227 matches
-
din tezaurul de la Dolhești-Iași, aprox. 120, însă din aur, emise de Vasile al II-lea (976-1025) și Constantin al VIII-lea (1025-1028). Potrivit unor opinii, tezaurul este rezultatul unei acumulări locale (nevoia tezaurizării monedei), în fața pericolului extern, reprezentat de grupurile turanice (pecenegi și uzi), care se perindau pe teritoriul de la est de Carpați. 3.3. Circulația și importanța monedei bizantine de bronz Unele dintre monedele bizantine din bronz s-au găsit în apropierea unor stațiuni Dridu, precum cele de la Negrești, Zorleni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
marcat de intensificarea circulației monedei bilon. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE Pătrunderea în masă a nomazilor tiurci în spațiul carpato-danubian și, implicit, pe teritoriul bazinului bârlădean, se datorează scăderii treptate a comunităților sedentare, agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte, caracteristice nomazilor, fiind găsite în așezări și necropole autohtone), cum este cazul zăbalei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
triburilor migratoare (pecenegi, uzi), care a determinat și o scădere demografică în rândul băștinașilor, s-a înregistrat și în alte părți ale Europei, cum a fost cazul populației din Bazinul Nistrului refugiată spre nord, din fața nomazilor. Ulterior, în condițiile retragerii turanicilor, cei rămași s-au sedentarizat (în prima parte a veacului al XIII-lea), iar pericolul invaziei mongole asupra teritoriului românesc a favorizat o apropiere româno-cumană. Prezența numărul redus al defuncților din mormintele izolate păgâne (unul, maxim doi), descoperite în Bazinul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
defuncților din mormintele izolate păgâne (unul, maxim doi), descoperite în Bazinul Bârladului, dar și în alte regiuni ale Europei de răsărit, demonstrează că nomazii se deplasau în grupuri mici și nu staționau multă vreme într-un singur loc. Majoritatea mormintelor turanice erau tumulare și, foarte rar, plane (pentru nomazii sedentari). Uneori au fost întrebuințate secundar movile din epoca neolitică pentru înmormântări nomade, situație semnalată în Muntenia (călăreți nomazi depuși în tell-uri neolitice). Ca orientare, mormintele turanice erau pe axe diferite, dar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un singur loc. Majoritatea mormintelor turanice erau tumulare și, foarte rar, plane (pentru nomazii sedentari). Uneori au fost întrebuințate secundar movile din epoca neolitică pentru înmormântări nomade, situație semnalată în Muntenia (călăreți nomazi depuși în tell-uri neolitice). Ca orientare, mormintele turanice erau pe axe diferite, dar majoritatea aveau direcția V-E (cele datate în secolele X-XII), iar ulterior, în veacurile XIII-XIV, procentajul lor reprezintă circa 2/3 din totalul mormintelor alogene. Această orientare s-a observat și la vestigiile funerare din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dar prezente și la alte populații migratoare (pecenegii). Cuțitele, executate tot din fier, au lama dreaptă și păstrează pedunculul de fixare a mânerului (în siturile de la Banca și Grivița) - pl. LXXII/7, 8. Aceste exemplare sunt des întâlnite în mormintele turanicilor din Europa răsăriteană și centrală. Dintre elementele de harnașament cele mai numeroase sunt zăbalele, prezente atât în așezări (Simila-Zorleni), dar mai ales în morminte (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Pogonești, Matca și Umbrărești). Cea de la Zorleni (pl. LXX/5
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
iar tija este îmbinată din două vergele (pl. LXXIII/2a, 2b). Asemănări cu acest exemplar, îndeosebi în privința tijei, găsim la Șabalat - Sadovoe (Bălți, Basarabia), Subbotița (Serbia), Przemyśl (Polonia), Babič (Croația), Kamenka (Ucraina) și Tiszabezdéd (Ungaria). Foarte rare, în inventarele mormintelor turanice, sunt vasele de aramă, precum cel de la Pogonești (pl. LXXVI/1a, b), care reprezintă un unicat. Diferit de căldările din lut și specific secolelor IX-XIII, acesta prezintă similarități cu un cazan din tezaurul de la Plopu - Prahova. Dintre piesele de podoabă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bazinului, unde s-au identificat peste jumătate din totalul așezărilor umane. Creșterea numărului populației autohtone, în perioada secolelor VIII-XI, se datorează unui climat politic mai liniștit, ca urmare a retragerii grupurilor slave și prin impunerea unor relații pașnice cu triburile turanice. Din punct de vedere geografic, preferința comunităților pentru văile și cursurile unor râuri (Bârlad, Șacovăț, Berheci, Zeletin, Stavnic) s-a materializat în stabilirea și practicarea ocupațiilor de bază, permise de un habitat, ferit de pericole multiple. Hidronimele din Bazinul Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele X-XI, ca urmare a unei conjuncturi favorabile, un climat politic ceva mai liniștit, datorat unor relații pașnice cu migratori (pecenegii, uzii), precum și adaptarea la noile condiții a populației autohtone. Totodată, nu toată aria bazinului a fost afectată de prezența turanicilor, idee susținută de argumente arheologice ce indică preferințele acestora pentru un mediu propice creșterii animalelor, se pare zona actuală a orașelor Bârlad, Vaslui și Galați, unde s-au descoperit cele mai multe morminte alogene. Statistica siturilor descoperite în bazin indică o dublare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în inventar s-a găsit un cosor din fier, pentru viticultură. Pornind de la aceste elemente, s-a considerat că cei înmormântați erau de origine veche românească, similar situației de la Băneasa și Berești (Galați). Nouă din cele 11 descoperiri funerare aparțin turanicilor și s-a remarcat că cei înhumație (de regulă războinici, un singur mormânt de copil - M2, de la Banca), erau așezați de obicei în movile, majoritatea orientați V-E, asemănător creștinilor și aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5), pe lângă ofrande
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând mormintele duble, de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul Țuguieta, restul mormintelor izolate și al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele nu dispuneau de ofrande animale ori vase depuse ritual, în timp ce mormintele turanice au aceste caracteristici (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Matca, Drăgănești și Umbrărești). Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu avem morminte cenotaf, însă pentru ambele zone s-a observat gruparea anumitor morminte, probabil după unele criterii familiale sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dinte. Comparativ cu necropolele din Basarabia, de la Brănești (37 din 95 de morminte aveau inventar), Hansca-Limbari (24 din 96 cu piese de inventar) și Hansca-Căprăria (22 din 75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4), verigi-cercei tâmplă (4) și pandantive-clopoței (5). În ciuda controversatelor raporturi dintre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștere demografică semnificativă pentru secolele VIII-XI, dar modestă în raport cu restul teritoriului Moldovei. Indicele demografic al ultimului interval amintit a oscilat din cauza factorilor pozitivi sau negativi (ambient politic liniștit, frământări militare), interni (condiții fizico-geografice propice unui habitat) sau externi (pătrunderea triburilor turanice). Cercetările arheologice, îndeosebi din a doua jumătate a secolului trecut, au dovedit intensitatea locuirii umane în majoritatea formelor de relief ale spațiului est-carpatic românesc, prin descoperirea unui număr apreciabil de complexe închise (așezări și necropole). Pe baza siturilor și a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cărui văi și terase au fost preferate de autohtoni și nu doar de aceștia, a fost Bârladul. Secolele X-XI au adus, pe alocuri, creșteri etno-demografice, ușor de remarcat prin abundența siturilor din unele microregiuni ale bazinului. Totodată, teritoriul străbătut de turanici și unde s-au găsit numeroase vestigii funerare este zona actualului oraș Bârlad, ales datorită condițiilor fizico-geografice (lunca Bârladului fiind ideală pentru creșterea animalelor) și a configurației solului (prezența multor tumuli, movile, preferate ca locuri de înmormântare). În zona Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
adiacente, se poate urmări o evoluție a numărului siturilor, al cărui apogeu este înregistrat în perioada secolelor X-XI, când procentul așezărilor și implicit al locuitorilor crește (chiar și în microregiunile mai slab populate), situație favorizată de interesul scăzut al triburilor turanice, pentru întreg arealul geografic, rezultând un climat liniștit, care a permis o creștere demografică progresivă și un nivel cultural ascendent al civilizației vechi românești. Analiza etapelor istorice din intervalul secolelor V/VI-XI indică, pentru unele așezări, o continuitate etnică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o movilă, situată la 3 km vest de gara din localitate, s-au găsit resturile unei locuințe cu ceramică lucrată la roată, fină, cenușie sau roșie și alte obiecte diverse din veacurile IX-X. Această locuință era suprapusă de un mormânt turanic din secolele X-XI. Cercetare M. Brudiu, 1982. Materialul inedit se află la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 83-84. b) Terasa Bârladului: pe una din terasele inferioare ale Bârladului, la nord-vest de localitate, s-au găsit fragmente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
141. Gara Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Șapte case: la vest de sat, în apropiere de lunca inundabilă a Bârladului, la câțiva metri nord de așezarea Dridu, s-au descoperit cu ocazia cercetărilor de suprafață din 1981 două morminte turanice. Doar în M1 s-a păstrat scheletul, depus pe spate, cu mâinile pe lângă corp și orientat vest-est. M2 nu mai avea resturile osteologice umane. Inventarul funerar se compune din mai multe piese, cu caracter războinic și specific lumii nomade: vârfuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numele tribului celtic al britologilor, vechiul nume germanic *Berlad (< goticul *bourlad, „teritoriu nou căpătat“). Defectuoase lingvistic și istoric sunt și alte soluții sugerate: sufixul maghiar local -d atașat numelui localității ardelene Bîrla (< sl. berla, „nuia“) sau unui toponim cu baza turanică Bîrl (regăsibilă în Bîrlui); sufixul slav colectiv -ad, atașat temei *berl, „nuia“. S a observat de către adversarii acestor soluții că sufixul -d a funcționat în maghiară numai pînă în secolul al XII-lea, cu mult înainte de emigrarea ceangăilor în Moldova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele provine din tracodacă, fără să-l pună în legătură cu vreun radical. Hasdeu, în schimb, propune la baza numelui radicalul scitic sau agatîrșic (agatîrșii erau o populație scitică tracizată) *alt, care ar însemna aur și care este întîlnit și la popoarele turanice sub forma altyn, altun, în Caucaz găsindu-se un toponim identic. Această origine este susținută de faptul că, așa cum arată V. Pîrvan, sciții și agatîrșii s au întins pînă pe valea superioară a Oltului, pe Tîrnave și pe Mureș. C.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a denominatorilor. În cazul unor obiecte geografice de mari dimensiuni (fluvii, lanțuri de munți), pluridenominarea se explică prin faptul că acestea se întind pe teritoriile mai multor etnii - de exemplu, principalul fluviu al Siberiei de Vest este denumit de popoarele turanice din cursul său superior - Umor (Omar), de poporul ugaric al hantilor, din cursul mediu - As, iar de poporul samoied al nenților, din zona de vărsare -Kupi; rușii au fost aceia care, ocupând Siberia de Vest, au preluat hidronimul nenț, lau
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
șahului, se va ridica, în numele casei Djagataice, Timur Lenk, care va da lovituri nimicitoare Hoardei de Aur a lui Toktamâș și Imperiului Otoman. Este suficient să amintim că a fost contemporan cu Mircea cel Batrân . Este instructiv de urmărit discontinuitatea turanicilor, furnizori de securitate pentru protoromâni și români contra tribut și vasalitate. În întinderile nesfârșite ale stepei, erau permanente răsturnări de situații, diferitele seminții luând locul altora la conducerea conglomeratelor etnice. Discontinuitatea barbarilor a dat posibilitatea comunităților românești să se redreseze
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de schimb, deși, de pe locurile lor de origine, n-au plecat să facă schimburi comerciale, ci să jefuiască populațiile sedentare. De altfel, nefiind producători, ei nu aveau ce da în schimb, cel mult
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mare expunere a fost cunoscută de Transilvania în partea sa vestică. Invadatorii au valorificat culoarele deschise de râuri prin Munții Apuseni (în principal Mureșul și, în secundar, Crișul sau Someșul). Aceste căi au facilitat celeritatea asimilării elementelor vlah, slav și turanic întâlnite de unguri în Transilvania. În pofida procesului intens de maghiarizare și catolicizare, românii au continuat să formeze majoritatea provinciei, conservându-și identitatea în mediul țărănesc. Totuși, pentru a se menține sau a promova pe diverse trepte ierarhice, elitele noastre s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
istmul ponto baltic. Poate că, nu întâmplător, primele capitale ale Moldovei, Baia, Siret, Suceava și, pentru scurt timp, Roman, au apărut exact pe o rută comercială ce secționa provincia pe culoarul deschis de râul Siret. Sub loviturile migratorilor slavi și turanici, decăderea treptată a Imperiului Roman de Răsărit, care își avea sediul puterii în Balcani, a făcut ca traseul să se modifice în Evul Mediu în zona Romanului. A fost deviat spre est, pe Bahlui și peste Prut, pe valea Bâcului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și unguri. Expansiunea maghiară pe văile acestor cursuri de apă a însemnat resuscitarea vieții urbane în Crișana și Transilvania. Au fost fondate orașe în preajma unor așezări defensive ridicate de populațiile întâlnite de unguri în calea lor, respectiv vlahi, slavi sau turanici (Oradea, lângă Biharia; Cluj, probabil lângă Gilău; Cuvin, lângă Arad). Este, deci, fără noimă a spune că maghiarii nu au întâlnit pe nimeni atunci când au ajuns în Transilvania. Dacă, de regulă, în interiorul arcului carpatic, dezvoltarea burgurilor s-a reușit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]