309 matches
-
termină în brațele morții. Bine ascunsă sub farduri, nebuna se oferă precum o curvă ieftină sub brazda plugului. Suprema durere își face cuib în suflet, trupul o ignoră, inimă nu o ia în seamă, mintea o trece cu vederea. Face tumbe în sânge și, Doamne, cum mai apasă și, Doamne, cum mai sufocă. Suprema durere se cheamă dor și, Doamne, cum nicio iluzie nu-i poate plomba absența. Atunci, în decembrie, unghiile mâinii drepte i-au fost smulse la tocul ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
absent, puțin, tot mai puțin, dâră lascivă de vierme pe o frunză sub arșița soarelui. Viața coajă subțire, epidermică, transparentă ... se exfoliau amprentele în cenușă și nici un fluture. Noaptea trecea ca prin sita morarului făină pe limbile clopotului. Întunericul făcea tumbe în burțile cârtițelor. Frigul i-a străpuns pielea și carnea, și oasele, frigul s-a făcut ghem de arici sub ruinele bisericii, frigul avea trup. Norii nu țineau de plapumă caldă; stelele, bulgări de gheață lipiți de cer, de pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-o iar la galop. Sunetele cristaline care curmă liniștea așteptării sunt ca niște atingeri ușoare făcute de un spiriduș care pășește pe diamantele de gheață ale unei nesfârșite întinderi albe. La un moment dat, spiridușul începe să facă salturi și tumbe care încheagă o melodie de o armonie și încărcare emoțională fără seamăn. Fibre intime din Dora tresar atunci când recunoaște melodia : "Al treilea impromptu al lui Schubert ! De unde a știut oare că îl ador pe Schubert ? Și cum reușește Dragoș să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu ilustrate una despre corpul omului și una despre animale necunoscute. Păcat că ambele sunt scrise cu litere rusești. Vasili a cioplit pentru mine un fel de spiriduș caraghios din lemn pe care îl tragi de niște sforicele și face tumbe. Toată familia noastră formată din opt persoane a fost de față și mi-au cântat "Mulți ani trăiască" în limba germană și rusă iar mama și Vasili și în limba română. A fost o adevărată sărbătoare la care nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vreo cincisprezece ani în urmă, când reușise să vină la ei, în Franța pentru prima și ultima oară, este clară de parcă l-ar vedea în realitate. Îl vede îngenuncheat împreună cu Dorina, printre jucării, amuzându-se cu un spiriduș care face tumbe ciudate, jucărie simplă din lemn pe care o adusese în dar nepoatei lui. Bunic și nepoată șușotesc complice și râd din toată inima. Dintr-o dată, imaginea se tulbură. Chipul tatălui capătă rigiditatea unei măști de lemn. "Nu-i semn bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mai serioasă tot voi purta cu dânsa că observ la ea destule manifestări caracteristice pubertății... Iar pe tine te invit să devii ceva mai serios, că șapte or fi de ajuns și chiar m-am săturat să tot fac la tumbe prin zăpadă pentru a-ți putea satisface poftele primare. Viața devine tot mai grea, Romică! E vremea înfrânărilor, bărbate! Cu tovarășul nu-i de glumit! Iar cu tovarășa, nici pomeneală. Că ăștia n-au nici un Dumnezeu, Romică! Transparență transfrontalieră Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tot! Tu tot papat tot! Și Costi, nimic, figa! Da-da! Grădinița! Eu vreau la grădiniță! Eu vreau la bulcă! Bulca mea! Și a început să se tăvălească prin bătătură și să se dea cu fundul de pământ, însoțindu-și tumbele cu strigăte disperate de papa-papa. Înspăimântată ca de o mare primejdie, Vasilica a recuperat cănița aruncată de frățiorul flămând și a plecat în mare grabă la privatul Geambașu din vecini, hotărâtă să-i ceară să i-o umple pe datorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și urcă într-a Amandei. Nu dură prea mult și apăru și ea. Cum stătea aplecat, nu-1 văzu și nici nu-1 simți. Când se așeză pe scaun, Doru îl dădu brusc pe spate, o apucă de picioare și o dădu tumba pe banchetă. Trase scaunul la loc, se urcă pe el și porni mașina. Oh, Amanda, Amanda... Ai lăsat dintotdeauna cheile în contact. Nu ți-e frică să-ți retez gâtul? Nu. Sabia-i în portbagaj. Sâc! Ce vrei? Să fixăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
privirea, cei adunați zăriră licărind ceva pe cer. Erau rotitorii! Lumea încerca să-l scoată onorabil, cât de cât, din povestea cu ceasul, iar el se uita la hulubi! Era prea de tot! Porumbeii scânteiau în soarele dimineții. Cădeau în tumbe, se ridicau la cer. Pământenii priveau în tăcere. „Să lăsăm hulubii să coboare singuri!” i-a strigat meșterului Starostele postăvarilor. „Să ne întoarcem la pendula noastră! Dai jos drăcovenia sau nu? Dacă ești cu gând curat, dovedește-o! O să așezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
sigur, vestitorii celor ce se tot petreceau. Jocul lor - se spunea - nu era întâmplător. Pentru cine nu avea darul să-l priceapă, totul nu era decât o hârjoană păsărească. Ceasornicarul însă, știutor, putea să le citească zborul: pentru el, fiecare tumbă era un semn precis, iar numărul rotirilor, durata lor, cât și dispunerea păsărilor în diferite formații alcătuiau semne pe care le deslușea fără greș. Pe urmă, aranja orologiul să bată așa cum îi venea lui bine; cât să zăpăcească târgul. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
podul, căutând hârțoagele, nu la porumbei le fusese gândul. Un copil de vreo nouă ani a zis că în dimineața în care a murit Ceasornicarul rotitorii se ridicaseră sus, sus, mai sus ca niciodată, și că nu au făcut nici o tumbă, cum făceau de obicei. Se uitase mult după ei, totdeauna îi urmărise cu sufletul la gură, așa că zborul acela, fără rostogolirile știute, îl mirase. Ținea totul minte; nu păcălea pe nimeni, zicea, întărind spusele cu câte un „zău!” hotărât. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
că era "cam sătul de la un timp de savantlâcuri"), inițiativă pentru care Pantazi și-a dat acordul imediat: "De mirare că de bucurie Gorică nu înnebuni de-a binelea; îl apucară curate năvârlii, scâncea, se tăvălea pe jos, se da tumba și trebui să-l amenințăm că nu mai mergem ca să renunțe la hotărârea de a face drumul călare pe unul din caii de la cupeu". "Mai primejdioasă javră și mai murdară nu se putea găsi, dar nici mai bună călăuză pentru
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
încălzească. Din toate tălpile lor, cu care loveau pietrele de rîu ale pavajului, ieșea un răpăit de civili neinstruiți, nu triumfătoarea înaintare la unison a bocancilor cazoni. Pomenea și jandarmii lui dispăruseră. Fîlfîiau ciorile deasupra orașului, croncăneau și se dădeau tumba, încît unul dintre gardiștii din spatele lui Stelian a tras în ele să le împrăștie. A urmat o rafală dezordonată de focuri de pistol, la nimereală. Pică vreo două ciori, iar celelalte încep să cîrîie a rău. Stelian avea un megafon
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
urcat pe luceafărul frumoasei // Ce-i toaca decât lemn pe lemn / lovit de uscăciune ca un semn // că duminica de iulie e moale / Tatăl ară în stele mama seamănă-n vale" (Priveliște la Agapia ). Înfățișînd o mixtură de "milă și tumbe amnezie / pe dinăuntru rug și erezie", bardul are nu o dată un aer afectat cu voioșie, de militar în termen bine dispus ce-și fredonează disponibilitatea: Creierul spălat regulamentar și inert / se obține cu săpunul cazon / Fluierăm cu arcada spartă / trufia
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
Sulfina, Țurcan & Co că ele nu vor accepta și o să sfâșie tot dacă se întâmplă așa ceva; a pocnit din bici Șefu și au constatat imediat că e bine cu un singur an, încă o pleznitura și Boc a făcut o tumba cu dublă răsucire mortală. Cum a rămas până la urmă? Dracu mai știe! Nu e cazul să vorbesc aici de faptul că există, normal, si o favorită în Iad, cea mai frumoasă și mai gătită din trupa, dar să nu intrăm
Ponta, pe blog: Băsescu - Scaraoţchi. Vezi cine sunt pechinezele sau drăcuşoara preferată () [Corola-journal/Journalistic/49417_a_50742]
-
cu picioare era și p-atunci, tot cu ochi și cu urechi, tot cu nasul d-asupra gurii și cu călcîiele la spate, dar de învîrtea copaciul smuls din rădăcină și mi-ți izbea la mir leii pustiilor, dihăniile cădeau tumba, cu labele în sus, marghiolindu-se a moarte" (Palatul de cleștar, 1884). Dacă mesajul social și uman al acestor texte sună neinteresant, lexicul și fraza lui Delavrancea frapau prin noutate. Ca și Odobescu, nuvelistul caută cu tot dinadinsul cuvintele ciudate, regionalismele
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
cu încetinitorul cu grația în desfășurare a unui spectacol de balet, pământul se ridică ca un val de granule vibrând în ascensiune de pe tabla ruginită a unei mașini abandonate ca de pe pielea de capră a unei tobe, un cartuș face tumbe spectaculoase în cădere după o coregrafie complicată. Sonorul a fost tăiat, iar din explozie sau din schimbul de focuri a rămas numai acest balet. Ce ochi îl înregistrează? Există dincolo de teroare un spectacol inefabil, aproape blând, adresat privirii estetului, în afara
Cele ce mor și cele ce dor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6457_a_7782]
-
însemnat 13 eurocenți în plus la prețul benzinei și 14,4 eurocenți la prețul benzinei, spune Dan Șova, răspunzând astfel atacurilor venite de la Cotroceni pe tema accizei suplimentare de 7 eurocenți la combustibil. "L-am văzut pe dl. Băsescu făcând tumbe la Tv și am întrebat la Ministerul de Finanțe, taxa de drumuri a d-lui Băsescu transformată în acciză cât a fost în prețul benzinei. Am luat cifrele exacte: 13 eurocenți pe motorină, 14,7 eurocenți pe benzină. Și nu
Cât este taxa de drum a lui Băsescu față de acciza Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50261_a_51586]
-
cântăreți sunt înlocuite de un dinamism excepțional. Antrenați (pentru că, da, e vorba de mult efort fizic, de dobândirea unor tehnici speciale de respirație și multe alte secrete) să cânte în orice poziție, purtați pe brațe, cu capul în jos, făcând tumbe ori sărind coardă, dezinvolți și dezinhibați, ei au atins aproape imposibilul: au redat naturalețe operei, anulând o parte din artificialitatea structurală a genului. Dar acest lucru presupune nu doar talent, ci și inteligența. Vorbind despre o montare recentă, integrală, a
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4561_a_5886]
-
cântăreți sunt înlocuite de un dinamism excepțional. Antrenați (pentru că, da, e vorba de mult efort fizic, de dobândirea unor tehnici speciale de respirație și multe alte secrete) să cânte în orice poziție, purtați pe brațe, cu capul în jos, făcând tumbe ori sărind coarda, dezinvolți și dezinhibați, ei au atins aproape imposibilul: au redat naturalețe operei, anulând o parte din artificialitatea structurală a genului. Dar acest lucru presupune nu doar talent, ci și inteligență. Vorbind despre o montare recentă, integrală, a
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
dispune de o pronunție impecabilă în limba originară, de un timbru solar, limpede, ce favorizează un registru acut calitativ la care are acces de o manieră absolut lejeră; dispune de o mișcare scenică dezinvoltă care a inclus chiar și o tumbă de 360 de grade, executată la sfârșitul celui de al treilea tablou; a făcut-o la limita posibilă a unor dimensiuni corporale greu de imaginat în urmă cu câțiva ani, ...când apărea în acest rol, tot aici, la Staatsoper Wien
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]
-
ce s-a întâmplat în drum spre forum? de Plaut (2006, Teatrul Național Târgu Mureș), Cumetrele de Michel Tremblay (2001, Teatrul Național Marin Sorescu, Craiova), Jack și femeile lui de Neil Simon (Teatrul Sică Alexandrescu, Brașov). Petre Bokor a scris: Tumbe în plină stradă (schițe, 1971); Opriți secolul, cobor! (umoristice, 1974); Micii mei toreadori (schițe, 1979); Toma Caragiu (1982); Carte despre Toma Caragiu (1996); Pe cuvânt de cineast (schițe, 1995); Planeta Silvestru (1998); Ieșirea la pagina 2681 (2000) și a semnat
Regizorul Petre Bokor a murit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/34641_a_35966]
-
și alege alta, scoate limba la public și ține să-și verse fierea în fața burghezilor cumsecade, face semne de dragoste iubitei din culise, se ceartă cu mașiniștii, aleargă neobosit de-a lungul și de-a latul scenei, efectuează piruete și tumbe sau se preumblă cu pași de fanfaron - pentru ca deodată, în plină mascaradă, să se oprească, să te fixeze cu o privire posedată, și să înceapă: „Mama nu va uita/ niciodată cărarea/ spre leagănul în care/ mă vîntură/ uitarea/ spre leagănul
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
Liviu Georgescu suntem îmbrăcați în același trup suntem scăldați în același soare facem tumbe pe peroane în gări în aceleași gări prin care trec aceleași trenuri blindate și aceleași iluzii marfare suntem adormiți în același trup dormim în el ca într-o blană de urs dormim în univers ca-ntr-o singură iurtă toți
Fără să știm by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/2938_a_4263]
-
Ai un zâmbet târziu. Ai traversat un oraș îmbrăcat în cenușă sau doar în polenul tuturor primăverilor. Fluieri a pagubă pe străzile din ce în ce mai pustii, mai șfichiuite de vânt. Auzi ca într-un vis vătuit alămurile unei fanfare ca atunci când făceați tumbe și mutre și vă hlizeați în urma convoiului mortuar ca niște drăcușori incurabili.
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]