156 matches
-
mea .Vântul se alinta prin verdele atârnat de ramurile viguroase .Privirea mea se posterna în fața frumuseții lui.A venit noaptea și că ziua în oglindă mă fermeca conturul frunzelor în cerul șters. Griul neuniform se adâncea pe brațele vânjoase și turbioanele minții s-au odihnit oprindu-se în tabloul enigmatic lăsat la vedere .Nici frigul și nici asprimea spațiului nu mai existau. Apoi a aparut dimineață cu ceață groasă și lichidă.Se lasă că o pălărie elegantă deasupra-i.În loc de bună
VOCEA LINIŞTII de DALELINA JOHN în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359065_a_360394]
-
vălătucit, la un lat de palmă, după care se despletea în șuvițe din ce în ce mai multe și mai subțiri și se pierdea în irizări din cele mai fine spre tavan. Când se aduna mai mult scrum, acesta cădea singur, fără să afecteze turbioanele, sensibile la orice adiere, cât de ușoară a aerului. Scrumiera, țigarea și fumul. Referință Bibliografică: Scrumiera, țigarea și fumul; 9 / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
celorlalți. Totul este rotire, chiar și poetul își șoptește recviemul în rotire, Carul Mare rotindu-se prin spații. Totul e mișcare, zadarnică pare-se : Risipă de stele, puse-n zadar în mișcare . Trebuie deci ca acestei mișcări, amintind de vârtejul/turbionul inițial, să i se găsească un sens și un rost, altfel bolțile sunt închise, fiecare trebuie să găsească cheia ... de boltă care să-i deschidă Calea spre Adevăr, spre Viață. Impresia mea e că acest extrem de subtil poet fait double
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 454 din 29 martie 2012 Toate Articolele Autorului neștiința o iscoadă viitorul nu ia mită cere viața mulțumită, pentru marea ei rocadă turbion de gânduri rele țesătură de arnici când nu știi ce vrei și nici unde te vor duce ele lumi care-ți treceau prin față sau prin care eu treceam lunile ce curg pe geam nopți de gene îmi agață, un
CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT? de ION UNTARU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359726_a_361055]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului neștiința o iscoadă viitorul nu ia mită cere viața mulțumită pentru marea ei rocadă turbion de gânduri rele țesătură de arnici când nu știi ce vrei și nici unde te vor duce ele lumi care-mi treceau prin față sau prin care eu treceam lunile ce curg pe geam nopți de gene îmi agață un
CE ÎNSEAMNĂ UN CUVÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359749_a_361078]
-
dintre noi există porturi, refugii și tristeți. Și că în fiecare îmbobocește cîndva - nu se știe cum și nu se știe cînd - un explorator. Sînt în poveștile acestea ale lui Radu Niciporuc un veritabil festival de culori și mirosuri, un turbion de emoții, o furtună de cuvinte cînd moi și dulci, cînd tari și severe.” (Radu Paraschivescu) Radu Niciporuc despre el însuși: „Sînt om al mărilor, născut la Cluj dintr-o familie de români și ucraineni; primele școli le-am urmat
Pascal desenează corăbii, de Radu Niciporuc [Corola-blog/BlogPost/100897_a_102189]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CENTRUL UNIVERSULUI Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Recunosc divinul din tine. M-am îndrăgostit lulea într-o curbură de viață! M-am transformat în jar înflorit, în turbion răscolind nemărginirea, Am ieșit din peșteri săpate în lutul amintirii, mi-am așezat sufletul în poziția mudrei, cu radicală orientare a inimii către centrul universului. Recunosc divinul din tine! Auzi cum îmi cântă degetele înaripate?(19 aprilie 2016) Referință Bibliografică
CENTRUL UNIVERSULUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381902_a_383231]
-
vechii greci, cum sunt ei pomeniți de Diogene Laertios. Distanța, ca și implicarea, în raport cu propriile personaje, precum și proba limitei lor, prin afișarea ostentativă a ‘'gândiri producătoare'' a fiecăruia dintre ele, face ca acest poet să aibă constant controlul într-un turbion de poeticitate adesea asumat rebarbativ, care își arată rodul în fiecare cânt al poemelor sale, amplu orchestrate. Remarc pasiunea pentru rostit, proprie unor gânditori pe cont propriu, excedați de cunoaștere, pasionați de grația, ca și de abjecția, propriului rol, cuplate
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
ieri ori mâine prin gâtul clepsidrei Sirinx de lebădă-n supremă cantului sfânt sublimare Simfonice trăiri gheizere de spectre fulger continuu De neauzite sonuri răsfrânte-n culori nemaivăzute Îmbrățișarea bosonilor în marea de iubire lupta luminii Generații urca peste generații turbion al devenirii Divinul ochi din triunghi altissim scrutează timpii-n lung și-n lat Trecut viitor prin a prezentului gură-n rostirea clipei noastre Unul dintr-altul se nasc se-ncheagă posibilă minune-a uitării ... Pe-a timpului cărare hâite
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
ordinul a 1 m, aplatizarea atmosferei datorată gravitației și compresibilității nu se face „simțită”, iar perturbațiile sunt mult mai izotrope. Scările de acest tip prezintă o importanță deosebită pentru stratul limită, foarte turbulent, în care se manifestă o multitudine de turbioane, cu dimensiuni acoperind scările cuprinse între aproximativ 500 m și 5 mm. Și atmosfera liberă este turbulentă, însă ea este dominată de perturbații la scară mult mai mare. 3. Atmosfera perturbată Atmosfera joasă (toposfera) este supusă în permanență unei agitații
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de separare-amestecare, repetată încontinuu în volum de aer cât timp persistă agitația, duce la o repartizare uniformă a concentrațiilor masice, care este caracteristică echilibrului convectiv- termen aplicat echilibrului de agitație menținut de către agitația mecanică sau convectivă, sau ambele. Întrucât volumul turbionului crește în cursul ascensiunii acestuia, când presiunea exterioară scade, și se micșorează în coborâre, stratificarea verticală a speciilor moleculare în cazul echilibrului difuz este înlocuită, în cazul echilibrului convectiv, prin stratificarea verticală după densitate a amestecului, altfel uniform. După cum o
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
date experimentale din SLA pentru stabilirea condițiilor inițiale și la limită, cât și pentru verificarea rezultatelor modelării. 3. Turbulența atmosferică Curgerea turbulentă se compune din mișcări neregulate cvasialeatoare care acoperă un spectru continuu al scărilor spațiale și temporare. Astfel de turbioane provoacă desprinderea unor particule de aer din imediata lor apropiere, determinând astfel uniformizarea în stratul limită a distribuției unor mărimi fizice precum impulsul și temperatura potențială. Spre deosebire de curgerile rotaționale la scară mare, care au scări mici ale adâncimii în comparație cu scara
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de aer din imediata lor apropiere, determinând astfel uniformizarea în stratul limită a distribuției unor mărimi fizice precum impulsul și temperatura potențială. Spre deosebire de curgerile rotaționale la scară mare, care au scări mici ale adâncimii în comparație cu scara extinderii lor pe orizontală, turbioanele turbulente din stratul limită planetar au scări comparabile în plan orizontal și vertical. Scara maximă a extinderii (10-3 m) este cea corespunzătoare celor mai mici turbioane care pot exista în prezența difuziei prin frecare moleculară. Chiar și atunci când observațiile se
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
scară mare, care au scări mici ale adâncimii în comparație cu scara extinderii lor pe orizontală, turbioanele turbulente din stratul limită planetar au scări comparabile în plan orizontal și vertical. Scara maximă a extinderii (10-3 m) este cea corespunzătoare celor mai mici turbioane care pot exista în prezența difuziei prin frecare moleculară. Chiar și atunci când observațiile se fac la intervale temporale și spațiale foarte mici, curgerea turbulentă va conține întotdeauna mișcări ale căror scări sunt nerezolvabile. Deoarece acestea au frecvențe mai mari decât
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
la intervale temporale și spațiale foarte mici, curgerea turbulentă va conține întotdeauna mișcări ale căror scări sunt nerezolvabile. Deoarece acestea au frecvențe mai mari decât frecvența observațiilor iar scările lor spațiale sunt mai mici decât scara care separă spațial observațiile. Turbioanele care conțin cea mai mare parte a energiei din atmosfera liberă sunt rezolvate de rețeaua de observații sinoptice. Totuși, în stratul limită, turbioanele turbulente nerezolvate de observații au o importanță foarte mare. Prin intermediul transportului de căldură și umezeală de la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mari decât frecvența observațiilor iar scările lor spațiale sunt mai mici decât scara care separă spațial observațiile. Turbioanele care conțin cea mai mare parte a energiei din atmosfera liberă sunt rezolvate de rețeaua de observații sinoptice. Totuși, în stratul limită, turbioanele turbulente nerezolvate de observații au o importanță foarte mare. Prin intermediul transportului de căldură și umezeală de la suprafață acestea mențin echilibrul energetic la suprafață iar transportul impulsului la suprafață mențin echilibrul impulsului. Acest din urmă proces alterează foarte mult echilibrul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
ascensionale. Totuși, este încă posibil să se facă simplificări importante în ecuațiile dinamicii pentru a se putea aplica stratul limită. Într-un fluid turbulent, câmpul unei variabile precum viteza măsurată într-un punct fluctuează în general rapid în timp pe măsură ce turbioanele la scări diferite trec prin punctul respectiv. Pentru ca măsurătorile să fie cu adevărat reprezentative pentru curgerea la scară mare este necesară medierea curgerii pe un interval de timp suficient de mare pentru a elimina prin mediere fluctuațiile turbioanelor la scară
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
timp pe măsură ce turbioanele la scări diferite trec prin punctul respectiv. Pentru ca măsurătorile să fie cu adevărat reprezentative pentru curgerea la scară mare este necesară medierea curgerii pe un interval de timp suficient de mare pentru a elimina prin mediere fluctuațiile turbioanelor la scară mică dar, în același timp suficient de mic pentru a păstra tendințele din câmpul curgerii la scară mare. Astfel, vom presupune că putem separa câmpurile variabilelor în câmpuri medii, lent variabile în timp și în componente turbulente, rapid
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
și ' se spune că sunt pozitiv corelate. Din aceste reguli de mediere rezultă că media produsului a două variabile este egal cu produsul mediat al mediilor plus produsul mediat al deviațiilor: 6. Energia cinetică turbulentă Întinderea și răsucirea vortexului asociate turbioanelor determină întotdeauna curgerea energiei turbulente spre scări mai mici, unde energia este disipată prin difuziune moleculară. Astfel, trebuie să existe o producție continuă de turbulență pentru ca energia cinetică turbulentă să rămână statistic staționară. Sursa principală a turbulenței în stratul limită
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
ascensională pozitivă apare atunci când există o încălzire la suprafață astfel încât în apropierea solului se dezvoltă un gradient vertical al temperaturii corespunzător unei stratificări instabile și poate apărea spontan o circulație convectivă. Așa cum este prezentat schematic în fig. 4.6, turbioanele convective au viteza verticală corelată pozitiv cu fluctuațiile temperaturii potențiale și astfel reprezintă o sursă de energie cinetică turbulentă și de flux de căldură pozitiv. Aceasta reprezintă sursa predominantă dintr-un strat limită convectiv instabil. Pentru o atmosferă static stabilă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
sunt necesare în aceste situații anumite medieri pentru a determina dependența verticală a divergenței fluxului de impuls turbulent în funcție de variabilele mediate pentru a se obține ecuații închise pentru variabilele stratului limită. Abordarea tradițională a acestei probleme de închidere presupune că turbioanele acționează într-o manieră analogă difuziei moleculare, astfel încât fluxul unui câmp dat este proporțional cu gradientul local al mediei. Teoria K are multe limitări. Spre deosebire de coeficientul vâscozității moleculare, coeficienții vâscozității turbulente depinde de curgerea mai mult decât de proprietățile fizice
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
coeficientul de schimb turbulent în toată masa fluidului. Această aproximație poate fi adecvată pentru estimarea difuziei la scară mică a constituenților minori pasivi din atmosfera liberă, dar este o foarte slabă aproximației în stratul limită, acolo unde scările și intensitățile turbioanelor tipice sunt puternic dependente de distanța la suprafață, la fel ca și de stabilitatea statică. Mai mult, în multe cazuri, turbioanele cu energia cea mai mare au dimensiuni comparabile cu adâncimea stratului limită iar fluxul impulsului și fluxul căldurii nu
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
minori pasivi din atmosfera liberă, dar este o foarte slabă aproximației în stratul limită, acolo unde scările și intensitățile turbioanelor tipice sunt puternic dependente de distanța la suprafață, la fel ca și de stabilitatea statică. Mai mult, în multe cazuri, turbioanele cu energia cea mai mare au dimensiuni comparabile cu adâncimea stratului limită iar fluxul impulsului și fluxul căldurii nu sunt proporționali cu gradientul local al 57 mediei. De exemplu, în cea mai mare parte a stratului limită fluxurile căldurii sunt
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
și de gradientul mărimii medii. De exemplu, z unde, trebuie înțeles că pentru deplasarea în sus a particulei iar ' <0 pentru deplasarea în jos a particulei. Pentru o mărime conservative, așa cum este temperatura potențială, această ipoteză este rezonabilă dacă scările turbioanelor turbulente sunt mici în comparație cu scara curgerii medii sau dacă gradientul mediu este constant cu înălțimea. Această ipoteză este mai puțin justificată în cazul vitezei deoarece forțele datorate gradientului de presiune pot determina modificări substanțiale ale vitezei în timpul deplasării
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
turbulente sunt mici în comparație cu scara curgerii medii sau dacă gradientul mediu este constant cu înălțimea. Această ipoteză este mai puțin justificată în cazul vitezei deoarece forțele datorate gradientului de presiune pot determina modificări substanțiale ale vitezei în timpul deplasării turbionului. Hodograful componentelor vitezei vântului corespunzătoare spiralei Ekman. Săgețile indică vectorii vitezei pentru câteva nivele din stratul Ekman, în timp ce curba spirală evidențiază variația vitezei în funcție de înălțime. Punctele marcate pe spirală indică valorile lui z , care este o măsură adimensională a înălțimii
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]