76 matches
-
pe loc, tropăitul ritmat al celorlalți. Și abia atunci d'Arrast își dădu seama că el însuși dansa de o bucată de vreme, cu întreg trupul lui greoi, dar fără să-și miște picioarele. Dintr-o dată, tobele se dezlănțuiră ca turbate și, o dată cu ele, porni a se învârti nebunește și diavolul cel roșu. Cu privirea în flăcări, cu mâinile și picioarele învârtejite în jurul trupului, se culegea pe sine îngenunchind când pe un picior, când pe celălalt, întețind ritmulpână într-atâta, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
prețuia imperfecțiunea din spatele unui gard de merișor și din afara grădinii ei, unde se înmulțea în prostie liliacul sau tufele de soc și o mlădiță de viță se răsucise ajungând la una din ferestre - acolo unde azi cupa excavatorului intra urlând turbată în ramă și strivea totul, prefăcând imaginea obișnuită într-o grămadă de moloz. Sub gemetele fierăstraielor cădeau brazii, tufele de soc, liliacul fusese smuls din rădăcini și noi ședeam la fereastra bucătăriei și priveam cum începea construcția din tablă ondulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
zâmbet satisfăcut trece podul palmei peste fruntea transpirată. Părul blond este tuns foarte scurt. Fără să piardă timpul își pune din nou casca și curând se pierde în masa compactă a soldaților. Foooc! Instantaneu, toate armele încep să tragă ca turbate. Gloanțele șuieră și apar primele goluri în linia de atac. Sângele împroașcă, se aud țipete. Cei aflați în spate continuă să înainteze în ciuda rafalelor concentrate, sărind peste cei căzuți la pământ. De pe clădire, mitralierele seceră fără încetare. În fața ripostei furibunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Polovragi - Nedee tradițională (Gorj); Orăștioara de Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus - Nedeea de la Sălașul de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la Sarmisegetusa, (Hunedoara); Cireșu - Sărbătoarea peșterii de la Topolnița, Ilovăț - Nedeea Mehedinților (luna mai, la Turbata), Isverna - Sărbătoarea liliacului de la Nadonova, Ponoarele - Sărbătoarea liliacului (prima duminică din mai) (Mehedinți); Avrig - Florile Oltului (ultima duminică din mai), Cisnădie - Cireșari (iunie), CÎrțișoara - Întîlnire pe Transfăgărășan (24 august), Jina de Sus pe muntele Jina (ultima duminică din iulie), Săliște
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Izbucul Izverna; - m.n.: peștera Izvearea, - m.n.: Polja Nadanovei - fenomen carsic izbuc; - m. m.: Închinat eroilor din 1916-1919. - m.m.: monument comemorativ Închinat eroilor din 1877, 1944-1945 În sat Nadanova; - festival folcloric „Nedeia Mehedinților” În luna mai, sub numele de „TÎrgul de la Turbate”; - festival folcloric interjudețean - „Sărbătoarea Liliacului de la Nadanova”; - vatră folclorică; - formație de dansuri laureată; - elemente de port popular; - centru artizanal; - mari crescători de oi; - animale rare ocrotite de lege: ursul și cerbul carpatin. IZVORUL BÂRZII - OBICEIURI denumite ,, INSURATIT IN CARE martea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
este însăilată rău și se vede prin ea chiar pe întuneric! Crearea iadului nu apare în Facerea care este totuși un text elaborat tîrziu sub influența mitologiei emeș și esene ceea ce spune foarte mult despre ,,omisiunea” și data recentă a turbatelor ,,revelații” și a întocmirii plăsmui- rii de către feciorașii lui Iahwe diriguiți cu îndîrjire de Satana. În scrierile mozaice se disting mai multe faze ale credințelor: faza pastorală și migratoare, faza agricolă sedentară, faza regală, faza profeților, începutul fazei teocrației care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a Prutului, pădurea lipsind aici cu desăvârșire (stepăă. La contactul dintre aceste dealuri mici din răsărit, cu rama înaltă și împădurită din Nord, West și Sud, mai ales, altitudinea este mult mai redusă (depresiunea Hușiloră, producând apelor de aici (Șara, Turbata, Drăslăvăță, o abatere spre dreapta care se unesc, dând pârâul Hușilor (vezi harta alăturatăă. Ceva mai sus de punctul de confluență a acestor ape, a luat ființă orașul Huși, care-și explică rostul apariției sale ca fiind situat într-un
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alte așezări. În modul acesta iau naștere rând pe rând satele Broșteni, Plopeni și Răești. Nu mult după aceasta (sec. XIV-XV-leaă, sosește aici și un grup de „Ceangăi”, care se trag în pădurea pâlcuită dinspre NE, dincolo de apa Șarei și Turbatei. Tot acum, din cauza desvoltării mari pe cari o luase „târgul” și mai ales din cauza înmulțirii extraordinare a satelor moldovenești în cuprinsul Moldovei centrale, ia ființă la Huși (1592ă Episcopia, dându-i-se în dar tot locul proaspăt despădurit de la Nord
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acasă și să-și vadă de munca la câmp sau de aceea de pe lângă gospodărie. În afară de aceasta, în cuprinsul acestei zone se află și cea mai mare parte din podgoria Hușilor, de pe coasta Drăslăvățului, de la Dric și de la fundul Șarei și Turbatei. Tot aici, în cuprinsul aceleiași zone, își au ogoarele locuitorii măhălălelor Plopeni, Broșteni, Corni-Unguri și Răești, care în marea lor majoritate duc o viață de agricultori și de podgoreni. Zona târgurilor săptămânale este mai întinsă și cuprinde sate mai numeroase
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
p. 290 - 306; Extras din 1947 BROȘTENII HUȘILOR ÎN DOCUMENTE Costin Clit Lucrările de istorie locală consemnează despre hidronimul Broșteni:„ curge în partea de sud-vest e format din cursul a patru pâraie: Drăslăvățul, Ochiul, Schitul și Zavati”. Pâraiele Șara și Turbata se unesc la podul Hagiului, după care se unesc cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Zavati”. Pâraiele Șara și Turbata se unesc la podul Hagiului, după care se unesc cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în bună stare digul de pământ al vechiului „iaz al Vlădicăi” (fosta proprietate a episcopiei de Hușiă care a funcționat până în ultima jumătate a secolului al XVIII-lea și care la fel a trebuit să fie scurs
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
C. Spiridon, avocatul Vasile Antonovici, șeful contenciosului primăriei Huși și Constantin Tuleașcă în calitate de sedretar al comisiei, indică amplasarea imobilului pe strada Prut, nr. 14, învecinat cu strada Fânăriei (Estă, proprietatea Gr. Harabagiu și Elena Harabagiu (Vest), strada Prut (Nordă, pârâul Turbata (Sudă. Comuna este proprietară prin expropiere de utilitate publică de la moștenitorii Tudorița I. Hagiu, prin decizia primăriei Huși (prin maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul orașuluiă cu nr. 3535 din 1943 și decizia de expropriere dată de Curtea de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cărare,/ Pe drumul cel mare./ Când la jumătate de cale/ S-o-ntâlnit cu sanca/ Șî săncoiul,/ Cu cataroaia/ Și cataroiul,/ Cu leoaica/ Și leoiu,/ Cu spăimoaia/ Și spăimoiu./ Cu strânsoaia/ Și strânsoiu,/ Cu fricoaia/ Și fricoiu,/ Cu întunecata/ Și întunecatu,/ Cu turbata/ Și turbatu” (RuscaVaslui). Funcția magic-curativă a acestui text cere o numire exhaustivă a surselor malefice ale bolii, motiv pentru care sunt pomenite în perechi feminin- masculin. Întâlnirea la mijlocul drumului marchează ieșirea din spațiul ordonat al lumii, iar faptul că întruparea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Broșteni în partea de sud, numit cândva Drăslăvățul, format din pâraiele Ochiul și Drăslăvățul, care izvorăsc dintre vii, apoi Schitul și Zavati. În partea de nord a orașului curge pârâul Răești, numit în trecut Temasa, alcătuit din pâraiele Șara și Turbata. Ambele se unesc, în partea de est a orașului, formând pârâul Huși. Clima, temperat-continentală, se caracterizează prin contraste de temperatură între iarnă și vară, ce pot atinge și chiar depăși 26o, mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tradiției preluată de episcopul Melchisedec, husiții par să se fi stabilit mai spre nord, pe locul numit Bența, în marginea Dricului, mai jos de satul Epureni și pe aceeași vale, însă, din cauza unei molimi cumplite, s-au mutat spre văile Turbata și Șara. Cartierul de pe valea Șarei se numește Cotroceni. Episcopul Melchisedec a analizat planul Episcopiei și al orașului Huși, întocmit în anul 1771 de Iorest Dan, și a emis o altă ipoteză. În planul din 1771 se arată că, pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
probabil, de la numărul mare de plopi care se aflau pe malul Drăslăvățului. Podoleni. Comună în apropiere de Huși; oameni originari din Podolia; străini, cel puțin, în sens geografic. Răești. Astăzi - cartier al orașului Huși; pârâu format din pârâiașele Șara și Turbata, care curgeau prin partea de nord a orașului. Unindu-se cu pârâul Broșteni, formează pârâul Hușul. Cuvântul poate fi pus în legătură cu numele unui țăran răzeș - Răul. Conform tradiției, fiind răspândită râia, locuitorii au fost numiți o perioadă de timp „râioși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ceea ce se numește astăzi Cartierul bulgarilor este mai nou și greu de stabilit data fondării lui. El datează, foarte probabil, de la începutul secolului al XVIII-lea. Noii veniți s-au așezat în prima etapă în zona dintre pâraiele Drăslavăț și Turbata, apoi locuirea s-a extins spre nord și est, ca o centură în jurul târgului, formând un nou cartier bulgăresc, vecin cu cartierul Răești. Oameni străini, printre care și bulgari, erau menționați în documentele din 11 mai 1720, în timpul domniei lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe toți robii noștri. Frumoasă zi a fost aceea când din balconul casei de la Mircești am declarat țiganilor adunați că sunt liberi”. Cartierul Răești este mai nou. Majoritatea locuitorilor, români, care se ocupau cu agricultura, s-au așezat pe Valea Turbatei și pe Dric. La începutul secolului al XVIII-lea, erau numai câteva case, dar multe fântâni. Centrul (Vatra târgului) s-a format mai târziu decât satele din jur. Se acceptă în mod general faptul că târgul Hușilor s-a dezvoltat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost corelată de necesitățile Curții, în jurul căreia gravitau eforturile de dezvoltare economică. În târg, în centrul așezării, s-au așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre pâraiele Drăslăvăț și Turbata, iar apoi târgul s-a așezat pe dulcea pantă spre Drăslăvaț și spre unirea acestuia cu Turbata. Sectoarele urbane Olăria și Lemnăria, toponime provenind de la ocupațiile locuitorilor, erau situate la marginea Hușilor. În secolele XVI-XVII, deși evoluția teritorială s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezării, s-au așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre pâraiele Drăslăvăț și Turbata, iar apoi târgul s-a așezat pe dulcea pantă spre Drăslăvaț și spre unirea acestuia cu Turbata. Sectoarele urbane Olăria și Lemnăria, toponime provenind de la ocupațiile locuitorilor, erau situate la marginea Hușilor. În secolele XVI-XVII, deși evoluția teritorială s-a desfășurat lent, în general, s-a înregistrat o extindere a târgului, spre satele vecine dinspre vest și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să-și scoată guma cu foarfeca, apoi Cârnatu se apuca să povestească. - Mie mi-e milă de Șăfu, nenică! Cum să nu iasă așa, dacă mă-sa... o știți pe mă-sa? Io am avut-o profă în generală. O turbată. Durere, nene, cu aia! Bătea la tine de rupea. Mai ales pe băieți avea boală. Probabil era și neregulată, că nu se explică altfel. Venea, a’ dracu’, cu niște cizme din alea cu vârf ascuțit, îți marca una la fluierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
reînființata în 1918 în cartierul Corni. Școală din cartierul Corni (fost sat din comuna Epureni) datează din 1848, potrivit pietrii comemorative de pe fațada. Înființarea oficială este din 1898, cu un singur învățător Theodor Maleș, într-o casă închiriată de pe strada Turbata. Ulterior este numită școală nr 4. Piatră fundamentală a noului local de școală va fi pusă la 20 octombrie 1928. La Huși au mai funcționat școală catihetica (1846-1856; 1857-1859) și seminarul teologic ortodox (1852-1893; 1919-1932; 1996-si astazi 2013), dar
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
la Stambul, e liniște. Ciuma să trăiască! Scoate-mi-o! Lepădare! Capisco?! Eliminare! Extirpare!... Presto, subito! face Batista semnul cleștelui. Oricum râde Ștefan îmi rămân destui dinți cu care să mușc. Tot se vaită unii și alții "că-s turbat"... "Turbato?!" Nooo! protestează Don Batista, păturindu-și sculele. Vitoria! Coraggio!... Eroico! se înclină el și dă să-i sărute dreapta, dar Ștefan și-o retrage. Ce-s eu, față bisericească?! Don Batista, cu legăturica, se retrage de-a-ndărătelea cu plecăciuni bolborosind: Illustrissimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ori: "Mulțime de pisici-femei stăteau în baldachin" (Înger în fereastră spre răsărit). Ori: "oameni nefolositori se ascundeau în paturile cu jucării/ și gîngăveau că maimuță"(Semproniu). Ori: " Telefonul e o femeie rujata isteric pe pleoape" (Jim călărește șarpele). Ori: "Femeie, turbata ești, oasele ți le zdrobești de-un zid în vid,/ despicata ți-e inima și pîlpîitoare că o șopîrla./ Ți-am vîndut capul și mîinile bibliotecilor antice,/ din piele să facă papirusuri și-un palimpsest cumplit"(Trupul). Capul de femeie
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C). Vegetația
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]