155 matches
-
Tupilați este un sat în comuna Găgești din județul Vaslui, Moldova, România. Istorie Tupilați a fost fondată de o familie de nobili în secolul XVII. În anul 1811, de-a lungul pășunilor din Tupilați și-au făcut apariția nobilii boieri sub conducerea lui Iordache Dragoș Mihail. Acestora li s-a părut că aud răgete de vaci venind din munți. Astfel a luat naștere numele de Tupilați, care înseamnă "Muntele Vacii". Pe langă boieri, si
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
În anul 1811, de-a lungul pășunilor din Tupilați și-au făcut apariția nobilii boieri sub conducerea lui Iordache Dragoș Mihail. Acestora li s-a părut că aud răgete de vaci venind din munți. Astfel a luat naștere numele de Tupilați, care înseamnă "Muntele Vacii". Pe langă boieri, si țărani de rang mediu au întemeiat și ei centre comerciale. Comerțul cu sclavi și cu aur, precum și exportul de fildeș le-au adus acestora câștiguri frumoase. În anul 1823, țăranii de rang
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
rol important este jucat de ritualurile somptuase, precum cultul strămoșilor și adunările secrete organizate pentru cultivarea vechilor ceremoniale. Conducătorii Iordachi guvernează grupuri numeroase de oameni (până la 4.000 de persoane), iar drepturile lor sunt recunoscute de constituția comunei. [modificare] Geografie Tupilați.PNG Regiunea de deal a Tupilați este alcătuită din terenuri edenice acoperite de mangrove. Numeroase pârâuri se varsă aici.În largul pârâului se află numeroase insule, dintre care cea mai mare este Zauadunga. Zona lagunelor de pe țărm are o lățime
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
somptuase, precum cultul strămoșilor și adunările secrete organizate pentru cultivarea vechilor ceremoniale. Conducătorii Iordachi guvernează grupuri numeroase de oameni (până la 4.000 de persoane), iar drepturile lor sunt recunoscute de constituția comunei. [modificare] Geografie Tupilați.PNG Regiunea de deal a Tupilați este alcătuită din terenuri edenice acoperite de mangrove. Numeroase pârâuri se varsă aici.În largul pârâului se află numeroase insule, dintre care cea mai mare este Zauadunga. Zona lagunelor de pe țărm are o lățime de aproximativ 40 de kilometri după
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
Economie Economia bazată pe afaceri și comerț conduse de Iordache Tudor Georgian. Comună, cândva bogată datorită exportului de arbori cu lemn prețios și de resurse naturale, este în prezent unul dintre cele mai sarace comune ale României. Cândva, terenurile comunei Tupilați erau acoperite de o mini-junglă deasa, din care nu lipseau arborii tropicali cu lemn prețios. Defrișarea excesivă a făcut ca în prezent mini-jungla să fi dipărut aproape în întregime. Animalele pe care aceasta le adăpostea au cunoscut o soartă similară
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
și care a fost construit de către familia marelui logofăt Ștefan Catargiu în anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale din septembrie 2009 se referă astfel la Conacul familiei Catargi din Tupilați: ""Construit în secolul al XVIII-lea și modificat în 1842, este cel mai bun exemplu de curte boierească din Moldova, datorită supraviețuirii tuturor componentelor arhitecturale în picioare, poarta, zidurile, împrejmuirea fortificată cu turnurile cilindrice de la colțuri, anexele și impunătoarea casă
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
-lea și modificat în 1842, este cel mai bun exemplu de curte boierească din Moldova, datorită supraviețuirii tuturor componentelor arhitecturale în picioare, poarta, zidurile, împrejmuirea fortificată cu turnurile cilindrice de la colțuri, anexele și impunătoarea casă boierească."" Ansamblul curții boierești de la Tupilați se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Neamț 2004" la nr. 476, având codul . El este compus din două monumente cu același regim: Conacul Catargi din Tupilați a fost construit în secolul al XVIII-lea și modificat în anul
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
cilindrice de la colțuri, anexele și impunătoarea casă boierească."" Ansamblul curții boierești de la Tupilați se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Neamț 2004" la nr. 476, având codul . El este compus din două monumente cu același regim: Conacul Catargi din Tupilați a fost construit în secolul al XVIII-lea și modificat în anul 1842. Suprafața de 10.400 metri pătrați a conacului care cuprindea pe lângă conacul propriu-zis și o serie de dependințe (locuințe pentru îngrijitori, grajduri, beciuri și hambare) era înconjurată
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
instalat plăcuțe de avertizare: "Atenție! Pericol de prăbușire". În anul 1990, după apariția Legii 18/ 1990, moștenitorii generalului Strâmbeanu - Elena Strâmbeanu, nora generalului și două nepoate de-ale ei, Gabriela Dricu și Georgeta Chifu-, ultimul proprietar al conacului Catargi din Tupilați, au început primele demersuri pentru retrocedarea proprietății confiscate de stat în 1948, depunându-se o cerere la Consiliul Local al comunei Tupilați. Ca urmare a nesoluționării favorabile a cererii, moștenitorii au făcut contestație la decizia Comisiei Județene de aplicare a
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
generalului și două nepoate de-ale ei, Gabriela Dricu și Georgeta Chifu-, ultimul proprietar al conacului Catargi din Tupilați, au început primele demersuri pentru retrocedarea proprietății confiscate de stat în 1948, depunându-se o cerere la Consiliul Local al comunei Tupilați. Ca urmare a nesoluționării favorabile a cererii, moștenitorii au făcut contestație la decizia Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar. Soluționarea cauzei s-a tărăgănat și abia în iunie 2008, Prefectura a eliberat hotărârea pentru punerea în posesie a
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
naturii și că datează din anii 1500. În ultimii ani, stejarul s-a uscat, iar plăcuța a dispărut. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale din septembrie 2009 se referă și el la situația Conacul Catargi din Tupilați: ""Folosit ca sediu C.A.P. în perioada comunistă, conacul este astăzi abandonat în stare de ruină, fiind un exemplar excepțional de arhitectură istorică pe cale să dispară."" În paralel, polițiștii de la Compartimentul Protecția Patrimoniului Cultural din cadrul Serviciului de Cercetare a Criminalității
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
și locuri de cazare, biserica veche și Hanul Ancuței - situat la 5 Km de satul Muncelu de Sus, la granița cu județul Neamț. Hanul Ancuței, locul de întâlnire al atâtor eroi sadovenieni, nu s-a aflat de la început în afara satului Tupilați, așa cum este astăzi. Unul dintre eroii istorisirilor lui Mihail Sadoveanu povestește: ""Acel han, nu departe de locul unde a fost un sat Negoiești, ce se cheamă acum Hanul-Ancuței, iar oamenii care se duc la Târgul Ieșilor ori la Român fac
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Biserica “Sfinții Voievozi” din Tupilați este o biserică ortodoxă care se află în satul Tupilați din județul Neamț și care a fost construită în anul 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. Biserica “Sf. Voievozi” se află pe "Lista
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
și care a fost construită în anul 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. Biserica “Sf. Voievozi” se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Neamț 2004", ca parte a Ansamblului curții boierești de la Tupilați. Ea se află la vest de conac și are codul . Conacul Catargi din Tupilați a fost construit în anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Suprafața de 10.400 metri pătrați a conacului care cuprindea pe lângă conacul propriu-zis și o
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. Biserica “Sf. Voievozi” se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Neamț 2004", ca parte a Ansamblului curții boierești de la Tupilați. Ea se află la vest de conac și are codul . Conacul Catargi din Tupilați a fost construit în anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Suprafața de 10.400 metri pătrați a conacului care cuprindea pe lângă conacul propriu-zis și o serie de dependințe (locuințe pentru îngrijitori, grajduri, beciuri și hambare) era înconjurată, după modelul
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
Soluționarea cauzei s-a tărăgănat și abia în iunie 2008, Prefectura a eliberat hotărârea pentru punerea în posesie a conacului cu dependințele acestuia și 35 de hectare de teren din fosta moșie către moștenitorii familiei Strâmbeanu. Biserica "Sf. Voievozi" din Tupilați a fost construită în anul 1811 de boierul Ștefan Catargiu în partea de vest a domeniului Catargiu, în apropierea curții boierești. Lăcașul de cult a fost folosit o lungă perioadă ca biserică de conac a familiei Catargiu. Din punct de
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
Mastacăn, Unghi și Vad. Comuna se află în zona centrală a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre sud-vest de Ștefan cel Mare și Girov (unde se termină în DN15D) și spre nord-est de Războieni și Tupilați. Din acest drum, la Vad se ramifică șoseaua județeană DJ208P, care o leagă spre sud-est de Bârgăuani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dragomirești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malurile râului Valea Albă. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre sud de Dragomirești, Ștefan cel Mare și Girov (unde se termină în DN15D) și spre est de Tupilați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Războieni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,52%), cu o minoritate de romi (1,98%). Pentru 1
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
de Jos". În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, au fost desființate satele Drămești (comasat cu Războienii de Jos), Marginea (comasat cu Războieni) și Poieni (comasat cu Valea Albă), iar satul Totoiești a trecut la comuna Tupilați. În comuna Războieni se află mănăstirea Războieni, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1496), turnul-clopotniță (1862), stăreția (secolul al XX-lea) și casele monahale (secolele al XIX-lea
Comuna Războieni, Neamț () [Corola-website/Science/301667_a_302996]
-
Ștefan cel Mare (reședința). Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al râului Cracău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre sud de Girov (unde se termină în DN15D) și spre nord-est de Dragomirești și Tupilați. La Deleni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ155G, care duce spre nord-vest la Bodești. În comuna Ștefan cel Mare se află și Stânca Șerbești, arie protejată de tip geologic și peisagistic ce cuprinde un punct fosilifer, cu resturi
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
1634-1653). Prin căsătoria cu Doamna Tudosca, fiica marelui boier Costea Bucioc, Vasile Lupu devenise proprietarul unei jumătăți din satul Șerbești. În anul 1637 el a construit acolo o biserică. Hanul a fost construit în centrul satului, la jumătatea distanței dintre Tupilați (unde se află Hanul Ancuței) și Piatra Neamț, pe partea dreaptă a drumului județean. El a servit ca loc de popas pentru harabalele negustorilor și pentru olăcari. Clădirea hanului avea pereți groși din piatră nefasonată și două intrări monumentale cu porți
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
și ajunge la cota cea mai înaltă de 320 m față de nivelul Mării Negre în satul Muncelu de Sus. La est se mărginește cu comună Alexandru Ioan Cuza, la sud comună Hălăucești, județul Iași și Nisiporești județul Neamț, la vest comună Tupilați (Hanul Ancuței) județul Neamț, de care o desparte drumul European E85 (București-Suceava) iar la nord comunele Miroslovești, sătul Ciohorani și Stolniceni Prăjescu (satul Cozmești) ambele județul Iași. Comună Mogoșești-Siret se compune din următoarele trei sate: Mogoșești-Siret, Tudor Vladimirescu și Muncelu
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
județului, la sud-est de orașul Târgu Neamț, pe malurile râului Topolița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre vest de Grumăzești și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C) și spre est și sud de Urecheni, Păstrăveni,Tupilați, Bârgăuani (unde se intersectează cu DN15D), Făurei, Secuieni și Români. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Petricani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești) În lucrarea să Amintiri din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că o graniță între două lumi: lumea muntenilor și lumea câmpeneasca. Despărțindu-se de peisajul montan, pe care căruță
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
coți, duce într-un fel de tindă îngustă, în al cărei fund se deschide o vizunie ce are multă asemănare cu un cuptor de pitărie; nivelul ei e mai ridicat decât acel al tindei. În stânga se vede o cameră boltită, tupilată, întunecoasă, în al cărei colț, de-a stânga, se arată o gaură prin care de-abia încape omul, pentru ca să intre în o altă cameră, asemenea întocmai ca cea dintâi. Amândouă sunt zidite pe aceeași linie cu iatacul doamnei”". În partea
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]