). Tindă - încăpere la intrarea în casele țărănești sau la edificiile publice, la biserici. Toloacă - teren liber, neîngrădit între case în mijlocul sau la marginea satului. Tulpan - broboadă din pânză de bumbac, de lână sau de mătase cu țesătura foarte subțire. ținut - subdiviziune teritorial-administrativă pusă sub conducerea unui prefect (județ). țurca - bețișor ascuțit la ambele capete cu care se joacă copii și încearcă să-l arunce cât
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cal încăleca Tot în fuga calului Pân'la capul dealului. Acolo descalecă Vin, cu vadra, că strigă! Măcar vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lână în casă, prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de nevestele noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și prelucrarea inului și a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și pui, vezi niște cămăși încrețite și lucrate fără gust. Pentru fuste și polcuțe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pâclă". Și bunicu a zis: "hai, hai, babă hăi, hai hai". Și pe atunci femeile înainte de a se îmbrobodi purtau un feli de ciucitor pe cap cum poartă azi ungurancele din satele din jurul orașului Roman și apoi se îmbrobodeau cu tulpanul 7. Și tulpanu ședea mai sus pe cap. Și dintr-o dată moșu a băgat amândouă mânele pe sub tulpan și a prins pe bunica de cap de cozi. Ea a țipat și cei 3 ficiori au pus mânele pe mânele bunicului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
îmbrobodi purtau un feli de ciucitor pe cap cum poartă azi ungurancele din satele din jurul orașului Roman și apoi se îmbrobodeau cu tulpanul 7. Și tulpanu ședea mai sus pe cap. Și dintr-o dată moșu a băgat amândouă mânele pe sub tulpan și a prins pe bunica de cap de cozi. Ea a țipat și cei 3 ficiori au pus mânele pe mânele bunicului, bătându-se și țipând au eșit în tindă și apoi afară. În vremea asta eu am luat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
încape trei paturi, dar care fiind asfaltată pe josu ține frig și e greu de încălzit earna". Starea materială a acestui ospiciu era deplorabilă din mai toate punctele de vedere: "nici până acum nu s-au dat papucii, colțunii și tulpanele", iar alimentația se făcea sui generis: "zilnic gardianul însărcinat cu aceasta e obligat să se ducă la D-l Intendent al Primăriei ca acesta să-i deie paralele alocate pe ace zi, pentru nutrimentul alienaților și apoi să se ducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care au avut prilejul să cunoască multele slăbiciuni sau ciudățenii ale bărbaților, și după o anume blazare provenită din practica tuturor viciilor infame, deveneau, cum le numeam noi, băieții, dame particulare „cu pălărie“, spre deosebire de fetele din bordel care purtau numai tulpanul. Aveau cameră mobi lată În oraș și drept de vizită medicală nu la dispensarul comun celorlalte consore pe care le vedeai, În fiecare săptămână, parcurgând În convoi străzile, Înghesuite buluc În birji, de unde zâmbeau prostește la trecători cu fețele lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pisticoșii din cele 9 sate duceau o existență izolată de greci și turci limitându-se la relații comerciale sau cele ce decurg din obligațiile față de autorități. Îmbrăcămintea lor este specifică. Poartă opinci (țeruli) cioreci și calțe, femeile poartă pe cap tulpan (măndil) de culoare galbenă sau roșie ca și macedonenii, brâu (zuna) roșu sau verde, fetele asează pe cap un fes mic (curuna) de care se prind panglici multicolore și monede ornamentale. Poartă fustane cu pestelcă iar bătrânele nu se despart
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
camion, brigada de agitație a unui regiment constituia punctul de atracție: un gradat pe mutra căruia înțepenise o expresie de „Ia priviți ce șmecher sunt !” debita snoave răsuflate. Prestația n-a fost pe placul asistenței formată din niște babe cu tulpane negre, ținând o palmă subsuoară și alta la gură. Deodată răsună un ordin sec. Pe scenă, un ostaș țâșni din rând și călcă pe un capăt de scândură; instantaneu, aceasta săltă ca o cumpănă de fântână. În aceeași clipă întreg
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
66 OVIDIU ALEXANDRU NITOIU 67 PETRE VLADOIU 68 MIHAI IRIMIE Brăila 69 MARIA GEORGESCU 70 MIHAI TUDOSE 71 NEAGU CARAMAN 72 GHEORGHE TUDORACHE 73 MARIAN CORNELIU VRABIE 74 GHEORGHE MARIN Buzău 75 VASILE ANTON MORARU 76 LIVIU MLADIN 77 DAN TULPAN 78 GHEORGHE VLASE 79 DAN MORISCA 80 FLAMINIA NICOLESCU Caraș-Severin 81 MIRON MĂNESCU 82 NECULAI PETROIU 83 GHEORGHE POPESCU 84 CONSTANTIN GRUIESCU 85 NICOLAE GOSA 86 VALENTIN DASCĂLU Călărași 87 LĂCRĂMIOARA FOTESCU 88 ION CHESCA 89 ION MANOLE �� 90 MIHAI
PROCES VERBAL din 3 noiembrie 1996 privind rezultatul alegerilor din 3 noiembrie 1996 pentru Camera Deputatilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198844_a_200173]
-
m; strada Crișan (stânga) de la nr. 1 - Bobeica Mihai la nr. 39 - Zamfir Constantin (dreapta) de la nr. 2 - Tudose Ionel la nr. 40 - Micu Victor; lungime totală 660 m; Strada Cocorilor (stânga) de la nr. 1 - Stanciu Ruse la nr. 3 - Tulpan Maria (dreapta) de la nr. 2 - Răgălie Lilian la nr. 8 - Miclescu Marian; lungime totală 105 m; strada Ion Creangă (stânga) de la nr. 1 - Iorgulescu Gica la nr. 37 - Petcovici Vasilica (dreapta) de la nr. 2 - Ganea Apostol la nr. 68 - Bidea
HOTĂRÂRE nr. 1.303 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Călăraşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
Marin Petre Gheorghe Mihai Păun Comsa Andrei Petre Radu Bristor Dumitru Stroe Petre Petre Petre Gugiu Iosif Gugiu Nicolae Oprea Savu Moise Petre Dinca Nicolae Tiberea Gheorghe Al Doilea Război Mondial 1941-1945 Sg. Maj. Gheorghe Aurel Secareanu Nicolae Gheorghe Nicolae Tulpan Nicolae Velicu Grigore Comnea Nicolae Valimareanu Mihail Cap. Iordache Nicolae Corneliu Marin Stoica Nicolae Fr. Corneliu Mihail Sold. Ionita Dumitru Gugiu Gheorghe Durea Nicolae Bucur Radu Vasile Gheorghe Radu Anton Bunda Gheorghe Dobre Ioan Alexandru Pompilian Titeica Aurel Mihai Ion
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
ale vieții: nașterea, nuntă, înmormântarea. Obiceiurile evidențiază specificul popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
finele anului 1977-1978 Gloria promovează, pentru prima oară, în Divizia A, cu antrenorul Ion Gh. Ionescu și următorul lot de jucători: "Cristian, Enache, Ghizdeanu, Nan, Ivana, Neculce, Cornel Negoescu, Nicolae, Nicolescu, Oprișan, Petrache, Radu, Ruse, Simion, Stan, Stelian, Toma, Dan Tulpan, Vlad." Prima prezență în Divizia A este de numai două campionate. Cea de a doua s-a situat între anii 1984-1987. Promovarea a avut loc la finele campionatului 1983-1984, echipa fiind condusă de antrenorii Nicolae Lupescu și Ion Ioniță, iar
FC Gloria Buzău () [Corola-website/Science/302882_a_304211]
-
a doua jumătate a secolului XVIII. În 1864 s-a ridicat în piatră biserică Sfanțul Neculae. Prima proprietăreasa a satului a fost Chira, în 1860, de unde satul și-a luat numele. Regiune de colina, Dealuri; Britcaia, Soltoaia, valea Soltoaia, pârâul Tulpan, înălțimea Chirileni. Latitudine 47 grade 2 minute, longitudine 25 grade 76 minute".Zamfir Arbore în "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904) completează informația despre așezarea satului: "Chirileni, sat de răzeși în jud. Bălti, așezat în valea Soltoi". volosti Sculeni (p.
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]