76 matches
-
pe aventura sentimentală, începută la Altfurt, a fratelui său mai mic și mai "bleg", el anticipează cu ușurință desfășurarea evenimentelor, bucurându-se în avans de suferințele părților implicate: naivul Cristian, disputat între dragostea filială și cea față de prima lui femeie; turbata de gelozie mamă soacră, care l-ar vrea pe mezin numai al ei; și, căzută la mijloc, frumoasa Elisabeth-Charlotte, nemțoaica ajunsă în cercul acestor români pe cât de civilizați și rafinați, pe atât de complicați și ciudați. Cel mai bun exemplu
O vară de neuitat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7931_a_9256]
-
-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a Prutului, pădurea lipsind aici cu desăvârșire (stepăă. La contactul dintre aceste dealuri mici din răsărit, cu rama înaltă și împădurită din Nord, West și Sud, mai ales, altitudinea este mult mai redusă (depresiunea Hușiloră, producând apelor de aici (Șara, Turbata, Drăslăvăță, o abatere spre dreapta care se unesc, dând pârâul Hușilor (vezi harta alăturatăă. Ceva mai sus de punctul de confluență a acestor ape, a luat ființă orașul Huși, care-și explică rostul apariției sale ca fiind situat într-un
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alte așezări. În modul acesta iau naștere rând pe rând satele Broșteni, Plopeni și Răești. Nu mult după aceasta (sec. XIV-XV-leaă, sosește aici și un grup de „Ceangăi”, care se trag în pădurea pâlcuită dinspre NE, dincolo de apa Șarei și Turbatei. Tot acum, din cauza desvoltării mari pe cari o luase „târgul” și mai ales din cauza înmulțirii extraordinare a satelor moldovenești în cuprinsul Moldovei centrale, ia ființă la Huși (1592ă Episcopia, dându-i-se în dar tot locul proaspăt despădurit de la Nord
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acasă și să-și vadă de munca la câmp sau de aceea de pe lângă gospodărie. În afară de aceasta, în cuprinsul acestei zone se află și cea mai mare parte din podgoria Hușilor, de pe coasta Drăslăvățului, de la Dric și de la fundul Șarei și Turbatei. Tot aici, în cuprinsul aceleiași zone, își au ogoarele locuitorii măhălălelor Plopeni, Broșteni, Corni-Unguri și Răești, care în marea lor majoritate duc o viață de agricultori și de podgoreni. Zona târgurilor săptămânale este mai întinsă și cuprinde sate mai numeroase
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
p. 290 - 306; Extras din 1947 BROȘTENII HUȘILOR ÎN DOCUMENTE Costin Clit Lucrările de istorie locală consemnează despre hidronimul Broșteni:„ curge în partea de sud-vest e format din cursul a patru pâraie: Drăslăvățul, Ochiul, Schitul și Zavati”. Pâraiele Șara și Turbata se unesc la podul Hagiului, după care se unesc cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Zavati”. Pâraiele Șara și Turbata se unesc la podul Hagiului, după care se unesc cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în bună stare digul de pământ al vechiului „iaz al Vlădicăi” (fosta proprietate a episcopiei de Hușiă care a funcționat până în ultima jumătate a secolului al XVIII-lea și care la fel a trebuit să fie scurs
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
C. Spiridon, avocatul Vasile Antonovici, șeful contenciosului primăriei Huși și Constantin Tuleașcă în calitate de sedretar al comisiei, indică amplasarea imobilului pe strada Prut, nr. 14, învecinat cu strada Fânăriei (Estă, proprietatea Gr. Harabagiu și Elena Harabagiu (Vest), strada Prut (Nordă, pârâul Turbata (Sudă. Comuna este proprietară prin expropiere de utilitate publică de la moștenitorii Tudorița I. Hagiu, prin decizia primăriei Huși (prin maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul orașuluiă cu nr. 3535 din 1943 și decizia de expropriere dată de Curtea de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
prețuia imperfecțiunea din spatele unui gard de merișor și din afara grădinii ei, unde se înmulțea în prostie liliacul sau tufele de soc și o mlădiță de viță se răsucise ajungând la una din ferestre - acolo unde azi cupa excavatorului intra urlând turbată în ramă și strivea totul, prefăcând imaginea obișnuită într-o grămadă de moloz. Sub gemetele fierăstraielor cădeau brazii, tufele de soc, liliacul fusese smuls din rădăcini și noi ședeam la fereastra bucătăriei și priveam cum începea construcția din tablă ondulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
zâmbet satisfăcut trece podul palmei peste fruntea transpirată. Părul blond este tuns foarte scurt. Fără să piardă timpul își pune din nou casca și curând se pierde în masa compactă a soldaților. Foooc! Instantaneu, toate armele încep să tragă ca turbate. Gloanțele șuieră și apar primele goluri în linia de atac. Sângele împroașcă, se aud țipete. Cei aflați în spate continuă să înainteze în ciuda rafalelor concentrate, sărind peste cei căzuți la pământ. De pe clădire, mitralierele seceră fără încetare. În fața ripostei furibunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să spună Linei nimic . . . sau pentru ca să afle dacă baba știe . . . sau numai răspunsese întrebării mute pe care i-o făcea baba! Baba întîi rămăsese tâmpă. Apoi își plesnise tare palma aspră peste obrazul zbârcit și ieșise în brânci ca o turbată, mică, cocoșată; cu un petic de șal zdrențuit, cu rochia târâș, alerga pe coridor. Mini se sculase și din ușă se uita după ea. Părea că patinează: "un picior luneca mult înainte și cellalt sărea după el. Ca o vrăjitoare
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
scuze cu un gest și fug din restaurant. Alerg în cameră, acolo mă uit în oglindă, mă aprinsesem în obraji, ochii mi se dilataseră de parcă înghițisem o sticlă de atropină, fremătam toată. Intru sub duș. Îmi schimb hainele. Parcă eram turbată. Mă purtam ca o mașină stricată. Cobor la restaurant, intru în bucătărie, îmi bag nasul în oale, muștruluiesc vreo doi bucătari, mă răstesc la una dintre femeile care ajutau la curățat zarzavaturi, asta începe să se smiorcăie, eu devin și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ce mod... În acele clipe, însă, fără să vrea, lăsă hârtia buclucașă să-i cadă din mână și, plecându-și capul, oftă doar pentru el, dar, tot atunci, el se suci cu tot corpul brusc către Victoria. Aceasta, gemând ca turbată, deja făcuse un pas înspre el cu toată viteza, ca să-i altoiască o lovitură năprasnică, dar iată că rămase numai cu dorința. Acesta era obiceiul ei încă de când băiatul fusese mic: bătaia. Ea cu bătaia îl educase, dânsul fiind bătut
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fetița noastră se oprește în prag sunt oarbă de o mie de ani dragostea voastră nu încape în mere livada s-a îngustat ca și cum întunericul... am până la glezne o mare pitică în ea îmi clătesc speranțele ochii râd apoi ca turbata la marginea zilei minciuna că o să mă fac eu mare mare de tot - mărturii din livada cu meri 4 joi când pleci milioane de corăbii paralizează la țărm dintr-o dată milioane de ancore plesnesc marea asta pitică iar peștii nici
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe loc, tropăitul ritmat al celorlalți. Și abia atunci d'Arrast își dădu seama că el însuși dansa de o bucată de vreme, cu întreg trupul lui greoi, dar fără să-și miște picioarele. Dintr-o dată, tobele se dezlănțuiră ca turbate și, o dată cu ele, porni a se învârti nebunește și diavolul cel roșu. Cu privirea în flăcări, cu mâinile și picioarele învârtejite în jurul trupului, se culegea pe sine îngenunchind când pe un picior, când pe celălalt, întețind ritmulpână într-atâta, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mai penale dosare și apasă cu pernița lăbuței fiecare ușiță. Deodată, zgomotul sec și așteptat se produce. Fir-ai a dracului, tu, Baby, că ți-am spus să te comportezi ca o femeie cinstită! "Fir-ai a dracului, tu! Dorinuțo, turbato!" îi zâmbește dezarmantă felina, care se comportase ca o femeie cinstită, dar, până la urmă, tot ca o femeie cinstită reușise să răstoarne ceva. Femeia Dorina, neinspirată, respectând intuitiv preparativele procesului verbal de constatare, se lasă în genunchi și privește
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
1-a lovit de două ori cu palma peste față: - Să pleci, să te duci! Nu vreau să te mai văd! Eu după tine nu mai merg, aur să ai pe tine, m-auzi? Și 1-a lăsat în stradă, turbată. 355 Ca nebună a fost după aia. A umblat și pe la prefectură, tot cu frică, să nu pună mâna și pe ea. A făcut ce-a făcut, s-a dat în vorbă cu un gardian, i-a promis bani și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ce mod... În acele clipe, însă, fără să vrea, lăsă hârtia buclucașă să-i cadă din mână și, plecându-și capul, oftă doar pentru el, dar, tot atunci, el se suci cu tot corpul brusc către Victoria. Aceasta, gemând ca turbată, deja făcuse un pas înspre el cu toată viteza, ca să-i altoiască o lovitură năprasnică, dar iată că rămase numai cu dorința. Acesta era obiceiul ei încă de când băiatul fusese mic: bătaia. Ea cu bătaia îl educase, dânsul fiind bătut
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se ocroti; pentru a scăpa de pornirile nebunei? Drept înainte. și unde era acel DREPT ÎNAINTE? Spre apa mării, evident. Pe trambulină. și, de-acolo, plonjeul! În pielea goală, cum se afla. A înnotat, spre Sud, până ce a considerat că turbata nu mai prezintă un pericol pentru el. A ieșit la suprafață. Pe o unghie de plajă, în dreptul căreia nimerise - o altă femee. Ea, de cum l-a observat, s-a și ridicat în picioare. și a început a-i face cu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Fără să mai mănânce, măcar, ceva. În ziua următoare, Blându Costache s-a trezit cu niște țipete amenințătoare, că, așa cum era, gol, cum dormiseră, a rupt-o de fugă. Mai întâi, nu îndrăznea să iasă așa, cum era, afară. Dar, turbata, a strigat: ce stai și mă privești ca pe o minune? Dar ce să fac? Fugi! Cât poți mai repede și mai departe, fugi! Că, m-au apucat, iarăși, hachițele. și dacă-mi cazi în mâini, și-n unghii, nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
și, pe urmă, la loc comanda! La numărat milioane, nu l-a mângâiat și la drăgălit dulcineile. Of, și cu milioanele astea, că se adună, și se tot adună, că te doare capul, ținându-le numărul, mai rău decât cu turbatele alea apucate, mereu și mereu, de hachițe, ca niște mușcate de streche, de pe unde pe om nu-l bate soarele! Sărmanul, Blândul Costache al nostru, cel urgisit de soartă! Oneștii Se apropia ora de dragoste - o dragoste pătimașă, bazată numai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
este însăilată rău și se vede prin ea chiar pe întuneric! Crearea iadului nu apare în Facerea care este totuși un text elaborat tîrziu sub influența mitologiei emeș și esene ceea ce spune foarte mult despre ,,omisiunea” și data recentă a turbatelor ,,revelații” și a întocmirii plăsmui- rii de către feciorașii lui Iahwe diriguiți cu îndîrjire de Satana. În scrierile mozaice se disting mai multe faze ale credințelor: faza pastorală și migratoare, faza agricolă sedentară, faza regală, faza profeților, începutul fazei teocrației care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Și sufletu-mi atuncea pe buzele-ți să zboare, Să ia un lung, un dulce, un vecinie sărutat; Din brațele-ți, din sînu-ți să treacă el În soare, Să ducă la vecie plăcerea ce-a gustat.” Suferința ia forme aspre, „turbate” cînd cruzimea iubirii se unește cu cruzimea soartei (Nu, a ta moarte). Lanțurile iubirii nu mai sînt purtate atunci cu bucurie, robul se revoltă și zguduie, ca leul, gratiile temniței: „Eu lanțurile mele le zgudui cu mînie, Ca robul ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]