554 matches
-
pe pământ vorbesc și corbii! Da bunătatea și răbdarea nu mai sunt, O izbutit Satana Bădie pe pământ.. Unde-i lumea cea din satul de-altădată, Unde povestea mea era o inocentă fată? Iar versul dumitale pasăre măiastră! În vremuri ,,turburi ''cum să mai rămâi? Da dumitale bădie nu te superi și să știi, Că-și amintesc de noi din povești și poezii! Din când în când , mai vin și pe la căpătâi.. Oameni ce ne iubesc...poate și vreo trei copii
BĂDIE ÎNCĂ ÎȚI MAI SCRIU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366487_a_367816]
-
gelos precum sunt. Tu îmi faci imputarea că nu-ți vorbesc de loc de amor - dar tu nu știi că amorul meu e un păhar în adevăr dulce, dar în fundul lui e plin de amărăciune. Și acea amărăciune, care-mi turbură pururea amintirea ta, e acea gelozie nebună, care mă face distras, care mă amărăște și când ești de față, și când nu ești. Veronicuța mea, dacă acest sentiment care tâmpește mintea și stinge-n om orice curaj de viață, n-
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivașco, cu privilegiile socrului său, pan Ion Vistier, a câștigat cu toată dreptatea și judecata, iar Toma Dumitrescul și Coste Turbure, cu toate neamurile lor, au pierdut cu privilegiile lor, cu toată dreptatea și legea. Și mai mult să nu pârască, nici să nu pomenească pentru aceste sate, niciodată în veci. Deci, noi, văzând câștigul panului Ivașco, și noi de asemenea
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
omogen de caș și zăr. - Agiunge, îi bun. Acu punie palma disupra șî las-o să s-apesă ușori, numa din greutatea iei. Mut-o tot câte-oțâr, tot câte-oțâr... Așe, îi binie... Să nu carecumva să miști mâna tare, că să turbură tot. Alțî, dupa ce-l sparg, îl lasă coperit mai giumăta de ceas, ca să s-așeză sângur. Da laptele-i viu... îi ca o muiere... Trăbă să știi cum să umbli cu iel de la un capet înt-altu. Cu drag șî
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
ne e bine cunoscută. Știm însă o faptă deosebită a lor din anul 514 înainte de Hristos. În acel an, Darius, regele Perșilor, a trecut cu o armată uriașă prin părțile noastre, prin Dobrogea, împotriva Sciților de la nordul Mării Negre, care-i turburau împărăția. Neamurile tracice din drumul armatei lui Darius, înspăimântate, s’au închinat de îndată, fără lupta. Singuri Grecii n’au vrut, hotarindu-se cum spune Herodot la o rezistență îndărătnica”. Disproporția de forțe era însă prea mare, așa încât au fost supuși
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]
-
gelos precum sunt. Tu îmi faci imputarea că nu-ți vorbesc de loc de amor - dar tu nu știi că amorul meu e un pahar în adevăr dulce, dar în fundul lui e plin de amărăciune. Și acea amărăciune, care-mi turbura pururea amintirea ta, e acea gelozie nebună, care mă face distras, care mă amăraște și când ești de față, și când nu ești. Veronicuța mea, dacă acest sentiment care tâmpește mintea și stinge-n om orice curaj de viață, n-
O IUBIRE ETERNA MIHAI EMINESCU SI VERONICA MICLE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381187_a_382516]
-
tiranie, cât esclusivism, cât servilism sufletesc, dar și cită libertate în înstrăinarea averii publice și private îi caracterizează pe așa-numiții liberali. "Unirea" se va convinge, nu ne îndoim, de toate acestea mai târziu. Cât despre noi, nu sîntem deloc turburați de viitorul partid roșu din Moldova. Adevărații roșii nu pot fi acolo de[cît] cei din grupul Goldner-Wortmann, împreună cu câțiva gheșeftari pentru cari funcțiile și moșiile statului sânt mobilul acțiunilor politice. Dar, lăsând deocamdată ca timpul și propria esperiență să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acest "enfant terrible" să fie botezat spre a putea muri creștinește: că țipă, se zvârcolește și dă din picere, însă aceasta trebuia s-o facă acasă, la Bacău, iar nu să ia lumea-n cap, lovind fără milă în partide, turburând pacea Europei și a foiței, ba chiar făcîndu-ne să credem că sistemul solar se tăvălește nu știu unde! Apoi mai dă și lecțiuni strigând că: "on revient a ses moutons"! Aceasta este mai insultant decât chiar vestita "ubicuitate"! Dar destule exemple. Într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scont și circulațiune pentru fabricarea de bani de hârtie [î]i trebuie și va fi gata pentru întîmpinarea oricăror evenimente. [ 30 martie 1880] [""ROMANUL" DE IERI... "] "Romînul" de ieri, pentru liniștea spiritelor agitate a fidelilor săi, anunță cumcă norul care turburase un moment armonia dintre tovarăși s-a înlăturat, că viceprezidenții cari-și dăduseră demisia și-au retras-o, asemenea că d. Boerescu va obținea deplină satisfacțiune de la Cameră. Ambele incidente nu ne-au mișcat defel. Cunoscând de ce valoare estraordinară sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
justifică nici măcar prin principiul concurenței negustorești și nu vedem în această substituție decât un act de rea-credință. Cu asemenea acte sîntem îndealtmintrelea deprinși din partea onor. confrați și poate, daca n-am mai întîmpina astfel de manopere incorecte, ni s-ar turbura dulcele obicei al existenței. [ 29 aprilie 1880] BANCA DE SCONT ȘI CIRCULAȚIUNE Obiecțiunile opoziției n-au putut împiedeca nici votarea, nici promulgarea legii privitoare la înființarea unei bănci de scont și circulațiune, precum n-au împiedecat nici răscumpărarea drumului de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fără obligativitate juridică, că va putea îngădui un sistem de anunțare a numirilor, necomplet definită, sau, precum se exprimă pronunțiul, "ni s-a pus în perspectivă" o acțiune prevenitoare, care din parte-ne a și urmat deja. Această "perspectivă" se turbură însă în noi până la sentimentul neîncrederii prin atitudinea partidului Centrului în Dieta prusiană și în Reichstag în care noi vedem un comentar practic, o interpretare a instrucțiunilor papale. Ce ne-ajută părtinirea teoretică a Scaunului roman în contra socialiștilor daca fracțiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei de cătră Franța, pururi doritoare de răzbunare; Austro-Ungaria ar fi paralizată, prin gingașele ei interese de pe Adriatica și prin proiectele asupra Salonicului, de cătră Italia; Rusia ar rămânea deci din nou stăpână pe sorții Orientului. Pe noi nu ne turbură atât amestecul nostru, poate neînlăturat, în vălmășagul general, și mai puțin ne turbură încă soarta patrioților cari mai prin reversibilitate, plătită înainte, mai prin directorate de bancă și de drum de fier, [î]și pregătesc bani albi pentru zile negre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
gingașele ei interese de pe Adriatica și prin proiectele asupra Salonicului, de cătră Italia; Rusia ar rămânea deci din nou stăpână pe sorții Orientului. Pe noi nu ne turbură atât amestecul nostru, poate neînlăturat, în vălmășagul general, și mai puțin ne turbură încă soarta patrioților cari mai prin reversibilitate, plătită înainte, mai prin directorate de bancă și de drum de fier, [î]și pregătesc bani albi pentru zile negre, spre a zbura în toate părțile la cea întîi bătaie de tun; dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
totul? Nu e, înainte de toate, interesul electoral care-o provoacă și o inspiră? N-are niminea cuvânt să zică că politica de azi e o politică revoluționară. Dar nu se poate numi nici conservatoare în înțelesul bun al cuvântului, pentru că turbură și agitează țara. Iacobinii noștri oportuniști sânt în stat ca-ntr-o proprietate cucerită, a căreia intrare e oprită oricui care nu e de ai lor și unde ei ar dori mai bine să se odihnească dacă n-ar avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inutilitatea și pripirea reformei propuse: Originea școalelor reale și vocațiunea lor. [ 27 august 1880] ["ASUPRA CESTIUNII DUNĂRENE... Asupra cestiunii dunărene "Journal des debats" de la 4 septemvrie cuprinde următorul articol: Trei săptămâni au trecut de când "Grenzbote" a deschis focul și a turburat seninătatea oficioasă a organelor celor două cancelarii și cu toate acestea furtuna nu s-a liniștit încă. Această polemică a primit elemente nouă dintr-o descoperire numai bună pentru a deștepta oroarea și indignațiunea la niște oameni c-o complexiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și de drumuri de fier prin Dobrogea se vor găsi lesne pentru a face fericirea patriei în genere și a patrioților îndeosebi. Însă precum funcțiile în provincie tot astfel concesiile și marile daraveri în capitală formează mărul de ceartă care turbură marile unități tactice ale guvernului. În provincie bătălie pentr-un post de procuror sau prefect, în ministeriu și partid bătălie când umbra unui nou Strussberg s-arată, în trandafirie auroră, pe orizonul codrilor parlamentari. {EminescuOpXI 377} La deschiderea Adunărilor vom
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru că Rusia, apoi Bulgaria și Serbia, cari, conform Tractatului de la Berlin, iau asemenea parte la dezbateri, vor vota în contra, iar votul Angliei e îndoielnic. Întoarcem deci ascuțișul îndreptat de "Romînul" în contră-ne și zicem: Dacă România nu voiește să turbure bunele ei relații cu Austria, care-i aprețiază amiciția ea va primi anteproiectul și nu va respinge din încăpățînare, din temere nefundată, în contra unor încălcări austriace sau poate a face plăcere Rusiei, o pretenție care se întemeiază pe raporturile naturale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trunchi lungi de neagră stâncă", Dochia "are un palat de stânce sure". M. Eminescu este un "scald" care face ca pietrele să ne comunice o gramatică misterioasă: "Eu de pe stâlpul negru iau arfa de aramă, / Arfa a cărei sunet e turbur, tremurat, / Arfa care din pietre durerile le chiamă" (Povestea magului călător în stele) sau "stoarce lapte din a stâncei coaste seci" (Memento mori). Piatra (în componentele ei: "piatra detunată", "piatră seacă", "piatra sură", "piatră risipită") închide în ea forțe pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
X-a, 312-323; pp. 349-350), Milton vorbește despre lucrarea Păcatului și a Morții ca fiind "lanțuri și cuie de diamant" ("pins of adamant and chains"): "Păcatul și cu Moartea de pe-acum/ Își întinseseră lucrarea lanț/ De stînci peste Abisul turburat,/ Urmînd întocmai drumul lui Satan -/ Chiar pînă-n locul unde-a stat acesta/ Să-și strîngă aripile și să cadă/ Pe-aridă față Lumii cei rotunde./ Cu lanțuri lungi de diamant și cuie/ De diamant ei îmbinară totul,/ Prea mult, o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sufletu-n antica mare. Ce-i pasă ce simțiri o să vă-nspire, Indiferentă... solitară... mare! Astfel sânt dacii: luptă... ș-apoi piere! I[AROMIR] Și noi vrem luptă, dară nu pieire. Și, dacă cerul soarta * o constelă * Asupr-unui popor, nu-l turburăm. D[ECEBAL] Știi tu ce sânt acei pe care-i aperi, Acei romani?... Ei sânt tiranii lumei... Da! Ca amici vă leagă-ntîi de ei Spre a vă bate-apoi cu vergi de fier... O, Iaromir,... ai fost vodată-n Roma? Văzut-ai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vorbește Roma, din mine eternitatea. Am aflat acele legi după cari popoară se nasc, se- nalță, mor, și ce am văzut la cei vechi văd în voi... și ce vană este viața asta a lor. Icoana aceasta a mărirei a turburat sufletul popoarelor... În fiecare e genune, adânc întunecos, demonic. În fiecare este această trufie de nesfârșite dorinți - dar mintea lor era prea săracă pentru o icoană care să împle pe aproape aceste dorinți întunecoasă. Ea se-nălța spre cer, își
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și jocul... desfrînăciunea! Da, acestea-l înnebunesc pe om... Dar nu e vorba de-asta, el trebui scăpat... scăpat pentru că Moldova trebuie mântuită. Cu-ncetul începem a fi slugile leșilor... măduva se usucă în puiul de leu și mintea se turbură în creierii săi... A intrat veninul necrezărei în inima lui și a mușcat-o, încît trebuie să turbe de nu vom arde rana... arde cu mustrări {EminescuOpVIII 151} și cu aduceri aminte... (cugetînd) Un cap de va cădea începutul e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Mare cât și-a Măriei Sale Ștefăniță!... Starețul cel bătrân care e la mine mi-a arătat toate hrisoavele lui Ștefan care se ating de nașterea și rubedenia adevărată a lui Rareș. Venite aceste hrisoave naintea Direptății, ele ar putea să turbure și să frământe țara. Vodă trebuie să se-ndrepte or să cadă, una din două!...... Iată-l!... Depărtează-te! (MAIO iese încet și uitîndu-se la el cu compătimire) SCENA A II[-A] (ȘTEFĂNIȚĂ intră adâncit în cugetări și visător) ȘT
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Roma, coroana de marmură a pământului, cu împărații ei mari ca Dumnezeii seninului! // Pe tronuri cu trepte multe, îmbrăcați în aur, fruntea lor încinsă cu luceferi, privesc la lumea îngenuncheată la picioarele lor. Învingători mândri altădată treceau pin stradele Romei, turburi ca undele mărei, trași de capete încoronate, de regii pământului înjugați la carul aurit al împăratului. Mari în virtutea lor, mari în păcatele lor!... Căci întocmai ca pe aceștia văd apoi peste talazurile de foc a Romei arzînde, visând în fruntea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și de ce? Pentru că fiecare din noi a zis, ca M[ăria] Ta! "Ce putem? Sîntem slabi! Moldova-i mică! Poporu-i slab! " ȘT[EFAN] Popor! popor! ARB[ORE] Popor, da! O, cumplit e când se frământă, înfricoșat când se răscoală! Marea turbure și veninoasă! Furtună turbată și despletită! O, ați reușit a face din el numai niște umbre sclave și scunde, umbre a stâlpilor palatelor voastre!... Dar D[umne]zeu vă ferească de mânia lui! D[umne]zeu vă ferească! ȘT[EFAN
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]