149 matches
-
versuri și jocuri de cuvinte, visează la chiolhanuri și cultivă istorisirile deochiate, doldora de picanterii țepene. Ca ființe umane ori sub deghizări animaliere, personajele lui pun mereu la cale un praznic de pomină: capra plîngîndu-și iezii devorați de lup, Ivan Turbincă făcînd guleai cu dracii în iad, cele trei nurori înainte de a-și ucide soacra ori companionii lui Harap Alb la curtea lui Roșuîmpă rat sînt toți mari amatori de excese gastronomice și de voluptăți bahice. Această senzualitate lacomă a stomacului
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
la superlativ. Morala fabulei este că virilitatea triumfătoare duce la cucerirea bogățiilor lumii. De va fi ajuns după moarte în raiul bunului Dumnezeu sau de va fi nimerit de cealaltă parte a gardului, la zaiafet cu seniorul Scaraoțchi, ca Ivan Turbincă, Moș Creangă cel răspopit trebuie să fi rîs cu lacrimi la gîndul de a fi lăsat moștenire culegerilor de lectură pentru copii istoria vigurosului galinaceu! Din același spirit burlesc vine și altă ingeniozitate a fostului diacon - de data asta inocentă
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
au trăit pe spinarea altora, până la cei care n-au iubit pe nimeni. Cât de apropiată, de familiară e moartea, cât de amestecată e ea printre treburile noastre și cu cât humor simplu stăm de vorbă cu ea, ca Ivan Turbincă, acest erou care îi trăgea de-atîtea ori clapa. N-o să trăiesc cât lumea și n-o să mor de două ori, se mai spune. E un gând de om, legat de viața plină, singura care există și care continuă și după
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist și romanesc. Personajul principal al romanului, Onache Cărăbuș, este un păstrător al tradițiilor, privind lumea cu ironie și asemănându-se cu personajele Ivan Turbincă și Dănilă Prepeleac din scrierile lui Ion Creangă. "„Ciutura a avut de furcă mulți ani la rând. De mic copil le turna cu nemiluita, și nu era niciun chip să-i astupi gura. Deseori le potrivea atât de bine, încât
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
sfat pe zi), P. Botzan, Ioan Adam (Gărgăuni). Natalia Iosif traduce din Samain, Andrei Naum din Lenau, Al. Anestin din Victor Hugo (Și cosmosul surâde) și Leconte de Lisle (Amiaza). „Cronici vesele” dă Al. G. Doinaru, care semnează și Ivan Turbincă. Criticul oficial este Ioan Scurtu, care consacră întinse cronici de întâmpinare unor scrieri precum Criticele dlui Titu Maiorescu, Spice de N. Gane, Carmen Saeculare de A. Mirea, Oameni și locuri de M. Sadoveanu, Apus de soare de B. Delavrancea, Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
Adrian Marino, Creangă și autobiografia, ST, 1965, 1; M. Eminescu, I. Creangă. Studii, Timișoara, 1965; Vianu, Studii, 326-334; Cioculescu, Varietăți, 193-202; Munteanu, Atitudini, 84-89; Manolescu, Lecturi, 7-15; Ardeleanu, Însemnări, 253-269; Ciopraga, Portrete, 50-68; Valeriu Ciobanu, Motivul folcloric universal în „Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă, în Folclor literar, îngr. E. Todoran și Gabriel Manolescu, I, Timișoara, 1967, 57-62; Ovidiu Bârlea, Poveștile lui Creangă, București, 1967; Savin Bratu, Ion Creangă, București, 1968; Tomuș, Carnet, 227-236; G.I. Tohăneanu, Stilul artistic al lui I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
-o și alții relatează, cu lejeritatea unui divertisment, tribulațiile conjugale ale postelnicului Andronache Zâmbolici. În Toderică, de fapt o traducere mai slobodă a nuvelei Fédérigo de Prosper Mérimée, felul ingenios în care Toderică păcălește moartea îl prevestește parcă pe Ivan Turbincă al lui Ion Creangă. Fragmente istorice se înfățișează ca o secțiune neomogenă. Regele Poloniei și Domnul Moldaviei pare mai curând o pagină de istorie, folosind ca izvoare Histoire de Charles XII de Voltaire și letopisețul lui Nicolae Costin. Sobiețki și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
și de ceea ce se numește, tot mai confuz și acuzator în ultima vreme, moarte colectivă; prin ironie și batjocorire. Proza folclorică deține un număr apreciabil de texte, cele mai cunoscute în spațiul românesc fiind narațiunile avîndu-l ca protagonist pe Ivan Turbincă. Lazăr Șăineanu a făcut loc unei tipologii distincte în marea sa carte, Basmele române. Partea care interesează cel mai mult, în chip vital, privește moartea ca dat existențial pentru ființă în general, inclusiv cea omenească. Nu putem nesocoti înțelesul destinal
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Mephistopheles: „Sunt o parte din acea pulbere care mereu vrea Răul și mereu face Binele.” Pactul cu diavolul este în firea lucrurilor numai atunci când diavolul încetează să mai fie diavol, adică, atunci când își pierde limitațiunile prin sacramentul Unității. Basmul Ivan Turbincă a fost elaborat și redactat în frământările provocate de criza Războiului de Independență, cu anexele lui. Independența a consistat în faptul că ne-am aruncat fără șovăire și fără precauții în Malestromul civilizației moderne, într-un vârtej de spire descendente
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la Dumnezeu să ia ordine. Le deformează voit caricatural și poruncește Morții, în numele lui Dumnezeu, să mănânce numai pădure tânără, trei ani de zile și alți trei, numai vlăstare fragede. Când vine a treia oară Moartea, Ivan o bagă în turbincă fără altă formă. Ivan dușmănește rădăcina tenebroasă a lumilor (Talpa Iadului), fără de care universul nu ar putea exista, și pe agentul lor transformator. După ce Ivan reușește să păcălească Moartea, aceasta nu-l mai vrea pe Ivan. Și-l lasă de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
să trăiască, ci să-și târâie o supraviețuire cât e lumea și pământul, în zona intermediară a nimburilor. Moartea nu i a mai disputat o „nemurire” câștigată cu prometeism. Nu poate muri, pentru că în realitate nu a trăit niciodată. Ivan Turbincă le-a perturbat tuturor liniștea datorită turbincăi sale, și datorită superiorității cu care este construită ființa umană. Așa cum limbajul pictorului Hieronymus Bosch „egalează fervoarea unora dintre oratorii amvoanelor medievale, care nu au cruțat deloc urechile celor ce-i ascultau”(Fierens
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
e ceea ce îți amintește că nu mai există scăpare în fața rememorării ultime, în fața scadenței care dincolo de a ajunge sub forma unei Judecăți Finale cu valențe înspăimântătoare e o bătălie cu sine însuși, în care trebuie să câștige” Dumnezeu. Dacă Ivan Turbincă a răpit moartea Pământului, a răpit și ultima șansă a oamenilor de a-și aminti în filmul vieții lor de adevărata existență care le bântuia subconștientul. Bolile, rănile, toate vindecate de moarte, sunt platonic vorbind reminescențe ale unor străvechi cunoștințe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Dărăscu (Iarna, Flori de lămâiță, Bătrânețea, Tekirghiol), Cornelia Dobrlnitz (O aventură, Amintiri), I. N. Cezărescu (După natură), V. Pop-Horinceanu (O noapte în mijlocul lupilor), Mihail Mora, Lazăr Spiridon Bădescu, Aurel Athanasescu, Enrieta Popovici. În mai multe numere este republicată povestea Ivan Turbincă de Ion Creangă. T. este puțin pretențioasă cu poeții pe care îi găzduiește: Mihai I. Toncescu, Sofronie Ivanovici, D. I. Bonteș, Gabriel Donna, T. Ionescu-Teo, N. Țincu ș.a., cele mai multe versuri fiind de inspirație folclorică sau caracterizându-se printr-un romantism epigonic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290264_a_291593]
-
pentru o perfectă și sănătoasă camuflare. In piețele publice se adunau dansând mascați, cu torțe sau dovleci aprinși. Motivul dovleacului aprins astăzi frecvent folosit de Halloween în toată lumea vine din mitologia irlandeză. Purtătorul lui era Jack, un fel de Ivan Turbincă al lor. Nefericitul personaj era un oarecare muritor, bețiv și trișor. Reușește să păcălească diavolul, ținându-l captiv cu ajutorul unei cruci într-un arbore. După moartea sa, vicleanul Jack nu a fost primit nici în rai, nici în iad. Și-
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Moș Ion Roată (1885), Soacra cu trei nurori (1875); Capra cu trei iezi (1875); Punguța cu doi bani (1876); Dănilă Prepeleac (1876); Povestea porcului (1876); Povestea lui Stan Pățitul (1877); Povestea lui Harap-Alb (1877); Fata babei și fata moșneagului (1877); Ivan Turbincă (1878); Amintiri din copilărie (I, II, III, 1881-1883, IV, 1892). UNIVERSUL ARTISTIC Opera lui Ion Creangă este o monografie a satului moldovean, așa cum se conturează din Amintiri din copilărie și din basme, unde "figurile mitice sunt omologabile cu tipuri umane
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
moduri de captare a atenției, sugestiile și prospețimile oralității, schema epică fabuloasă e adusă în plan moral, basmele nuanțează fabulosul cu trăsături particulare omenești. Opera lui I. Creangă este un "Bildungsroman" cu intrigă fabuloasă având ca personaje pe: Harap-Alb, Ivan Turbincă, Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, copilul "năzdrăvan", Nică. Acesta se caracterizează prin obiectivitate, detașare, impersonalitate, confesiune, autoironie, intuiție cosmică remarcabilă: "deasupra capului meu văd o mulțime nenumărată de văzute și nevăzute; văd iarba cum crește din pământ; văd cum se rostogolește soarele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
monștri" care sunt personaje carnavalești (Petru Poantă). Cuvintele acestor bufoni grotești sunt stâlcite, sonoritatea coborâtă, mișcările trupului au ceva grotesc. Aceleași lucruri se remarcă în parodierea sau degradarea infernului și a paradisului în Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Personajele devin niște măscărici, pactul cu diavolul este grotesc, râsul regenerator abundă și ni-l închipuim ca fiind râsul întregului popor (Petru Poantă). Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac își bate joc de dracii hilari
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu diavolul este grotesc, râsul regenerator abundă și ni-l închipuim ca fiind râsul întregului popor (Petru Poantă). Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac își bate joc de dracii hilari și proști. În povestea Ivan Turbincă, moartea își pierde măreția, devine o reprezentație veselă. Prostia lui Dănilă Prepeleac este o înțelepciune plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un Humulești mistic, despărțit de Târgu-Neamț, de "Ozana cea frumos curgătoare". În acest
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Istrat Gorăuț, Paraschiv Ciulic. Proza lui Eminescu excelează în astfel de cazuri: Ioan Vestimie, Părintele Ermolachie Chisăliță, La curtea cuconului Vasile Creangă. La Creangă descoperim că porecla capătă în titlu o poziție privilegiată, e vorba de Moș Nichifor Coțcariul, Ivan Turbincă, Harap-Alb, Moș Ion Roată și Unirea sau Moș Ion Roată și Vodă Cuza. Și Slavici o consideră un cod ideal oferit de autor lectorului spre descifrare în nuvele ca Popa Tanda sau Budulea Taichii. În ambele opere scriitorul reușește să
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de natură morală sau socială, căci omul se confruntă cu ființele fabuloase pe care le învinge. Universul este populat de eroi aparent nătângi, cheflii, suciți, isteți, buni, în conflict cu dracul, moartea etc. În Povestea lui Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc și numeroase
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și Cristi. — Ei, mon cher, râzi tu, râzi, dar dumnea-mea chiar a semnat așa. Cristi se întoarce spre Mihail, iar acesta îi confirmă. Nu, serios ? Sachi ? Disperat după amor și romanțe, domnișorule Cristian. Dar ! Dar ! Am publicat și ca Ivan Turbincă sau Ion Palavră până să ajung la acest Ion Pribeagu, de asta ce spui ? Mamutu’ comandă al treilea rând de whisky-uri, printre hohote de râs. E drept, evreii nu fuseseră niciodată îndrăgiți de români, dar mai ales atunci, când
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
nurori, Capră cu trei iezi, Punguța cu doi bani etc.) , povestiri (Moș Ion Roată, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Popa Duhu, Inul și cămeșa etc.), nuvele (Moș Nechifor Coțcariul), basme ( Povestea Porcului, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca etc.) și românul Amintiri din copilărie, se definește prin proiectarea lumii țărănești tradiționale în fabulos, prin perspectiva nostalgica și anecdotica asupra trecutului, prin umorul și oralitatea stilului, prin viziunea morală și caracterologica. ,,Jovial povestitor baroc în linie rabelaisiană, Ion Creangă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
recidivă în 1957, îl condamnă la infirmitate. Între texte, lasă în manuscris și versuri de dragoste. În periodice a mai semnat Valeriu Arsenescu, Ion Cernat, M. S. Cobuz, Anton Constantinescu, Silviu Deleanu, Misado, S. Prisăcaru, Ilie Pușcașu, M. Tufan, Ivan Turbincă. În opera de început a lui S. se întrevede orientarea sămănătoristo-poporanistă, în ambianța căreia a luat naștere. Proze ca Petrea străinul, Ion Ursu (ilustrând „stricarea” sufletului rural „curat” în contact cu corupția citadină) ori Comoara dorobanțului... (atribuind alcoolismului sărăcia populației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
fapt construit, potrivit comentatorului, conform „tehnicii muzicale” a temei cu variațiuni; incultura prozatorului, acesta - demonstrează convingător V. - fiind destul de familiarizat cu filosofia antică greacă. Cartea se încheie cu un eseu pe cât de ambițios, pe atât de riscant: Sărmanul Dionis, Ivan Turbincă și Lefter Popescu față cu transcendența, unde dacă tema e previzibilă încă din titlu, concluzia neașteptată - „în trinomul Eminescu-Creangă-Caragiale, ultimul este cel ce revelă, de fapt, fiorul religios cel mai profund și înfiorat” - arată încă o dată disponibilitățile imaginative ale autorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
vânătoare, felurite motive decorative vegetale. O notă patriarhală și provincială - pe alocuri de pronunțată nuanță sămănătoristă - dau publicației și unele titluri de texte (Despărțire, Cântec trist, S-a rupt în sufletu-mi ceva, Tezaurul Domniței, Moara lui Iliuț) sau rubrici („Turbinca lui Ivan”), iar proasta calitate a hârtiei și a tiparului nu fac decât să sporească impresia de cenușiu și desuet. În conținut însă, literatura de aici nu e decât parțial de factură sămănătoristă și tradiționalistă. La primul număr colaborează (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]