90 matches
-
de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
obiecte de piatră cioplită, descoperite pe malul stâng al Arieșului, între Valea Sărată și CERCON Arieșul S.A. (fosta "Industria de Lut S.A."). Din faza de tranziție de la Neoliticul târziu la epoca timpurie a bronzului (1900-1700 î.C.) datează un mormânt tumular , descoperit in zona stației de transformatoare electrice și a racordului CFR dintre Turda și Războieni, cercetat parțial în 1967. Mormântul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cca 50 m, înălțimea cca 2 m), acoperă o groapă mortuară (în care s-a
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
arheologice datează din neolitic, mai precis din epoca fierului. În mod cert în prima epocă a fierului au existat așezări umane aici, drept pentru care în Vatra Orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un mormânt tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barboși au fost descoperite vase grecești, datând din secolul V î.Hr. Barboșii au fost o importantă davă dacică, cetate fortificată ce a durat aproape 500 de ani. Aici s-a descoperit și un sanctuar
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
drept al pârâului Chileanca există și astăzi o movilă de pământ cu înălțimea de aproximativ 40 de metrii aflându-se la 148,2 m față de nivelul mării (cota 148,2). Se pare că aceasta movilă este de fapt o necropola tumulară deoarece în perioada comunistă în încercarea de a construii o clădire chiar pe vârful movilei s-au descoperit mai multe schelete umane în urma unui proces de nivelare a pământului. „Bătălia de la Finta (17/27 mai 1653), marchează momentul final al
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
o fosta balastieră a existat o țoță construită pe o „movilă de pământ” care din păcate astăzi nu mai exista fiind erodată în totalitate de râul Ialomița. Bătrânii afirmau că aceasta țoță era construită pe locul unui mormânt comun (necropola tumulară) necunoscându-se cu exactitate perioada în care au murit sau o eventuală lupta în care aceștia ar fi pierit. Cert este faptul că în urma proceselor de eroziune pe care răul Ialomița le exercita asupra movilei se găseau bucăți de metal
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
curțile acestora din Mărgineni sau Filipești de Târg, făcându-se o ceramică smăltuita fină pentru nevoile curților domnești. În jurul anului 1975, Ion C Iliant a înjghebat un fel de cerc al meșterilor. În satul Mărginenii de Sus există o necropola tumulara denumită „Movila”, ce datează din epoca bronzului.
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
funcționale. Având în vedere contextul descoperirii, celtul de la Huda poate fi considerat drept o depunere cu caracter votiv, el încadrându-se astfel în categoria binecunoscută a ofrandelor din peșteri. Tot în apropierea peșterii Huda lui Papara au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5000 de ani. De atunci acest sat este locuit fără întrerupere. Dacii din neamul Apulilor, amestecați apoi cu românii atrași de aurul din zonă au supraviețuit până azi neamestecați cu alte popoare. Muntele și pădurea i-a aparat
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
1846) și casele monahale (secolele al XVIII-lea-al XX-lea). În rest, alte nouă obiective din comuna Vânători-Neamț sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice necropola tumulară de „la Braniște”, lângă satul Nemțișor, datând din secolele al III-lea-al IV-lea e.n.; și situl de la „Poiana Slatinii” (satul Lunca), unde s-au găsit urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Precucuteni), neoliticul mijlociu
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
în această direcție, Leleiu, Hododul, Cehul). Cele mai vechi vestigii cunoscute până acum din hotarul localității sunt din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"). Pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz există morminte tumulare din aceeași epocă Prima atestare, ca sat românesc: 1378 (Gertheleke, Gyurgteleke, Gywrgthelek). Există o întreagă serie de mențiuni pe durata următoare. La 1762 apare Hadad Győrgytelek, iar în 1850 deja sub forma Zsurtelek. Extras din obligațiile țăranilor dependenți (în bună
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat. Cinci obiective din comuna Poiana Lacului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, necropola tumulară de incinerație din perioada Halstatt aparținând culturii Ferigile-Bârsești de lângă satul Cepari. Celelalte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Teodor Tiron” (1789) din Cepari; casa Minel Cristescu (mijlocul secolului al XIX
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Satul Gură Răcătău a fost desființat și comasat cu satul Gură Răcătău. Patru obiective din comuna Horgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate că situri arheologice necropola tumulara din punctul „Movilita” de la Răcătău de Jos, aparținând culturii geto-dacice (perioadă Latène, secolele I î.e.n.-I e.n.); și așezarea fortificata „Cetățuia” de la nord-est de satul Sohodor, pe malul stâng al Răcătăului, aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului. Celelalte două sunt
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
multe luni ca o vacă. În plus, o bivoliță ajunge la patru ani la maturitate, nu la doi, precum junica. De aceea, în prezent în sat nu mai există drigane. În Felmer, în anul 1867 a fost descoperită o necropolă tumulară formată din două movile, care datează din Epoca Bronzului. Cele două movile conțin: În "Repertoriul Arheologic Național" sunt înregistrate 5 obiective din Felmer: Istoria amintește de moartea în Felmer a episcopului de Mediaș și voievodului Emeric Țibac (Emerich Cibák / Emerik
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
localității Dudești nu există zone naturale sub regim de protecție. În ceea ce privește zonele construite protejate, în comuna Dudești există două situri arheologice inventariate de Comisia Naționalî a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice: movila BARBA LATA și MOVILELE GEMENE, ambele fiind morminte tumulare, cu datare incertă și propuse la categoria valorica „C”. În localitatea Dudești există o zonă verde de recreere și sport, reprezentată de stadion și în fază de proiect un nou stadion în localitatea Tătaru. În localitatea Dudești nu există obiective
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
sezonier conduce la perturbări în ocuparea forței de muncă. 8. Necesitatea protejării siturilor arheologice În teritoriul administrativ al localității Dudești există două situri arheologice: Movila Barbă Lată și Movilele Gemene și este necesar a fi protejate pentru căa sunt morminte tumulare. Conform legislației în vigoare, dacă în perimetrul acestor movile se vor întreprinde lucrări de constucții și/sau de îmbunătățiri funciare care le pot afecta, Muzeul Brăilei trebuie informat din timp pentru a elibera terenul de sarcina istorică. Din consultările cu
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
cercetate. Se cunoaște totuși că multe așezări erau întărite, cele din Dalmația cu ziduri de piatră. Inventarul necropolelor cercetate denotă mare grijă pentru viața de apoi și pentru ceremonii funerare. O parte a lor au fost de înhumație, mai ales tumulare, familiale sau gentilice, unele de câteva zeci sau câteva sute. Inventarul funerar găsit conține arme de fier și multe podoabe de bronz. Cu o paletă foarte variată la iliri, acestea au fost elemente de cultură materială difuzate și în zonele
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
au declarat: greco-catolici (1 persoană) și religie nedeclarată (1 persoană). Urme care dovedesc existența unor așezări umane încă din epoca prefeudală s-au identificat în comuna Valea Moldovei nu departe de Căminul Cultural, unde s-a constituit situl arheologic”Necropola Tumulară” datat în secolul III-IV după Hristos. Comuna s-a dezvoltat într-o zonă cu mare trafic comercial, în apropiere de drumurile comerciale ce legau Moldova de Transilvania și Maramureș. Nu se știe cine a stăpânit aceste ținuturi până la zidirea Mănăstirii
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Histria a fost înscrisă prima pe lista celor 5 zone de interes arheologic prioritar. Situl arheologic "Cetatea Histria" este inclus pe Lista Monumentelor Istorice, cu codul , cu trei sub-coduri: CT-I-m-A-02681.01 Cetatea Histria; CT-I-m-A-02681.02 Așezarea civilă; CT-I-m-A-02681.03 Necropolă tumulară și plană. În data de 13 Februarie 2007 Cetatea Histria a fost înscrisă oficial pe Lista Patrimoniului European. Prin hotărârea nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
aviație, care include 69 de aeroporturi. Începând cu multe mii de ani înainte de venirea europenilor în secolul al XVI-lea, Louisiana a fost locuită de amerindieni. În timpul , Louisiana a fost teritoriul pe care s-a construit cel mai vechi complex tumular din America de Nord care este în același timp una dintre cele mai vechi construcții complexe datate pe cele două continente americane, și anume site-ul de lângă . Mai târziu, cel mai mare și cel mai cunoscut complex tumular din acest stat a
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
cel mai vechi complex tumular din America de Nord care este în același timp una dintre cele mai vechi construcții complexe datate pe cele două continente americane, și anume site-ul de lângă . Mai târziu, cel mai mare și cel mai cunoscut complex tumular din acest stat a fost construit în apropiere de actuala localitate , la . a avut se pare un vârf de dezvoltare în jurul anului 1500 î.e.n. ceea ce face ca Poverty Point să fie primul complex cultural și posibil prima cultură tribală din
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,23%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În comuna Bârsești se află situl arheologic de interes național din „Lacul Dumbrăvii”, unde s-a descoperit o necropolă tumulară de incinerație din Halstattul târziu, sit ce a dat numele culturii arheologice Ferigile-Bârsești. În rest, în comună mai există șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Patru sunt situri arheologice așezarea
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
suprapunea o așezare cucuteniana. ◦PRAJENI (jud. Botoșani) - cercetări întreprinse, împreună cu Paul Sadurschi și Maria Diaconescu, între anii 1985 și 1988 - au fost descoperite, în patru puncte (Nelipesti, Alimîndra, Târna mare, Lutărie), mai multe stațiuni din neolitic (cultură Cucuteni), bronz (necropole tumulare și plane), Hallstatt timpuriu, secolele II-IV (carpi, sarmați și cultură Sântana de Mureș) și medieval (secolele XV-XIX). ◦VORONA MARE (jud. Botoșani) - în 1989 a efectuat un sondaj, împreună cu Napoleon Ungureanu, într-o așezare cucuteniana. ◦TÂRGU FRUMOS-BAZA PATULE - din 1990 a
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
bile parțial perforate, 42 pe mărgele și două piese neidentificate, toate realizate din lut ars. ◦MOVILENI (comună Helesteni, jud. Iași) - în 2001 am inițiat, împreună cu Rodolfo Striccoli (Universitatea din Bari), Vasile Cotiuga și Mădălin Valeanu, săpături într-un mare complex tumular, probabil de perioada getica. A întreprins, în cei peste 35 de ani de activitate arheologică, numeroase cercetări arheologice perighetice în localități din județele Suceava, Botoșani și Iași, în unele cazuri reușind să realizeze chiar cercetarea exhaustiva a teritoriului (comunele Verești
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
organisation interne des établissements de premières civilisations néolithiques de la Moldavie, în Arheologia Moldovei, XVI, 1993, p. 11-14. 43.Sur la datation de la mort de Décébale et de la fin des guerres daco-romaines, în Thraco-Dacica, XIV, 1993, p. 143-148. 44.Apariția înmormântărilor tumulare și a incinerației la est de Carpați, în Memoria Antiquitatis, XIX, 1994, p. 193-199. 45.Un nou tip de idol în cultura Cucuteni, în Codrul Cosminului, S.N., 1 (11), Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, 1995, p. 191-194. 46.Personalitatea și
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]